Finantele institutiilor publice

FINANTELE INSTITUTIILOR PUBLICE

Roman C si colectiv, Control Financiar si audit financiar public, Ed. Economica, 2007

Roman C , Gestiunea financiara a institutiilor publice , Contabilitatea institutiilor publice, Editura Economica 2006

Ionescu l. - Contabilitatea institutiilor din administratia publica, Ed. Economica, Bucuresti, 2001

Tatu Lucian, Andreea Stoian, Finantele institutiilor publice, suport de curs, www.ase.ro

Legea finantelor publice nr. 500/ 2002, M.O. nr.597/ 13.08.2002

Legea contabilitatii nr. 82/ 1991, republicata

Norme metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii patrimoniului institutiilor publice, planul de conturi pentru institutii publice si instructiunile de aplicare a acestuia, Bucuresti, 2005

Colectia M.O. 1990-2009

Continutul disciplinei

Institutiile publice. Notiuni generale.

Fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli.

Proiectele de investitii publice.

Finantarea institutiilor publice.

Executia bugetului de venituri si cheltuieli.

Incheierea executiei bugetare.

Achizitiile publice.

Controlul financiar la institutiile publice

Auditul institutiilor publice

Aspecte privind contabilitatea institutiilor publice

Criterii de evaluare a cunostintelor si a disciplinei

Media notelor acordate la seminar    10%

Nota acordata pentru frecventa la curs    10%

Nota acordata la examinarea finala 70%

Alte note   10%

Forma de evaluare - verificare

Finan e publice
Premise, concept, continut

Categorie economica cu caracter istoric

Legate de apari ia statului i indeplinirea func iilor publice

Economia de schimb i a rela iilor marfa-bani

Finantele se manifesta ca rela ii sociale, de natura economica, aparute in procesul reparti iei produsului social i mai ales a venitului na ional, in strinsa legatura cu indeplinirea func iilor i sarcinilor statului. Ele imbraca forma valorica, baneasca.

Finan ele publice poarta amprenta condi iilor economice, sociale i politice

a) La formarea fondurilor necesare statului participa persoane fizice si juridice care i i desfasoara activitatea in sfera materiala cat i  nemateriala

b) Prelevarile de resurse au caracter obligatoriu

c) De pe urma cheltuielilor publice beneficiaza societatea in ansamblu

1.In elesuri date de economisti no iunii de finan e

Fonduri banesti la dispozitia statului

Bani si bunuri utilizate pentru functionarea institutiilor publice

Totalitatea resurselor si a sarcinilor care se refera la activitatea institutiilor publice (venituri, cheltuieli, datorie publica, trezorerie publica) precum si reguli care stabilesc regimul acestora

Mijloace de interventie a statului in economie (impozite, imprumuturi,alocatii bugetare, subventii si alte parghii sau instrumente cu ajutorul carora statul intervine in viata economica)

2.Finan e publice, finante private

Finan ele publice sunt asociate cu statul, cu unita ile administrativ teritoriale i alte institu ii de drept public, in legatura cu resursele, cheltuielile i datoriile acestora

Finan ele private sunt asociate entita ilor economice, cu bancile i societa ile de asigurare in legatura cu resursele, cheltuielile, imprumuturile primite sau acordate, cu crean ele i obliga iile acestora

Obiectul de studiu al finan elor

Rela iile economice care apar in procesul constituirii i repatizarii fondurilor bugetare

Metode de gestionare folosite in cadrul sectorului public

Metode de stabilire, percepere i urmarire a impozitelor, taxelor, contribu iilor i a veniturilor nefiscale

Metode de dimensionare i repartizare a cheltuielilor publice pe obiective, ac iuni i beneficiari

Procedura de angajare, lichidare, ordonantare i efectuare a cheltuielilor publice

Intocmirea, aprobarea, executarea i incheierea bugetelor de venituri si cheltuieli publice

Modalita i de echilibrare a diferitelor categorii de bugete, de acoperire a eventualelor goluri de casa i de finan are a deficitelor bugetare

Organizarea i efectuarea controlului financiar de natura politica,administrativa i jurisdic ionala

Plasarea i rambursarea impumuturilor de stat, gestionarea datoriei publice

Metode de planificare, proiectare i prognozare financiara

Politica financiara promovata de stat

Metode de determinare a eficien ei cu care sunt utilizate fondurile publice

Efectele directe i indirecte ale prelevarilor de resurse la fondurile publice, ale repartizarii i utilizarii acestora asupra procesului reproduc iei sociale

Alte probleme de natura economica, sociala cu efecte financiare

Institu ii publice. No iuni generale

Institu iile publice reprezinta acele entita i a caror func ie principala consta in redistribuirea veniturilor i a avu iei pe seama serviciilor prestate popula iei. Ele mai sunt numite si administra ii publice

Institutiile publice pot fi grupate dupa mai multe criterii:

1) din punct de vedere al subordonarii:

a) Institutiile publice ale administratiei publice centrale, cuprind organele si organismele care ofera o mare gama de servicii nonmarfare pentru colectivitate

b) institutiile publice ale administratiei publice locale, cuprind acele organe si organisme a caror competenta se extinde pe o parte a teritoriului unei tari.

2. din punct de vedere al finantarii:

a) institutii finantate integral de la bugetul de stat

b) institutii cu finantare mixta

c) institutii integral finantate din venituri proprii

d) institutii integral finantate din venituri proprii

Sectorul public

4.Sectorul public asigura o multitudine bunuri si servicii pe care entitatile private nu le pot oferi din diverse motive, cum ar fi:

Bunuri publice pure (aparare nationala, servicii de politie si securitate)

Bunuri non-rivale (parcuri si servicii de transport)

Utilitati publice (servicii de apa si canalizare)

Bunuri private pure (bauturi produse in conditii de monopol)

Sectorul public cuprinde

Regiile autonome: acele entitati care se afla inca in proprietatea publica si care sunt constituite in domenii economice de interes strategic national

Administratia publica: ansamblul autoritatilor care produc servicii pentru colectivitati si redistribuie veniturile prin diverse modalitati, indeplinind sarcini administrative

Institutiile publice

Fondul funciar: include terenurile pe care se afla institutiile publice, administratiile publice, administratiile publice precum si terenurile cultivate sau necultivate aflate in proprietate publica

Sectorul public in contextul national actual

Se remarca o reducere semnificativa a sectorului datorita urmatorilor factori:

Privatizarea intreprinderilor de stat

Reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si retrocedarea imobilelor nationalizate

Vanzarea unor terenuri care se afla in proprietate publica

..Prezenta sa in viata economica constituie o permanenta, cunoscand chiar o extindere de forme

6.

Implicarea statului in economie

a) statul intervine in viata economica fie printr-un comportament obisnuit unui agent economic, fie prin exercitarea atributelor sale de reglator al pietei.

In prima situatie, statul poate fi producator, consumator, partener in operatii de schimb.

In cea de-a doua situatie, statul este titular unic de emisiune monetara, este principalul realizator al protectiei sociale, este responsabil al executarii bugetului.

b) statul se implica in economie atat la nivelul microeconomic, cat si macroeconomic.

