Pedagogie Test grila

Pedagogie Test grila

Pentru toate formele de invatamant (Zi, FR si ID)

TRUE/FALSE

1.Persoana participanta este integrata institutional, orientata si dirijata.(A)
2. Resursele necesare sunt mobilizate si organizate individual, utilizate in functie de posibilitati..(F)

3. Continuturile sunt selectate, ierarhizate si programate pe baza unor criterii specifice,

individuale.(F)

4. Timpul disponibil este organizat institu ional, esalonat pe cicluri, programe sau module.(A)

5. Elevul are in mod constant performante remarcabile intr-o activitate umana semnificativa, fie aceasta invatare sau creatie stiintifica si artistica.(F)

6. Elevul prezinta deviatii de ordin intelectual, fizic, social sau emotional fata de colegii sai, deviatii care ridica semne de intrebare privind oportunitatea plasarii sale intr-un program scolar pentru populatia generala.(A)

7. Elevul are un coeficient de inteligenta intre 80 si 95(A)

8. Elevul are un coeficient de inteligenta peste 150.(F)

Elevul este caracterizat de deficiente senzoriale (cel mai frecvent in domeniul vederii sau al auzului).(A)

10. Elevul manifesta un viu interes pentru cuvinte si idei, consultand in acest sens ditionare si enciclopedii.(F)

11. Lipsa supravegherii permanente a profesorului poate periclita ritmul si eficienta invatarii la unii elevi.(F)

12. Specialistii in domeniul diferitelor discipline stiintifice sunt singurii implicati in dezvoltarea curriculara.(F)

13. Se extinde gama componentelor curriculare in legatura cu care deciziile sunt luate la nivelul comunitatii sau institutiilor de invatamant.(A)

14. Structura sistemului cultural al unei comunitati nationale devine mai importanta decat

sistemul disciplinelor stiintifice.(A)

Tehnicile obiective de testare educaionala sunt de preferat preferate celor subiective.(F)

Competentele de baza se formeaza numai in cadrul educatiei initiale (invatamantul prescolar si scoala primara), astfel incat accesul celor ce esueaza in aceasta etapa la alte forme de educatie sa fie blocat.(F)

17. Institutia educationala devine institutie de interes public, iar societatea civila are dreptul de a controla si de a participa la decizii privind oferta educationala si resursele pe care ea le implica.(F)

18. Motivatia invatarii continue a devenit mai importanta decat simpla prezenta la cursuri sau alte tipuri de activitati educationale(F)

19. Selectia in cadrul sistemului scolar trebuie sa aiba la baza exclusiv criterii interne, proprii institutiei, si nu combinate cu criterii externe date de nevoile vietii active.(F)

20. Din punct de vedere axiologic, in ultimele decenii s-a produs o rasturnare a prioritatilor in stabilirea finalitatilor educationale, accentul punandu-se pe formarea atitudinilor si a aptitudinilor.(F)

21. Evaluarea rezultatelor permite formularea unor concluzii cu privire la nivelul de realizare a obiectivelor educationale.(A)

22. Fenomenul exploziei educationale , inteles in sens demografic, informational si al aspiratiilor umane, a creat presiuni asupra surselor continuturilor scolare.(F)

23. Curriculum-ul la decizia scolii nu este 100% obligatoriu.(A)

24. Ariile curriculare si ciclurile curriculare sunt structuri care nu pot fi puse in legatura.(F)

Programa scolara nu face parte din curriculum-ul scris sau oficial.(F)

26. Educatia tehnologica poate fi realizata, in primul rand, prin studierea unor discipline de profil.(F)

27. Educaia tehnologica poate fi realizata, in primul rand, prin proiectarea judicioasa a evenimentelor de instruire in interiorul disciplinelor si domeniilor de coninut deja prezente in curriculum.(A

28. Educatia pentru cariera si educatia profesionala reprezinta doua domenii distincte ale educatiei.(F)

29. Educaia profesionala are in vedere formarea personalitaii din punct de vedere profesional, cultivand si structurand atitudini, trasaturi, deprinderi(A)

30. Arta este o componenta a esteticii si are mai multe domenii de studiu, printre care idealul estetic, gustul estetic, sentimentele si convingerile estetice, spiritul estetic, spiritul de creatie(F)

