Proiectarea unei unitati de invatare

Proiectarea unei unitati de invatare

Unitatea de invatare este un document nou, ajutator din punct de vedere pedagogic, elaborat din ciclurile tematice ale programei si care reprezinta o componenta a procesului didactic, deschisa si flexibila, coerenta din punct de vedere tematic, desfasurata in mod continuu pe o perioada de timp determinata si finalizata cu evaluare (de regula, sumativa).

Unitatea de invatare reprezinta o categorie de continut preluata din programa scolara de la nivelul clasei respective si programata in esalonarea anuala.

Conceptul de unitate de invatare are rolul sa materializeze conceptul de demers didactic personalizat, flexibilizad proiectarea didactica si definind in acest sens pentru practica didaclica premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic.

Proiectarea unitatii de invatare se face pe clase, pe deprinderi si calitati motrice.

Proiectarea unitatii de invatare (ca si a fiecarei teme sau lectii in parte) are la baza parcurgerea unui set de intrebari care precizeaza elementele procesului didactic intr-o succesiune logica, in vederea atingerii obiectivelor de referinta. Elementele procesului sunt aceleasi, oricare ar fi unitatea de invatare vizata.

In ce scop voi face ? Raspunsul la aceasta intrebare are in vedere identificarea obiectivelor-cadru si a celor de referinta, precum si a competentelor generale si specifice in proiectarea unitatii respective de invatare.

Ce voi face ? E vorba de cautarea si selectarea continuturilor.

Cu ce voi face ? Intrebarea atrage atentia asupra resurselor, care asigura materialul (cadrul) necesar pentru buna desfasurare a activitatilor de invatare, precum si orice alte elemente considerate utile in desfasurarea demersului sau scenariului didactic, in functie de propria viziune.

Cum voi face ? Este intrebarea care solicita determinarea activitatilor de invatare; ceea ce presupune, implicit, orientarea catre un anumit scop, vizat prin insasi tema activitatii. Oricum, in proiectarea unei unitati de invatare, profesorul va alatura fiecarei activitati de invatare acele resurse, acele continuturi pe care le considera necesare pentru conceperea atat a strategiei, cat si a realizarii in sine a demersului  didactic.

Cat s-a realizat ? Raspunsul la aceasta intrebare implica stabilirea instrumentelor de evaluare folosite la clasa; evaluare realizata cu scopul de a evidentia progresele inregistrate de elevi in raport cu ei insisi, pe drumul atingerii obiectivelor prevazute in programa scolara.

Identificarea unei unitati de invatare se face prin tema acesteia. Stabilirea temei de catre profesor pe baza lecturii programei, utilizand surse diverse, este primul pas in identificarea unitatilor de invatare in care va fi impartita materia anului scolar, respectiv, in organizarea unui demers didactic personalizat. Temele sunt enunturi complexe legate de analiza scopurilor invatarii, formulari fie originale, fie preluate din lista de continuturi a programei sau din manual, formulari care reflecta din partea profesorului o intelegere protunda a scopurilor activitatii sale, talent pedagogic, inspiratie, creativitate.

Caracteristicile unitatii de invatare:

Determina formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor obiective de referinta

Este unitara din punct de vedere tematic

Se desfasoara in mod sistematic si continuu pe o perioada de timp

Se finalizeaza prin evaluare

Prin proiectarea unitatii de invatare profesorii isi stabilesc principalele sisteme de actionare adaptand la fiecare lectie structurile de exercitii, elementele de dozare si formele de exersare corespunzator stadiului de instruire a clasei, a unor grupuri si/sau a unor elevi in scop de diferentiere a parcursului scolar.

Unitatea de invatare deserveste unul sau mai multe obiective de referinta care sunt incluse in aceasta.

Intr-o lectie pot fi abordate obiective si continuturi din doua unitati de invatare diferite

Exista si situatii in care o unitate de invatare este redusa doar la o lectie (o ora)

Proiectarea unitatii de invatare trebuie sa ofere o derivare simpla a lectiilor componente si sa ofere o orientare precisa catre scopuri.

In functie de importanta si timpul necesar de realizare unitatile pot beneficia de un numar variabil de lectii, grupate si esalonate in una sau mai multe etape ale anului scolar. Conform volumului de pregatire (numarul de lectii si timpul acordat practicii) unitatile de continut pot fi principale si secundare.

Succesiunea lectiilor care au continutul provenit dintr-o singura unitate de invatare poarta denumirea de sistem de lectii sau ciclu tematic.

La clasele a I-a, a IV-a, a V-a, a VII-a si a IX-a, unitatile de invatare se stabilesc si se realizeaza unitar, cu intreaga clasa.

Proiectul unei unitati de invatare (model)

Tabel nr.22

Proiectarea unei unitati de invatare

Clasa a VII-a

Unitatea de invatamant: .

Profesor:

Disciplina: Educatie fizica si sport

Unitatea de invatare: ALERGARE DE VITEZA

Nr.lectii alocate: 8

Pentru acest tabel:

In rubrica referitoare la continuturi apar inclusiv detalieri de continut necesare in explicarea anumilor notiuni

In rubrica obiective de referinta se trec numerele obiectivelor de referinta din programa scolara

Activitatile de invatare pot fi cele din programa scolara, completate, modificate sau chiar inlocuite de altele, pe care invatatorul/profesorul le considera adecvate pentru atingerea obiectivelor propuse

Rubrica resurse cuprinde specificari de timp, de loc, forme de organizare a clasei etc.