Masurile adoptate in vederea reglementarii activitatii unor agenti economici vizeaza domeniul microeconomiei si include: stabilirea unor preturi, fixarea unor limite minime sau maxime de pret, determinarea salariului minim si mediu, gestionarea si administrarea proprietatii publice, acordarea unor subventii, medierea unor conflicte de munca, acordarea de ajutoare etc.

La nivel macroeconomic, implicarea statului vizeaza masurile adoptate in vederea eliminarii sau inlaturarii unor dezechilibre cum ar fi inflatia si somajul si capata forma politicilor macroeconomice cum ar fi politica fiscala, a cheltuielilor publice, monetara, bugetara etc.

Curs2

Sectorul public

institutii publice - denumire generica ce include Parlamentul, Administratia Prezidentiala, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, institutiile publice autonome, precum si institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finantare a acestora;  

institutii publice locale - denumirea generica, incluzand comunele, orasele, municipiile,

sectoarele municipiului Bucuresti, judetele, municipiul Bucuresti, institutiile si serviciile

publice din subordinea acestora, cu personalitate juridica, indiferent de modul de finantare a activitatii acestora

Acte normative privind sectorul public:

Legea Finantelor publice nr.500/2002

Prezenta lege stabileste principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice, precum si responsabilitatile institutiilor publice implicate in procesul bugetar

Dispozitiile prezentei legi se aplica in domeniul elaborarii, aprobarii, executarii si raportarii:

Continutul actelor normative aplicabile sectorului public

a) bugetului de stat;   

b) bugetului asigurarilor sociale de stat;

c) bugetelor fondurilor speciale;

d) bugetului trezoreriei statului;   

e) bugetelor institutiilor publice autonome;

f) bugetelor institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz;   

g) bugetelor institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;

h) bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice;

i) bugetului fondurilor externe

Legea finantelor public locale nr.273/2006

Prezenta lege stabileste principiile, cadrul general si procedurile privind formarea,

administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice locale, precum si responsabilitatile autoritatilor administratiei publice locale si ale institutiilor publice implicate in domeniul

finantelor publice locale

Domeniile de aplicare

Dispozitiile prezentei legi se aplica in domeniul elaborarii, aprobarii, executarii si

raportarii:

a) bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului

Bucuresti, judetelor si municipiului Bucuresti;

b) bugetelor institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetele locale, dupa caz;

c) bugetelor institutiilor publice finantate integral din venituri proprii

d) bugetului imprumuturilor externe si interne, pentru care rambursarea, plata dobanzilor,

comisioanelor, spezelor si a altor costuri se asigura din bugetele locale si care provin din:

imprumuturi externe contractate de stat si subimprumutate autoritatilor administratiei publice locale si/sau agentilor economici si serviciilor publice din subordinea acestora; imprumuturi contractate de autoritatile administratiei publice locale si garantate de stat; imprumuturi externe si/sau interne contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice locale;

e) bugetului fondurilor externe nerambursabile

DEFINITII

an bugetar - anul financiar pentru care se aproba bugetul; anul bugetar este anul calendaristic care incepe la data de 1 ianuarie si se incheie la data de 31 decembrie;

angajament bugetar - orice act prin care o autoritate competenta, potrivit legii, afecteaza fonduri publice unei anumite destinatii, in limita creditelor bugetare aprobate;

credit bugetar - suma aprobata prin buget, reprezentand limita maxima pana la care se pot ordonanta si efectua platii in cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate in cursul exercitiului bugetar si/sau din exercitii anterioare pentru actiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanta si efectua plati din buget pentru celelalte actiuni;

Creditele bugetare aprobate se utilizeaza pentru finantarea functiilor administratiei publice, programelor, actiunilor, obiectivelor si sarcinilor prioritare, potrivit scopurilor prevazute in legi si alte reglementari, si vor fi angajate si folosite in stricta corelare cu gradul previzionat de incasare a veniturilor bugetare.

executie bugetara - activitatea de incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a platii cheltuielilor aprobate prin buget;

executie de casa a bugetului complexul de operatiuni care se refera la incasarea veniturilor si la plata cheltuielilor bugetare

angajament legal - faza in procesul executiei bugetare reprezentand orice act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice;   

articol bugetar - subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor bugetare, determinata in functie de caracterul economic al operatiunilor in care acestea se concretizeaza si care desemneaza natura unei cheltuieli, indiferent de actiunea la care se refera;

autorizare bugetara - aprobare data ordonatorilor de credite de a angaja si/sau de a efectua plati, intr-o perioada data, in limita creditelor bugetare aprobate

buget - document prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile sau, dupa caz, numai cheltuielile, in functie de sistemul de finantare a institutiilor publice;  

buget general consolidat - ansamblul bugetelor, componente ale sistemului bugetar, agregate si consolidate pentru a forma un intreg; Caracterul de buget consolidat decurge din tehnica intocmirii acestuia, in conformitate cu care se elimina transferurile dintre diferitele categorii de bugete. Bugetul consolidat reflecta la nivelul unui an dimensiunea efortului financiar si, dupa caz, starea de echilibru sau dezechilibru.

Bugetul de stat

Bugetul de stat

In bugetul de stat sunt reflectate resursele financiare mobilizate la dispozitia statului, repartizate in principal pentru realizarea actiunilor social-culturale, apararea tarii, asigurarea ordinei publice, autoritatea publica, pentru finantarea unor investitii de interes strategic, asigurarea masurilor de protectie si refacere a mediului inconjurator, asigurarea masurilor de protectie a populatiei si realizarea programelor de cercetare

Bugetul de stat este format din: venituri publice si cheltuieli publice

Veniturile publice sunt formate din venituri ordinare (curente) si venituri extraordinare

Veniturile publice curente (ordinare) sunt considerate veniturile care se incaseaza cu regularitate la buget, constituind o sursa permanenta, din aceasta categorie fac parte: impozitele directe si impozitele indirecte, precum si veniturile de la intreprinderile si domeniile statului.

Din categoria veniturilor extraordinare fac parte: imprumuturile (datoria publica), suplimentarea masei monetare aflate in circulatie printr-o noua emisiune, emiterea de bonuri de tezaur si vanzarea unei parti din rezervele se aur ale statului.

impozit - prelevare obligatorie, fara contraprestatie si nerambursabila, efectuata de catre administratia publica pentru satisfacerea necesitatilor de interes general;

taxa - suma platita de o persoana fizica sau juridica, de regula, pentru serviciile prestate acesteia de catre un agent economic, o institutie publica sau un serviciu public;

Cheltuielile publice reprezinta modalitati de repartizare si utilizare a fondului banesc bugetar in vederea satisfacerii necesitatilor generale ale societatii.

Cheltuielile sunt repartizate de la bugetul de stat pentru: acoperirea nevoilor militare, intretinerea aparatului de stat, plata datoriei publice, acordarea de subventii sectorului economic de stat, acoperire nevoilor social-culturale, precum si a celor de cercetare -dezvoltare.

Repartizarea cheltuielilor bugetare pe aceste domenii se face in functie de nivelul de dezvoltare economico-sociala al fiecarui stat.