Ca metode si tehnici de realizare a educatiei estetice se pot aminti educatia literara, muzicala, plastica, coregrafica, cinematografica etc.(F)

32. Ca obiective ale educatiei fizice pot fi mentionate: intarirea si calirea organismului elevilor, formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice de baza si a calitatilor fizice ale miscarilor, formarea si dezvoltarea principalelor calitati morale de vointa si de caracter.(A)

Educatia civica are in vedere cunoasterea si aplicarea in practica a codului bunelor maniere de

comportare in societate (de exemplu sa cedezi locul in tramvai unei persoane varstnice, etc.(F)

Intentionalitatea educatiei religioase este imprimata si de prezenta unui scop, a unui proiect al devenirii personalitatii umane in perspectiva unor valori ce merita a fi acceptate de individ(A)

35. Educatia pentru pace vizeaza in principal combaterea ideilor care favorizeaza atitudinile ostile, intolerante, razboinice.(A)

Educatia pentru pace vizeaza in principal promovarea si cultivarea conduitei pasnice, de respect si intelegere fata de ceilalti (indivizi, comunitati, popoare).(A)

37. Educatia pentru participare si democratie isi propune formarea unui om activ si responsabil, capabil sa se implice social si civic.(A)

38. Educatia pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului reprezinta o componenta fundamentala a educatiei actuale, fiind corelata cu cresterea duratei invatamantului obligatoriu si cu realizarea dezideratului "educatiei pentru elite".(A)

39. Necesitatea educatiei ecologice este accentuata de consecintele dezastruoase produse de dezechilibrul intre mediu si dezvoltare, de procesul industrializarii nerationale, de poluarea mediului, de cresterea frecventei si impactului evenimentelor meteorologice nefaste asupra asezarilor umane si asupra sanatatii oamenilor.(A)

Educatia economica si casnica moderna urmareste, intre altele, mentinerea conceptiei

traditionale privind definirea spatiului privat si a raportarii indivizilor fata de bunuri.(A)

41. Educatia pentru comunicare si mass-media isi propune ca, printr-o serie de practici

educationale, sa asigure accesul tinerilor la noi coduri de lectura a mesajelor, sa dezvolte

capacitatea acestora de a amenda si neutraliza informatiile false, sa activeze competentele de comunicare.(F)

42. Fata de educatia interculturala, care, incepand cu anii 80, a devenit parte a agendei oficiale in multe tari ale lumii, educatia multiculturala se impune in prezent ca o noua metodologie de abordare pedagogica a diferentelor culturale(F)

Educatia globala, in acceptiunea de educatie pentru intelegerea interdependentelor intre natiuni, are drept scopuri principale: clarificarea atitudinilor fata de alte natiuni si

restructurarea perceptiilor comune fata de aceste probleme(F)

44. In exercitarea functiilor sale economice ca si in exercitarea functiilor sale sociale, societatea comerciala face frecvent apel la programe educationale nonformale (calificare, policalificare, recalificare, perfectionare profesionala).(A)

MULTIPLE CHOICE

1. Cuvinte cheie: directivitate, lipsa de interes pentru caracteristicile si aspiratiile subiectilor educatiei, pedepse corporale.

a. educatia ca dezvoltare

b. educatia ca drept

c. educatia ca formare

d. educatia ca proces de crestere

2. Cuvinte cheie: nondirectivitate, asigurarea unui mediu propice dezvoltarii propriului potential.

a. educatia ca dezvoltare

b. educatia ca drept

c. educatia ca formare

d. educatia ca proces de crestere

3. Cuvinte cheie: nondirectivitate, expunerea elevilor unei largi varietati de experiente de

invatare

a. educatia ca dezvoltare

b. educatia ca drept

c. educatia ca formare

d. educatia ca proces de crestere

4.Cuvinte cheie: factor determinant al bunastarii economice si echilibrului emotional, nivel rezonabil de succes educational, majoritatea participantior implicati in programe educationale.