In rubrica evaluare se mentioneaza instrumentele aplicate la clasa.

Totodata, finalul fiecarei unitati de invatare presupune evaluarea suniativa.

Desi denumirea si alocarea de limp pentru unitatile de invatare se stabilesc la inceputul anului scolar prin planificare, este recomandabil ca proiectele unitatilor de invatare sa se completeze ritmic pe parcursul unui an scolar, avand in avans un interval de timp considerat optim pentru ca acestea sa reflecte cat mai bine realitatea.

In completarea rubricatiei se urmareste corelarea elementelor celor cinci coloane. Practic, pe baza indicatiilor din planificare (obiective de referinta si continuturi) se fac detalierile pe orizontala, ordonand activitatile in succesiunea derularii, raportandu-le la cate un obiectiv de referinta si specificand resursele necesare bunei desfasurari a procesului didactic.

Activitatile de invatare se construiesc prin corelarea obiectivelor de referinta la continuturi si presupun orientarea catre un anumit scop, redat prin tema activitatii. In proiectul unitatii de invatare, profesorul va alatura fiecarei activitati de invatare acele resurse pe care le considera necesare pentru conceperea strategiei si realizarea demersului didactic. In momentul propunerii lor spre rezolvare activitatile de invatare vor fi transpuse intr-o anumita forma de comunicare inteligibila nivelului de varsta.

Resursele activitatii didactice pot cuprinde:

Resurse materiale - manuale, texte auxiliare (culegeri, antologii, enciclopedii, tabele, planse, harti etc), materiale didactice, mijloace audio-video, locul de desfasurare etc.

Resursele umane - elevul cu personalitatea sa, motivatia, capacitatile de invatare si exprimare, profesorul cu experienta sa, influentele comunitatii etc.

Resurse procedurale - forma de organizare a clasei, modalitati (metode) de organizare a activitatii, metode de invatare, metode de predare si alocarea de timp.

Programa trebuie parcursa in mod necesar de catre toti, dar ea, ca si manualele, se pliaza unei citiri personale si adaptate. Asupra continuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub forma temelor unitatilor de invatare pe care le-a stabilit. Asupra unor unitati sau elemente de continut din manual profesorul poate interveni in diferite moduri - adaptare, inlocuire, omitere, adaugare - sau poate utiliza alte materiale-suport.

6.3.1. Integrarea evaluarii in unitatea de invatare

Evaluarea trebuie inteleasa ca o modalitate de ameliorare a predarii si invatarii, de eliminare a esecului si de realizare a unui progres constant in pregatirea fiecarui elev. Adica prin evaluare trebuie sa realizam feedback-ul activitatii didactice. Strategiile de evaluare vizeaza priceperea utilizarii resurselor si capacitatea de conducere a procesului de invatamant. In tabelul de mai jos vom prezenta criteriile de evaluare pe care trebuie sa se sprijine procesul evaluativ de la educatie fizica si sport:

Proiectarea activitatii de evaluare se realizeaza concomitent cu proiectarea demersului de predare-invatare si in deplina concordanta cu aceasta. Cateva intrebari utile in proiectarea probelor de evaluare sunt urmatoarele:

Care sunt obiectivele-cadru si obiectivele de referinta ale programei scolare pe care trebuie sa le realizeze elevii ?

Care sunt performantele minime, medii si superioare pe care le pot atinge elevii pentru a demonstra ca au atins aceste obiective ?

Care este specificul colectivului de elevi pentru care imi propun evaluarea?

Cand si in ce scop evaluez ?

Pentru ce tipuri de evaluare optez ?

Cu ce instrumente voi realiza evaluarea ?

Cum voi proceda pentru ca fiecare elev sa fie evaluat prin tipuri de probe cat mai variate, astfel incat evaluarea sa fie cat mai obiectiva?

Cum voi folosi datele oferite de instrumentele de evaluare administrate pentru a elimina eventualele blocaje constatate in formarea elevilor si pentru a asigura progresul scolar al fiecaruia dintre ei ?

Focalizata pe unitatea de invatare, evaluarea ar trebui sa asigure evidentierea progresului inregistrat de elev in raport cu sine insusi pe drumul atingerii obiectivelor prevazute in programa. Este important sa fie evaluata nu numai cantitatea de informatie de care dispune elevul, ci, mai ales, ceea ce poate el sa faca utilizand ceea ce stie sau ceea ce intuieste.

De regula, evaluarea cu calificative/notare se realizeaza pentru instrumentele de evaluare prevazute in Sistemul National Scolar de Evaluare, acestea neingradind insa stabilirea unor probe de evaluare si de catre profesor, iar valoarea notelor sa se faca atat pentru valoarea rezultatelor obtinute, la care se va adauga progresul realizat si interesul/atitudinea elevului fata de disciplina educatie fizica.

Criterii de evaluare aplicabile in lectia de educatie fizica si sport (in sinteza)

Progresul individual;

Performanta motrica;

Nivelul insusirii continuturilor programei de specialitate;

Capacitatea de generalizare;

Capacitatea de practicare sistematica in activitatea extrascolara/independenta;

Atitudinea fata de disciplina "educatie fizica si sport".