Factorii care determina cresterea cheltuielilor bugetare sunt:

sporirea cheltuielilor militare;

cresterea numerica a aparatului de stat si inzestrarea acestuia cu mijloace moderne de actiune;

dezvoltarea sectorului de stat prin construire de intreprinderi pe seama bugetului, prin participarea statului la societati mixte, prin acordarea de subventii pentru stimularea exportului;

extinderea retelei institutiilor publice de invatamant, sanatate si cultura, organizarea, a asistentei sociale si protectiei sociale;

construirea de strazi, autostrazi, poduri, porturi, aeroporturi, modernizarea mijloacelor de transport rutier, feroviar, naval, aerian, dezvoltarea gospodaririi comunale, sistematizarea teritoriului si protectia mediului inconjurator.

Bugetul asigurarilor sociale de stat

Bugetul asigurarilor sociale de stat este planul financiar al statului care reflecta constituirea, repartizarea si utilizarea fondurilor banesti necesare ocrotirii pensionarilor, salariatilor si membrilor de familie.

Bugetul asigurarilor sociale de stat se elaboreaza de catre Guvern, distinct de bugetul de stat, prin Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si se adopta de catre Parlament printr-o lege distincta.

Bugetul locale si bugetul fondurilor speciale

Bugetul local reprezinta actul in care se inscriu veniturile si cheltuielile colectivitatilor locale, pe o perioada de un an. Ele sunt bugetele administrativ-teritoriale care au personalitate juridica. In tara noastra, fiecare comuna, oras, municipiu si sector al municipiului Bucuresti intocmeste buget propriu.

In afara bugetului de stat si ca o exceptie de la principiul clasic al unitatii bugetare, anual sunt aprobate veniturile si cheltuielile fondurilor speciale, ce se constituie in afara bugetului de stat si care au destinatii clar precizate prin legi speciale.

Bugetul trezoreriei statului

Trezorerie, ca administratie, este serviciul public insarcinat cu gestiunea fondului public, dar mai ales cu asigurarea echilibrului permanent dintre incasarile generatoare de lichiditati si platile exigibile, dintre veniturile si cheltuielile publice, finantarea deficitului bugetar, gestionarea datoriei publice si altele.

Pentru activitatea proprie a institutiei trezoreriei se intocmeste bugetul de venituri si cheltuieli care cuprinde la partea de venituri: dobanzi, comisioane si alte venituri incasate, iar, la parte de cheltuieli, se cuprind dobanzi, comisioane si alte speze platite precum si alte cheltuieli ale trezoreriei

Definitii

Input-urile reprezinta tot ceea ce organizatia foloseste pentru a-si atinge scopurile, incluzand oameni, bani si echipamente;

Procese - reprezinta activitatile specifice organizatiei;

Output-urile organizationale reprezinta tot ceea ce este produs de catre o organizatie

Bunuri publice

Bunurile publice reprezinta o marfa sau un serviciu care oferit unui individ ramane disponibil si altor persoane, fara cheltuieli suplimentare.

Caracteristicile esentiale ale bunurilor publice pure sunt:

non-rivalitatea consumului. Aceasta inseamna ca in situatia consumului unui individ din acest bun, nu se diminueaza disponibilitatea acestuia pentru alti potentiali consumatori. Altfel spus, este posibil un consum simultan din acest bun.

non-excluderea. Aceasta se refera la imposibilitatea franarii consumului prin excluderea unor consumatori de la utilizarea sau consumul sau.

Daca un bun este asigurat in conditii de excludere sau consumul sau nu este complet non-rival, acesta se numeste bun mixt sau bun public impur.

Concluzii generale din functionarea sectorului public

implicarea statului in economie este o necesitate pentru orice economie dar si o posibilitate;

- formele implicarii statului difera de la tara la tara;

- sectorul public coexista cu sectorul privat;

- se manifesta relatii de complementaritate si/sau concurenta intre sectorul public si cel privat;

- functiile majore ale sectorului public sunt de alocare, distributie a veniturilor si stabilizare economica;

- forma cea mai vizibila de manifestare a sectorului public este productia de bunuri publice;

- fondurile necesare producerii de bunuri publice se pot obtine prin acord voluntar sau impozitare obligatorie;

- problemele sociale ale securitatii, inegalitatii veniturilor, saraciei, asistentei medicale, impun masuri si politici macroeconomice cu caracter public;

- functionarea sectorului public nu este perfecta, ea insasi inregistrand esecuri, pe care societatea le poate ameliora :

fie printr-o schimbare de interventie publica,

fie printr-o interventie privata, sau mixta.

Ordonatorii de credite si atributiunile acestora

Prin ordonatori de credite intelegem conducatorii institutiilor de stat mandatati prin lege sa contribuie la proiectarea bugetului public si la executarea acestuia.

Ordonatorii de credite sunt ierarhizati pe trei nivele:

Ordonatori principali de credite;

Ordonatori secundari de credite;

Ordonatori tertiari de credite;.

Ordonatorii de credite

Din categoria ordonatorilor principali fac parte:

ministrii si conducatorii organelor centrale care sunt ordonatori principali ai bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale sau bugetelor fondurilor speciale;

presedintii consiliilor judetene, primarul general al capitalei, primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, si primarii municipiilor, oraselor si comunelor care sunt ordonatori principali ai bugetelor locale respective;

Ordonatorii secundari de credite sunt conducatorii institutiilor de stat centrale sau locale care au in subordine institutii de stat cu personalitate juridica pentru care trebuie sa defalce credite bugetare, mentinand necesarul propriu de credite. In aceasta situatie de ordonatori secundari sunt inspectoratele judetene de invatamant, directiile sanitare, directiile de munca si protectie sociala, inspectoratele generale de arma din Ministerul Apararii Nationale si Ministerul Administratiei si Internelor.

Ordonatorii tertiari de credite sunt conducatorii institutiilor de stat care nu au in subordine unitati cu personalitate juridica, acestia fiind raspunzatori de folosirea creditelor repartizate de catre ordonatorul principal de credite sau secundar.

Rolul ordonatorilor de credite

angajarea, lichidarea si ordonan area cheltuielilor in limita creditelor bugetare aprobate si repartizate;

realizarea veniturilor;

utilizarea si angajarea creditelor bugetare pe baza unei bune gestiuni financiare;

asigurarea si pastrarea integritatii bunurilor incredintate unitatii pe care o conduce;

organizarea, tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termene a darilor de seama contabile;

sa organizeze controlul financiar preventiv propriu;

sa asigure controlul intern;

sa organizeze sistemul de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de lucrari de investitii publice;

Fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli

Bugetul, in acceptiunea Legii finantelor publice reprezinta "documentul prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile sau, dupa caz, numai cheltuielile, in functie de sistemul de finantare a institutiilor publice"

Stabilirea veniturilor si cheltuielilor care se inscriu in buget se face in functie de gradul de subordonare a institutiei respective, precum si de specificul acesteia. Bugetele de venituri si cheltuieli ale institutiilor publice sunt cuprinse (in totalitate sau sub forma de sold) in bugetul de stat sau in bugetele locale.