a. educatia ca dezvoltare

b. educatia ca drept

c. educatia ca formare

d. educatia ca proces de crestere

5. Populatia are cel mai rapid ritm de crestere in tarile subdezvoltate sau in curs de dezvoltare:

a. competitia si cooperarea internationala

b. cresterea nevoii de educatie

c. modificarea structurilor si persistenta inegalitatilor

d. mutatii la nivelul planificarii si politicilor educationale

e. evolutii pe piata fortei de munca

6.Sectorul educatiei se afla in competitie pentru alocatii bugetare cu alte sectoare importante ale vietii sociale si economice, cum ar fi sanatatea sau cercetarea stiintifica:

a. competitia si cooperarea internationala

b. modificarea structurilor si persistenta inegalitatilor

c. mutatii la nivelul planificarii si politicilor educationale

d. evolutii pe piata fortei de munca

e. restrictii financiare

Eforturile pentru cresterea competitivitatii economiilor nationale au condus, intr-o prima etapa, la cresterea somajului in randul populatiei tinere:

a. competitia si cooperarea internationala

b. cresterea nevoii de educatie

c. modificarea structurilor si persistenta inegalitatilor

d. mutatii la nivelul planificarii si politicilor educationale

e. evolutii pe piata fortei de munca

8.Cresterea ratei tinerilor inrolati in invatamantul superior este acompaniata, in unele tari, de cresterea ratei analfabetismului:

a. competitia si cooperarea internationala

b. cresterea nevoii de educatie

c. modificarea structurilor si persistenta inegalitatilor

d. mutatii la nivelul planificarii si politicilor educationale

e. restrictii financiare

9. Isi fac aparitia tot mai frecvent organisme specializate cu atributii de decizie in finantarea educatiei, evaluare educationala sau dezvoltare curriculara:

a. competitia si cooperarea internationala

b. cresterea nevoii de educatie

c. modificarea structurilor si persistenta inegalitatilor

d. mutatii la nivelul planificarii si politicilor educationale

e. rapiditatea evolutiilor stiintifice si tehnologice

10.Comunitatea Europeana a lansat in anul 1994 si 1995 doua mari programe de cooperare internationala in domeniul educatiei, Leonardo da Vinci si Socrates:

a. competitia si cooperarea internationala

b. cresterea nevoii de educatie

c. modificarea structurilor si persistenta inegalitatilor

d. mutatii la nivelul planificarii si politicilor educationale

e. rapiditatea evolutiilor stiintifice si tehnologice

11.Atitudinile de acceptare, cautare si generare de noi cunostinte au devenit mai importante decat inmagazinarea unui volum important de informatii

a. cresterea nevoii de educatie

b. mutatii la nivelul planificarii si politicilor educationale

c. evolutii pe piata fortei de munca

d. rapiditatea evolutiilor stiintifice si tehnologice

e. restrictii financiare

12. Care dintre elementele de mai jos (unul singur) nu reprezinta o caracteristica a autodiscursului suportiv?

a. Afirma abilitatile de care dispune persoana

b. Diminueaza anxietatea

c. Directioneaza eforturile pentru rezolvarea situatiei

d. Formuleaza predictii adecvate ale riscurilor

13. Care dintre elementele de mai jos (unul singur) nu reprezinta o deficienta privind stabilirea de obiective realiste?

a. Formularea de generalizari nejustificate

b. Insuficienta specificitate

c. Lipsa unei perspective temporale

d. Lipsa de realism

14. Daca o persoana nu reuseste sa elimine distorsiunile introduse de propriile stari afective sau de generalizari nejustificate atunci cand judeca oamenii si evenimentele, putem aprecia ca are deficiente legate de una din urmatoarele abilitati vitale ale gandirii

a. Asumarea raspunderii pentru propriile optiuni

b. Formularea de predictii realiste

c. Realismul perceptiilor

d. Stabilirea de obiective realiste

e. Utilizarea auto-discursului suportiv

15. Care dintre elementele de mai jos (unul singur) nu reprezinta o etapa in cadrul unui proces decizional eficient?

a. Autoaprecierea globala

b. Confruntarea situatiei problematice

c. Generarea de alternative

d. Planificarea si implementarea

e. Selectarea alternativei optime

O persoana nu va dispune de un punct de plecare solid pentru a evalua informatiile provenite din mediul extern si din cel intern atunci cand:

a. Formuleaza predictii nerealiste

b. Nu are un bun contact cu propriile trairi emotionale

c. Nu stabileste obiective realiste

d. Nu utilizeaza perceptii realiste

e. Utilizeaza auto-discursul negativ

17. Pentru care dintre tehnicile de educatie morala de mai jos este caracteristic faptul ca

participantii raspund in scris, prin Da sau Nu, la un numar de sapte intrebari?