La baza fundamentarii veniturilor si cheltuielilor aferente institutiilor publice pot sta o serie de metode:

a) metode clasice de fundamentare:

- metoda automata - pentru previzionarea veniturilor si cheltuielilor pentru anul urmator (n+1) se iau drept baza veniturile si cheltuielile aferente anului anterior, al carui exercitiu s-a incheiat (n - 1);

- metoda majorarii (diminuarii) se iau in considerare rezultatele exercitiilor bugetare aferente a cinci sau mai multi ani premergatori celui pentru care se face previziunea, pe baza carora se calculeaza ritmuri medii de modificare a veniturilor si a cheltuielilor, ritmuri care se aplica asupra veniturilor si cheltuielilor din anul in curs pentru a se face o previziune penru anul urmator;

- metoda evaluarii directe: presupune efectuarea unor calcule pentru fiecare sursa de venit si pentru fiecare categorie de cheltuieli, in functie de executia preliminara a anului in curs si realizarea unei previziuni pentru viitor.

b) metode moderne  - aceste metode urmaresc fundamentarea bugetelor de venituri si cheltuieli plecand de la obiectivele ce trebuie atinse, programele ce trebuie realizate

In cazul acestor metode bugetul este impartit in sub-bugete pe activitati, urmand ca in cazul fiecarui sub-buget sa aiba loc o fundamentare a veniturilor si cheltuielilor pe tipuri de venituri si de cheltuieli

In concluzie, diferenta dintre metodele moderne si cele clasice este una de continut. Metodele moderne ofera filosofia asupra conceperii bugetului de venituri si cheltuieli al unei institutii, in sensul stabilirii unor obiective ce urmeaza a fi realizate, eventual pe parcursul mai multor ani, si avand in vedere stabilirea unor indicatori de eficienta, in timp ce metodele clasice sunt cele care ofera mijloacele, instrumentele necesare fundamentarii cheltuielilor si veniturilor din bugetele program.

Fundamentarea veniturilor institutiilor publice

Veniturile institutiilor publice de subordonare centrala sunt asigurate:

integral din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupa caz;

din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupa caz;

integral, din veniturile proprii.

In cazul institutiilor publice de interes local, finantarea cheltuielilor curente si de capital se asigura:

integral de la bugetul local, in functie de subordonare;

din venituri proprii si din subventii acordate de la bugetul local, in functie de subordonare;

integral din venituri proprii.

Atat institutiile publice de subordonare centrala, cat si cele de subordonare locala pot folosi, pentru desfasurarea activitatii lor, bunuri materiale si fonduri banesti primite de la persoanele juridice si fizice, sub forma de donatii si sponsorizari.

Veniturile proprii provin din chirii, organizarea de manifestari culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii, prestatii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe, prestari de servicii si altele asemenea.

Fundamentarea veniturilor in cazul acestora se poate realiza pe baza previziunilor privind sursele de venit si posibilitatea lor de valorificare

Pentru fundamentarea veniturilor institutiilor publice trebuie tinut cont de o serie de criterii:

existenta bazei legale a realizarii veniturilor;

executia preliminara pentru anul de baza, corectata cu eventualele influente prevazute pentru viitor;

analiza si studierea comparativa a veniturilor si a cheltuielilor realizate pe total, pe structura si in dinamica.

Fundamentarea cheltuielilor

CHELTUIELI CURENTE

cheltuieli de personal

cheltuieli materiale si servicii

subventii

prime

transferuri

dobanzi

CHELTUIELI DE CAPITAL

OPERATIUNI FINANCIARE

imprumuturi acordate

rambursari de credite, plati de dobanzi, comisioane la credite

 Pentru fundamentarea cheltuielilor de personal in cazul institutiilor publice se pleaca de la organigrama institutiei. Aceasta cuprinde numarul de posturi, gradul lor de ocupare cu personal, precum si diferentierea personalului pe trepte de salarizare.

O varianta de determinare a nivelului previzionat a cheltuielilor cu salariile se poate baza pe urmatorul rationament: se determina, plecand de la structura personalului si de la nivelul mediu al salariului pentru fiecare salariat (sau categorie de salariati), cuantumul salariilor de baza, salariilor de merit, indemnizatiilor de conducere, sporurilor, orelor suplimentare, premiilor si a altor drepturi salariale previzionate pentru anul de plan. Acestea insumate reprezinta cheltuielile cu salariile sau fondul de salarii al institutiei publice

Cuantumul maxim pentru cea mai mare parte a cheltuielilor materiale si cu serviciile este stabilit prin diferite acte normative, atat sub forma unor sume indexabile periodic, cat si sub forma unor cantitati. De asemenea, pentru anumite categorii de cheltuieli (ex: obiecte de inventar de mica valoare si scurta durata) estimarea cheltuielilor pentru anul de plan se face pe baza referatelor privind necesarul de astfel de materiale, precum si pe baza preturilor estimate de achizitie.

1.Continutul si structura resurselor financiare publice

2.Procesul bugetar

Continutul resurselor financiare si alocarea acestora

Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor economice si sociale intr-un interval de timp determinat

La nivel national, resursele financiare cuprind:

Ansamblul resurselor financiare ale autoritatilor si institutiilor publice;

Resursele intreprinderilor publice si private;

Resursele organismelor fara scop lucrativ;

Resursele populatiei.

Volumul resurselor financiare depind de marimea produsului intern brut si posibilitatea apelarii la resurse financiare externe 

Structura resurselor financiare publice

Resursele financiare publice si cele private formeaza resursele societatii

Cererea de resurse financiare publice este determinata de nivelul si evolutia cheltuielilor publice

Din punct de vedere al continutului lor economic, principalele categorii de resurse financiare publice sunt:

Prelevarile cu caracter obligatoriu (impozitele, taxele si contributiile);

Resursele de trezorerie;

Resursele provenite din imprumuturi publice

Finantarea  prin emisiune monetara fara acoperire.

Prin prisma bugetului general consolidat, structura resurselor financiare publice include:

Resurse financiare ale bugetului de stat;

Resurse financiare ale asigurarilor sociale;

Resurse financiare cu destinatie speciala;

Resurse financiare ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale

In functie de ritmicitatea incasarii lor la buget:

o  resurse ordinare

o  resurse extraordinare

In functie de provenienta se impart in resurse financiare interne si externe.

Principalele categorii de resurse publice in tara noastra:

1. Resursele bugetului de stat

I.1 Venituri curente

A. Venituri fiscale

A.1 Impozite directe

A.2 Impozite Indirecte

B. Venituri nefiscale

I.2 Venituri de capital

II. Resursele bugetului asigurarilor sociale de stat

A. Venituri fiscale

A.1 Contributii la asigurarile sociale

A.2 Alte contributii

B. Venituri nefiscale

III. Resursele bugetelor locale

1. Venituri proprii (fiscale si nefiscale)

2. Cote si sume defalcate din venituri ale bugetului de stat

3. Cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale

4.Transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat

IV. Resursele fondurilor speciale

Continutul, etapele si caracteristicile procesului bugetar

Procesul bugetar reprezinta ansamblul actiunilor si masurilor intreprinse de institutiile competente ale statului in scopul concretizarii politicii financiare aplicate de o autoritate guvernamentala

Etapele consecutive ale procesului bugetar se refera la:

a) Elaborarea proiectului de buget;

b) Aprobarea bugetului;

c) Executia bugetului

d) Incheierea executiei bugetului

e) Controlul executiei bugetului

f)  Aprobarea executiei bugetului

g)

Procedura bugetare-elaborare

Proiectul de buget este elaborat de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, pe baza:

a) prognozelor indicatorilor macroeconomici si sociali pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget, precum si pentru urmatorii 3 ani;

b) politicilor fiscale si bugetare;

c) prevederilor memorandumurilor de finantare, ale memorandumurilor de intelegere sau ale altor acorduri internationale cu organisme si institutii financiare internationale, semnate si/sau ratificate;

d) politicilor si strategiilor sectoriale, a prioritatilor stabilite in formularea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite;

e) propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite;   

f) programelor intocmite de catre ordonatorii principali de credite in scopul finantarii unor actiuni sau ansamblu de actiuni, carora le sunt asociate obiective precise si indicatori de rezultate si de eficienta;

g) propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si de transferuri consolidabile pentru autoritatile administratiei publice locale;

h) posibilitatilor de finantare a deficitului bugetar.

Proiectul de buget, finalizat, se concretizeaza intr-un pachet de documente care consta in:

Anexele la proiectul de lege bugetara

Informatii documentare privind modul de fundamentare a bugetului

Proiectul de buget cu setul de documente

de mai sus se transmite Parlamentului

spre aprobare.

Aprobarea bugetului

Institutia publica imputernicita prin Constitutie sa aprobe proiectul de buget este Parlamentul

In parlament proiectul de buget parcurge urmatoarele etape:

Prezentarea de catre primul ministru a raportului proiectului de buget in plenul Parlamentului;

Examinarea proiectului de buget in comisiile permanente (structurate pe domenii);

Dezbaterea si aprobarea proiectului de buget in Parlament;

Promulgarea de catre Presedintele Republicii a legii bugetului, aprobate de Parlament

Executia bugetului

Dupa promulgare, legea privind bugetul se publica in monitorul oficial al tarii, moment in care acesta devine operational

Executia bugetului consta in incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor

Responsabilitatea executiei bugetare revine Guvernului, care prin institutiile sale componente, trebuie sa-si dovedeasca capacitate de administrare atat a procesului de colectare a veniturilor, cat si utilizarea cat mai eficienta a alocatiilor bugetare

Prevederile bugetare privind veniturile reprezinta limite minime (exceptie imprumuturile); cheltuielile bugetare aprobate prin lege reprezinta limite maxime ce nu pot fi depasite

In procesul executiei bugetare cheltuielile bugetare parcurg urmatoarele faze: angajament, lichidare, ordonantare, plata.   

Incheierea executiei bugetare

La finele anului bugetar se intocmeste contul de executie bugetara. Acesta reflecta finalitatea operatiunilor de executare a veniturilor si cheltuielilor

Intocmirea contului de executie bugetara se face de catre Ministerul de Finante, pe baza situatiilor financiare si a conturilor privind executia de casa a bugetului, elaborate de fiecare institutie publica. Aceste documente de raportare contabila se centralizeaza pe verticala la nivelul fiecarui ordonator principal de credite, care depune apoi la MF situatia executiei bugetare din domeniul sau de activitate

Controlul executiei bugetare

Contul (general) de executie bugetara, intocmit de MF se prezinta Guvernului, care, dupa dezbatere, hotaraste supunerea acestuia Parlamentului spre aprobare.

Controlul executiei bugetare se realizeaza Curtea de Conturi, care efectueaza la fiecare institu ie publica controlul ulterior, vizand legalitatea i realitatea datelor cuprinse in acest document.

Verifica eficien a, eficacitatea i economicitatea execu iei bugetare, pronun andu-se asupra calita ii gestionarii banilor publici la nivelul institu iilor i pe ansamblul bugetului

La incheierea controlului se emit:

Actul de descarcare de gestiune a ordonatorului de credite

Daca se constata opera iuni nelegale, generatoare de pagube, acestea se recupereaza prin organele de jurisdic ie ale Cur ii de Conturi sau prin instan ele de profil din sfera puterii judecatore ti

In final, Curtea de Conturi prezinta

Parlamentului raportul privind controlul contului

de execu ie bugetara in vederea dezbaterii i

aprobarii acestui cont

Aprobarea execuției bugetare

In baza raportului privind contul de execu ie bugetara, Parlamentul declan eaza procedura de dezbatere i aprobare a acestuia, astfel

In comisiile permanente

In plenul Parlamentului se dezbate proiectul de Lege privind aprobarea contului de execu ie bugetara

Votul final favorabil asupra proiectului de lege privind

aprobarea contului de execu ie bugetara marcheaza

incheierea etapelor procesului bugetar.

Finanțe publice

FINANTAREA INSTITUTIILOR PUBLICE

FINANTAREA INSTITUTIILOR PUBLICE

Integral de la bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurarilor sociale de stat sau bugetul fondurilor speciale, dupa caz

Din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurarilor sociale de stat sau bugetul fondurilor speciale, dupa caz

Integral din venituri proprii

Fonduri externe nerambursabile,

Subventii

Alocatii bugetare cu destinatie speciala

Donatii si sponsorizari

Institutiile publice finantate integral din bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurarilor sociale de stat sau bugetul fondurilor speciale au obligatia de a varsa integral veniturile realizate din bugetul din care au fost finantate.

Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetul fondurilor speciale pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai dupa deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare si/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora

Deschiderii de credite

In limita creditelor bugetare aprobate pe capitole, subcapitole, titluri, articole si aliniate, dupa caz

In raport cu gradul de folosire a fondurilor puse la dispozitie anterior

In raport cu gradul de incasare a veniturilor bugetare si posibilitatile de finantare a deficitului bugetar

Deschiderea de credite se efectueaza de Ministerul de Finante, la cererea ordonatorilor principali, in functie de necesitatile executiei bugetare si cu respectarea destinatiei acestora

Ordonatorii principali de credite deschid si repartizeaza credite bugetare proprii si ale institutiilor subordonate

Deschiderea creditelor bugetare

Pentru institutiile publice, operatiunile de incasari si plati se fac prin unitatile de teritoriale ale trezoreriei statului, in raza carora aceste institutii isi au sediul si au deschise conturile

Deoarece in cursul unui exercitiu bugetar pot aparea situatii neprevazute prin care este necesara suplimentarea creditelor bugetare, legislatia romaneasca permite suplimentarea acestor credite prin hotarare a guvernului, ce se va cuprinde intr-o lege rectificativa ce va fi aprobata de catre Parlament pana la 30 noiembrie a anului bugetar in curs.

Finantarea institutiilor publice se efectueaza prin parcurgerea urmatoarelor etape:

Deschiderea creditelor bugetare

Repartizarea creditelor bugetare

Alimentarea cu fonduri a creditelor deschise

Pentru deschiderea creditelor bugetare, ordonatorul principal intocmeste o cerere de deschidere a creditelor bugetare (in 2 exemplare)

Cererea este insotita de un borderou pentru fiecare judet si o nota justificativa in care se gasesc creditele repartizate, cumulate si pe trimestru, platile efectuate pana la data intocmirii notei, precum si creditele ce urmeaza a fi primite

Cererea de deschidere+nota justificativa se trimit la Trezoreria centrala

In baza cererii de deschidere se intocmeste dispozitia bugetara de repartizare, in patru exemplare, care se transmite spre aprobare MF, iar dupa ce aceasta este aprobata, parcurge urmatorul circuit:

Un ex. merge la Trezoreria Centrala

Un ex. se transmite la Trezoreria judetului, unde ordonatorul isi are conturile de disponibilitati sau finantari

Un ex. ramane la ordonatorul principal

Ex.4 se transmite institutiilor subordonate

Cerea de deschidere are urmatoarea componenta:

borderou pe fiecare judet, cu sumele defalcate pe titluri

Nota de justificare

Dispozitia de repartizare

Deschiderea de credite bugetare declanseaza procesul de folosire a acestora pentru obiectivele aprobate

Fazele executiei bugetare a cheltuielilor

Indiferent de modul de finantare a cheltuielile trebuie sa se respecte cele 4 faze ale executiei bugetare:

Angajarea

Lichidarea

Ordonantarea

Plata cheltuielilor

Angajarea cheltuielilor

Angajamentul legal

Angajamentul bugetar

Angajarea legala unei cheltuieli

Angajamentul legal - faza in procesul executiei bugetare reprezentand orice act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice

Angajamentul legal trebuie sa se prezinte sub forma scrisa si sa fie semnat de ordonatorul de credite.