a. Focalizarea valorilor

b. Ierarhizarea valorilor

c. Matricea valorilor

18. Pentru care dintre tehnicile de educatie morala de mai jos este caracteristic faptul ca participantii noteaza sintetic, prin cuvinte cheie, pozitia proprie fata de un numar de teme de interes, cu conotatii morale?

a. Focalizarea valorilor

b. Ierarhizarea valorilor

c. Matricea valorilor

Pentru care dintre tehnicile de educatie morala de mai jos este caracteristic faptul ca

profesorul se asigura ca fiecare dintre participantii care iau cuvantul denumesc fiecare dintre alternativele la care se refera

a. Focalizarea valorilor

b. Ierarhizarea valorilor

c. Matricea valorilor

Pentru care dintre tehnicile de educatie morala de mai jos este caracteristic faptul ca

participantii examineaza si discuta alternative de raspunsuri la un set de intrebari

preformulate?

a. Focalizarea valorilor

b. Ierarhizarea valorilor

c. Matricea valorilor

21. Alocatii bugetare

a. CC(comanda si control)

b. R(resurse)

c. S(componenta structurala)

Cadre didactice, populatie scolara

a. CC(comanda si control)

b. R(resurse)

c. S(componenta structurala)

23.Manageri, administratori, experti

a. CC(comanda si control)

b. R(resurse)

c. S(componenta structurala)

Invatamant gimnazial

a. CC(comanda si control)

b. R(resurse)

c. S(componenta structurala)

Invatamant

a. CC(comanda si control)

b. R(resurse)

c. S(componenta structurala)

Curriculum

a. CC(comanda si control)

b. R(resurse)

c. S(componenta structurala )

Cladiri, mobilier, mijloace de invatamant

a. CC(comanda si control)

b. R(resurse)

c. S(componenta structurala)

Legislatie, regulamente, reglementari diverse

a. CC(comanda si control)

b. R(resurse)

c. S(componenta structurala)

Principii si valori utilizate drept criterii de referinta in decizii

a. CC(comanda si control)

b. R(resurse)

c. S(componenta structurala)

30. Cuvinte cheie: permisivitate, incurajare, individualizare, diferente, colegi de generatie

a. diferentiere

b. echilibru

c. extensie

d. progresie si continuitate

e. relevanta

31. Cuvinte cheie: abordarea fiecarei arii curriculare semnificative a sistemului cultural, in relatie cu toate celelalte componente, in relatie cu curriculum-ul ca intreg

a. diferentiere

b. echilibru

c. extensie

d. progresie si continuitate

e. relevanta

Cuvinte cheie: discipline independente, hiperspecializare, performante cognitive relativ facile, lipsa perspectivei de ansamblu asupra realitatii

a. Abordare modulara

b. Interdisciplinaritate

c. Monodisciplinaritate

d. Multidisciplinaritate

e. Pluridisciplinaritate

33. Cuvinte cheie: transferuri disciplinare, juxtapunere a informatiilor si/sau metodelor, evidentierea

a. Abordare modulara

b. Interdisciplinaritate

c. Monodisciplinaritate

d. Multidisciplinaritate

e. Pluridisciplinaritate

34. Cuvinte cheie: mai multe perspective asupra unei problematici, evidentierea relatiilor existente, enciclopedism

a. Abordare modulara

b. Interdisciplinaritate

c. Monodisciplinaritate

d. Multidisciplinaritate

e. Pluridisciplinaritate

35. Cuvinte cheie: intrepatrunderea domeniilor, coordonarea cercetarilor, nou spatiu de cercetare, axare pe nevoile si interesele subiectului

a. Interdisciplinaritate

b. Monodisciplinaritate

c. Multidisciplinaritate

d. Pluridisciplinaritate

e. Transdisciplinaritate

36. Cuvinte cheie: abordare globala a fenomenelor, transferuri de cunostinte/concepte/ metode,

contextualizare a rezultatelor, aplicabilitate in realitate

a. Abordare modulara

b. Interdisciplinaritate

c. Monodisciplinaritate

d. Pluridisciplinaritate

e. Transdisciplinaritate

Cuvinte cheie: seturi de situatii/continuturi/activitati, adaptare la cerintele si ritmul de studiu al elevilor

a. Abordare modulara

b. Interdisciplinaritate

c. Multidisciplinaritate

d. Pluridisciplinaritate

e. Transdisciplinaritate

38. Formarea capacitatilor de baza pentru necesare pentru continuarea studiilor.

a. Ciclul achizitiilor fundamentale

b. Ciclul de aprofundare

c. Ciclul de dezvoltare

d. Ciclul de observare si orientare

e. Ciclul de specializare

39.Orientarea in vederea optimizarii optiunii scolare si profesionale ulterioare.