Angajamentul legal ia forma unui contract de achizitie publica, comanda, conventie, contract de munca, acte de control, acord de imprumut etc.

Inainte de a angaja si a utiliza creditele bugetare, respectiv inainte de a lua orice masura care ar produce o cheltuiala, ordonatorii de credite trebuie sa se asigure ca masura luata respecta principiile unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar sanatos, in special ale economiei si eficientei cheltuielilor.

Ordonatorii de credite nu pot incheia nici un angajament legal cu terte persoane fara viza de control financiar preventiv propriu decat in conditiile autorizate de lege.

Dupa semnarea angajamentului legal de catre ordonatorul de credite acesta se transmite compartimentului de contabilitate pentru inregistrare in evidenta cheltuielilor angajate

Angajarea bugetara a unei cheltuieli

Angajarea bugetara a cheltuielilor presupune o rezervare de credite bugetare necesare pentru efectuarea unei anumite cheltuieli

Angajarea bugetara se realizeaza prin emiterea unui angajament bugetar individual sau global, prin care se certifica existenta unor credite bugetare disponibile si se rezerva (blocheaza) creditele necesare efectuarii unei cheltuieli (plati)

In aplicarea principiului anualitatii, potrivit caruia toate platile efectuate in cursul unui an bugetar in contul unui buget apartin exercitiului corespunzator de executie a bugetului respectiv si a prevederilor legale, potrivit carora pentru a efectua o plata este obligatorie parcurgerea prealabila a celor trei faze, respectiv angajarea, lichidarea, ordonantarea, se impune punerea in rezerva a creditelor bugetare angajate, astfel incat toate angajamentele legale incheiate in cursul unui exercitiu bugetar sau in exercitiile precedente de ordonatorul de credite sau de alte persoane imputernicite sa poata fi platite in cursul exercitiului bugetar respectiv, in limita creditelor bugetare aprobate.

In vederea respectarii acestei cerinte, angajamentul bugetar prin care au fost rezervate fonduri publice unei anumite destinatii, in limita creditelor bugetare aprobate, preceda angajamentul legal.

Angajamentele bugetare pot fi:

Angajamente bugetare individuale

Angajamente bugetare globale

Angajamentul bugetar individual este un angajament specific unei anumite operatiuni noi care urmeaza sa se efectueze.

Angajamentul bugetar global este un angajament bugetar aferent angajamentului legal provizoriu care priveste cheltuielile curente de functionare de natura administrativa cum ar fi:

- cheltuieli de deplasare;

- cheltuieli de protocol;

- cheltuieli de intretinere si gospodarie (incalzit, iluminat, apa, canal, salubritate, posta, telefon, radio, furnituri de birou etc.);

- cheltuieli cu asigurarile;

- cheltuieli cu chiriile;

- cheltuieli cu abonamentele la reviste, buletine lunare etc.

Model de angajament bugetar

MINISTERUL (INSTITUTIA) . . . . . . . .

Data emiterii . . . . . . Compartimentul de specialitate . . . . . . Nr . . . . . . .

ANGAJAMENT BUGETAR INDIVIDUAL / GLOBAL

Beneficiar: . . .. - lei -

Inregistrarea bugetara Suma

cap . . . subcap . . . . titlu . . . . art . . . . . alin . . . . . . . . . . . .

Suma totala . . . . . . . .

Tipul angajamentul: individual (global) . . . . . . .

Spatiu rezervat CFPP Data:

- viza Semnatura:

- Refuz de viza

- Inregistrare individuala Nr . . . . . Data . . . . .

Spatiu rezervat CFPD Data:

- Viza

- Intentia de refuz de viza Semnatura:

- Refuz de viza

- Inregistrare individuala Nr . . . . . Data . . . . .

Ordonator de credite,

Data: Semnatura:

Lichidarea cheltuielilor

Se verifica existen a angajamentelor

Se verifica realitatea sumei datorate

Se verifica conditiile de exigibilitate ale angajamentului legal

Verificarea existen ei obliga iei de plata se realizeaza prin verificarea documentelor justificative din care sa rezulte obliga ia de plata, precum i realitatea serviciului efectuat (bunurile au fost livrate, lucrarile executate, etc.)

Salariile i indemnizatiile vor fi lichidate in baza statelor de plata intocmite de compartimentele de specialitate

Documentele care atesta bunurile livrate, lucrarile executate i serviciile prestate sunt facturile inso ite de NIR, respectiv proces verbal de recep ie

Ordonatorul de credite, dupa verificare avizeaza cu " Bun de plata". Prin acordarea semnaturii i men iunii Bun de plata pe factura se atesta indeplinirea obliga iei de catre furnizor.

Condi iile de exigibilitate a obligatiei de plata se verifica din angajamentul legal.

Documentele care atesta parcurgerea fazei de lichidare a cheltuielilor stau la baza inregistrarii in contabilitatea institu iei publice pentru reflectarea serviciului efectuat i a obliga iei de plata fa a de ter i creditori.

Ordona area cheltuielilor

Este documentul intern prin care ordonatorul de credite da dispozi ie conducatorului compartimentului financiar contabil sa intocmeasca instrumentele de plata a cheltuielilor

Ordonan area de plata va fi inso ita de documentele justificative, in original, i va purta viza persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate, care sa confirme corectitudinea sumelor de plata, livrarea i recep ionarea bunurilor, executarea lucrarilor i prestarea serviciilor

Plata cheltuielilor

Plata cheltuielilor este asigurata de seful compartimentului financiar (financiar-contabil) in limita creditelor bugetare deschise si neutilizate sau a disponibilitatilor aflate in conturi

Instrumentele de plata utilizate de institutiile publice, respectiv cecul de numerar si ordinul de plata pentru trezoreria statului (OPHT), se semneaza de doua persoane autorizate in acest sens, dintre care prima semnatura este cea a conducatorului compartimentului financiar (financiar-contabil), iar a doua, a persoanei cu atributii in efectuarea platii.

Plata se efectueaza de conducatorul compartimentului financiar (financiar-contabil) numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

- cheltuielile care urmeaza sa fie platite au fost angajate, lichidate si ordonantate;

- exista credite bugetare deschise/repartizate sau disponibilitati in conturi de disponibil;

- subdiviziunea bugetului aprobat de la care se efectueaza plata este cea corecta si corespunde naturii cheltuielilor respective;

- exista toate documentele justificative care sa justifice plata;

- semnaturile de pe documentele justificative apartin ordonatorului de credite sau persoanelor desemnate de acesta sa exercite atributii ce decurg din procesul executarii cheltuielilor bugetare, potrivit legii;

- beneficiarul sumelor este cel indreptatit potrivit documentelor care atesta serviciul efectuat;

- suma datorata beneficiarului este corecta;

- documentele de angajare si ordonantare au primit viza de control financiar preventiv propriu;

- documentele sunt intocmite cu toate datele cerute de formular;

- alte conditii prevazute de lege.

Controlul financiar preventiv

Controlul financiar preventiv

se organizeaza la toti ordonatorii de credite (principali, secundari, tertiari)

Scop

identificarea operatiunilor economico financiare care nu respecta conditiile de legalitate si regularitate si/sau, dupa caz, de incadrare in limitele si destinatia creditelor bugetare si prin a caror efectuare, in aceste conditii, s-ar prejudicia patrimoniul public si/sau fondurile publice.

Regularitate - caracteristica unei operatiuni de a raspunde sub toate aspectele ansamblului principiilor si regulilor procedurale si metodologice care sunt aplicabile categoriei de operatiuni din care face parte

Se supun obligatoriu controlului financiar preventiv urmatoarele operatiuni:

angajamentele legale si angajamentele bugetare;

deschiderea si repartizarea creditelor bugetare:

documentul pentru modificarea repartizarii pe trimestre si pe subdiviziuni a clasificatiei bugetare a creditelor aprobate, inclusiv prin virari de credite

ordonantarea platilor;

constituirea veniturilor publice, in privinta autorizarii si stabilirii titlurilor de incasare;

vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri apartinand domeniului public al statului sau al unitatilor administrativ teritoriale;

alte categorii de operatiuni stabilite prin ordin al ministrului finantelor;

Auditul public intern

este organizat in mod independent sub forma unui compartiment specializat si este in subordinea directa a ordonatorului de credite. Auditorii interni nu pot fi implicati in nici un fel in realizarea activitatilor pe care le auditeaza.

Atributiuni

certificarea anuala a bilantului contabil si a contului de contului de executie bugetara ale institutiilor publice; 

examinarea legalitatii, regularitatii si conformitatii operatiunilor identificand erorile, risipa, gestiunea defectuoasa si fraudele si, pe aceasta baza, propunerea de masuri si solutii pentru recuperarea pagubelor si sanctionarea vinovatilor, dupa caz;

examinarea sistemului contabil si a fiabilitatii lui, ca principal instrument de cunoastere, gestiune si control patrimonial si a rezultatelor obtinute;

examinarea regularitatii si conformitatii sistemelor de fundamentare a deciziilor, de planificare, programare, organizare, coordonare, urmarire si control al indeplinirii deciziilor;

evaluarea economicitatii si eficientei cu care sistemele de conducere si executie din cadrul institutiei publice si in cadrul unui program/proiect utilizeaza resursele financiare, umane sau materiale pentru indeplinirea obiectivelor si obtinerea rezultatelor;

identificarea aspectelor deficitare la nivelul sistemelor de conducere si de control, precum si a riscurilor asociate unor astfel de sisteme, unor programe/proiecte sau unor operatiuni si propunerea de masuri pentru corectarea acestora si diminuarea riscurilor, dupa caz.

Controlul financiar preventiv si auditul public in institutiile publice

Controlul intern = ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii publice, stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si cu reglementarile legale, in vederea asigurarii administrarii fondurilor in mod economic, eficient si eficace

Acesta include, de asemenea, structurile organizatorice, metodele si procedurile utilizate

Controlul intern are urmatoarele obiective generale:

- realizarea, la un nivel corespunzator de calitate, a atributiilor institutiilor publice, stabilite in concordanta cu propria lor misiune, in conditii de regularitate, eficacitate, economicitate si eficienta;

- protejarea fondurilor publice impotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau fraudei;

- respectarea legii, a reglementarilor si deciziilor conducerii;

- dezvoltarea si intretinerea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare si difuzare a datelor si informatiilor financiare si de conducere, precum si a unor sisteme si proceduri de informare publica adecvata prin rapoarte periodice.

Economicitate = minimizarea costurilor resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate, cu mentinerea calitatii corespunzatoare a acestora

Eficacitate = exprima gradul de indeplinire a obiectivelor programate pe fiecare dintre activitati, este raportul dintre efectul proiectat si rezultatul efectiv al activitatii respective

Eficienta = maximizarea rezultatelor unei activitati in relatie cu resursele utilizate

Regularitate - caracteristica unei operatiuni de a raspunde sub toate aspectele ansamblului principiilor si regulilor procedurale si metodologice care sunt aplicabile categoriei de operatiuni din care face parte

Controlul financiar preventiv (CFP)

Activitatea prin care se verifica legalitatea si regularitatea si/sau, dupa caz, de incadrare in limitele si destinatia creditelor bugetare a operatiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, inainte de aprobarea lor.

Ministerul Finantelor Publice este autoritatea de coordonare si de reglementare a CFP pentru toate entitatile publice

Controlul financiar preventiv se organizeaza si se exercita in urmatoarele forme:

a) Control financiar preventiv propriu

b) Control financiar preventiv delegat (la ordonatorii principali de credite

Se supun obligatoriu controlului financiar preventiv urmatoarele operatiuni:

angajamentele legale si angajamentele bugetare;

deschiderea si repartizarea creditelor bugetare:

documentul privind modificarea repartizarii pe trimestre si pe subdiviziuni a clasificatiei bugetare a creditelor aprobate, inclusiv prin virari de credite

ordonantarea platilor (cheltuielilor);

constituirea veniturilor publice, in privinta autorizarii si stabilirii titlurilor de incasare;

vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri apartinand domeniului public al statului sau al unitatilor administrativ teritoriale;

alte categorii de operatiuni stabilite prin ordin al ministrului finantelor;

Controlul financiar-preventiv se organizeaza, de regula, in cadrul compartimentelor de specialitate financiar contabila.

Controlul financiar-preventiv se exercita de persoanele numite prin decizie de ordonatorul de credite prin semnarea si prin aplicarea sigiliului personal, pe documentele supuse vizei, cu mentiunea "vizat pentru control financiar preventiv"

Documentele prezentate la viza CFP se inscriu in "Registrul privind operatiunile prezentate la viza de control financiar preventiv (CFP)

Daca in urma controlului se constata ca operatiunea nu intruneste conditiile de legalitate, regularitate si dupa caz, de incadrare in limitele si destinatia creditelor bugetare se va proceda la refuzul de viza, refuz ce va fi consemnat in registrul operatiunilor supuse CFP.

Refuzul de viza, insotit de documentele justificative, va fi adus la cunostinta conducatorului entitatii publice, documentele restituindu-se compartimentelor care au initiat operatiunea

Cu exceptia cazurilor in care refuzul de viza se datoreaza depasirii creditelor bugetare, operatiunile refuzate la viza se pot efectua pe propria raspundere a conducatorului entitatii publice, printr-un act de decizie interna

Persoanele desemnate sa exercite CFP vor informa Curtea de Conturi, Ministerul Finantelor Publice si dupa caz, organul ierarhic superior institutiei publice

Controlul financiar preventiv delegat

Se exercita la nivelul ordonatorilor principali de credite si este un control exercitat de controlori delegati de Ministerul Finantelor Publice.