a. Ciclul achizitiilor fundamentale

b. Ciclul de aprofundare

c. Ciclul de dezvoltare

d. Ciclul de observare si orientare

e. Ciclul de specializare

40. Adancirea studiului in profilul si specializarea aleasa, asigurand concomitent o pregatire generala pe baza disciplinelor scolare din trunchiul comun

a. Ciclul achizitiilor fundamentale

b. Ciclul de aprofundare

c. Ciclul de dezvoltare

d. Ciclul de observare si orientare

e. Ciclul de specializare

Prespecializarea in vederea accesului in invatamantul superior sau valorificarea unor oportunitati pe piata muncii.

a. Ciclul achizitiilor fundamentale

b. Ciclul de aprofundare

c. Ciclul de dezvoltare

d. Ciclul de observare si orientare

e. Ciclul de specializare

42. Acomodarea la cerintele sistemului scolar si alfabetizarea initiala

a. Ciclul achizitiilor fundamentale

b. Ciclul de aprofundare

c. Ciclul de dezvoltare

d. Ciclul de observare si orientare

e. Ciclul de specializare

Sistemele socio-umane, transferul intre generatii, informatii, abilitati, limbaje, reguli si valori

a. Educatia ca actiune sociala

b. Educatia ca dimensiune a procesului de invatamant

c. Educatia ca proces

d. Educatia ca suport al integrarii sociale

e. Educatia ca suport al participarii sociale

Sistem de comunicare si interactiune, deplasarea sistemelor educate, starea finala dorita

a. Educatia ca actiune sociala

b. Educatia ca dimensiune a procesului de invatamant

c. Educatia ca proces

d. Educatia ca suport al integrarii sociale

e. Educatia ca suport al participarii sociale

45. Activitatea prin care sistemele socio-umane, integrarea indivizilor, in reteaua de statute, roluri si institutii

a. Educatia ca actiune sociala

b. Educatia ca dimensiune a procesului de invatamant

c. Educatia ca proces

d. Educatia ca suport al integrarii sociale

e. Educatia ca suport al participarii sociale

46. Activitatea prin care se asigura conditiile cognitive si atitudinale, pentru angajarea in

comportamente instrumentale, valorile si obiectivele prezente, valori si obiective viitoare ale sistemului socio-uman

a. Educatia ca actiune sociala

b. Educatia ca dimensiune a procesului de invatamant

c. Educatia ca proces

d. Educatia ca suport al integrarii sociale

e. Educatia ca suport al participarii sociale

Ansamblul procedurilor de comunicare si interactiune, dezvoltarea de atitudini, aptitudini, valori, interese si aspiratii, abilitati cu inalt nivel de generalitate, trasaturi de personalitate

a. Educatia ca aciune sociala

b. Educatia ca dimensiune a procesului de invatamant

c. Educatia ca proces

d. Educatia ca suport al integrarii sociale

e. Educatia ca suport al participarii sociale

48. Lipsa unei intentionalitati explicite reprezinta o nota definitorie pentru educatia

a. formala

b. informala

c. non-formala

49.Optiunea explicita pentru participare reprezinta o nota definitorie atat pentru educatia formala cat si pentru educaia

a. formala

b. informala

c. non-formala

Raportarea demersurilor educationale la strategii si prioritati nationale reprezinta o nota definitorie pentru educatia

a. formala

b. informala

c. non-formala

Accesibil si deschis pentru toate ciclurile de invatamant

a. functie

b. principiu

Asigurarea fara discriminare a dreptului la educatie pentru toti cetatenii

a. functie

b. principiu

53. Autonomie universitara

a. functie

b. principiu

54. Compensarea unor deficite majore de dezvoltare

a. functie

b. principiu

55. Libertatea constiintei

a. functie

b. principiu

Obtinerea unor rezultate de invatare specifice

a. functie

b. principiu