Ministrul finantelor publice numeste unul sau mai multi controlori delegati pentru operatiunile derulate prin bugetul trezoreriei statului, pentru operatiuni privind datoria publica si alte operatiuni specifice Ministerului Finantelor Publice

Numirea controlorilor delegati se face prin ordin al ministrului finantelor publice

Controlul financiar preventiv delegat se exercita asupra operatiunilor care se inscriu in conditiile fixate prin ordinul de numire. Restul operatiunilor prin care se afecteaza fondurile si/sau patrimoniul public intra in competenta exclusiva a controlului preventiv intern

Auditul public intern

este organizat in mod independent sub forma unui compartiment specializat si este in subordinea directa a ordonatorului de credite. Auditorii interni nu pot fi implicati in nici un fel in realizarea activitatilor pe care le auditeaza.

audit public intern - activitatea functional independenta si obiectiva, care da asigurari si consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor si cheltuielilor publice, perfectionand activitatile entitatii publice; ajuta entitatea publica sa isi indeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica si metodica, care evalueaza si imbunatateste eficienta si eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor de administrare

Obiectivele auditului public intern sunt:

a) asigurarea obiectiva si consilierea, destinate sa imbunatateasca sistemele si activitatile entitatii publice;

b) b) sprijinirea indeplinirii obiectivelor entitatii publice printr-o abordare sistematica si metodica, prin care se evalueaza si se imbunatateste eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor administrarii

c) Sfera auditului public intern cuprinde:

a) activitatile financiare sau cu implicatii financiare desfasurate de entitatea publica din momentul constituirii angajamentelor pana la utilizarea fondurilor de catre beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenta externa;

b) constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea si stabilirea titlurilor de creanta, precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora;

c) administrarea patrimoniului public, precum si vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul privat/public al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;

d) sistemele de management financiar si control, inclusiv contabilitatea si sistemele informatice aferente.

Tipurile de audit sunt urmatoarele:

a) auditul de sistem = evaluare in profunzime a sistemelor de conducere si control intern cu scopul de a stabilii daca acestea functioneaza economic, eficient si eficace

b) auditul performantei = examineaza daca criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor si sarcinilor entitatii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor si apreciaza daca rezultatele sunt conforme cu obiectivele

c) auditul de regularitate = examinarea actiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectarii ansamblului principiilor, regulilor procedurale si metodologice care le sunt aplicabile

Compartimentul de audit public intern auditeaza, cel putin o data la 3 ani, fara a se limita la acestea, urmatoarele:

a) angajamentele bugetare si legale din care deriva direct sau indirect obligatii de plata, inclusiv din fondurile comunitare;

b) b) platile asumate prin angajamente bugetare si legale, inclusiv din fondurile comunitare;

c) vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;

d) concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;

e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare si stabilire a titlurilor de creanta, precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora;

f) alocarea creditelor bugetare;

g) sistemul contabil si fiabilitatea acestuia;

h) sistemul de luare a deciziilor;

i) sistemele de conducere si control, precum si riscurile asociate unor astfel de sisteme;

j) sistemele informatice.

ACHIZITIILE IN INSTITUTIILE PUBLICE

ORDONANTA DE URGENTA nr.34/2006

privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii

Scop

a) promovarea concurentei intre operatorii economici;

b) garantarea tratamentului egal si nediscriminarea operatorilor economici;

c) asigurarea transparentei si integritatii procesului de achizitie publica;

d) asigurarea utilizarii eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de atribuire de catre autoritatile contractante

Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achizitie publica

a) nediscriminarea;

b) tratamentul egal;

c) recunoasterea reciproca;

d) transparenta;

e) proportionalitatea;

f) eficienta utilizarii fondurilor publice;

g) asumarea raspunderii.

Notiuni de baza

contract de achizitie publica :contractul cu titlu oneros, incheiat in scris, intre una sau mai multe autoritati contractante, pe de o parte, si unul sau mai multi operatori economici, pe de alta parte, avand ca obiect executia de lucrari, furnizarea de produse sau prestarea de servicii

procedura de atribuire :etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractanta si de catre candidati, ofertanti pentru ca acordul partilor privind angajarea in contractul public sa fie considerat valabil; procedurile de atribuire sunt: licitatia deschisa, licitatia restransa, dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte, concursul de solutii;

acord-cadru - intelegerea scrisa intervenita intre una sau mai multe autoritati contractante si unul sau mai multi operatori economici, al carei scop este stabilirea elementelor/conditiilor esentiale care vor guverna contractele de achizitie publica ce urmeaza a fi atribuite intr-o perioada data, in mod special in ceea ce priveste pretul si, dupa caz, cantitatile avute in vedere;

sistem de achizitie dinamic - procesul in intregime electronic, limitat in timp si deschis pe intreaga sa durata oricarui operator economic care indeplineste criteriile de calificare si selectie si care a prezentat o oferta initiala conforma cu cerintele caietului de sarcini;

licitatie electronica - procesul repetitiv realizat dupa o prima evaluare completa a ofertelor, in care ofertantii au posibilitatea, exclusiv prin intermediul mijloacelor electronice, de a reduce preturile prezentate si/sau de a imbunatati alte elemente ale ofertei; evaluarea finala trebuie sa se realizeze in mod automat prin mijloacele electronice utilizate;

documentatie de atribuire - documentatia ce cuprinde toate informatiile legate de obiectul contractului de achizitie publica si de procedura de atribuire a acestuia, inclusiv caietul de sarcini sau, dupa caz, documentatia descriptiva;

propunere tehnica - parte a ofertei elaborata pe baza cerintelor din caietul de sarcini sau, dupa caz, din documentatia descriptiva;

propunere financiara - parte a ofertei ce cuprinde informatiile cu privire la pret, tarif, alte conditii financiare si comerciale corespunzatoare satisfacerii cerintelor solicitate prin documentatia de atribuire;

acceptarea ofertei castigatoare - actul juridic prin care autoritatea contractanta isi manifesta acordul de a se angaja juridic in contractul de achizitie publica care va fi incheiat cu ofertantul a carui oferta a fost desemnata castigatoare;

sistemul electronic de achizitii publice - SEAP - desemneaza sistemul informatic de utilitate publica, accesibil prin internet la o adresa dedicata, utilizat in scopul aplicarii prin mijloace electronice a procedurilor de atribuire;

operatorul sistemului electronic de achizitii publice - persoana juridica care asigura autoritatilor contractante suportul tehnic destinat aplicarii prin mijloace electronice a procedurilor de atribuire;

Autoritati contractante

oricare organism al statului - autoritate publica sau institutie publica - care actioneaza la nivel central ori la nivel regional sau local

oricare organism de drept public cu personalitate juridica, care a fost infiintat pentru a satisface nevoi de interes general fara caracter comercial sau industrial si care se afla cel putin in una dintre urmatoarele situatii:

Este finantat in majoritate de catre o autoritate publica sau un organism public

se afla in subordinea sau este supusa controlului unei autoritati publice sau un organism public

in componenta consiliului de administratie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumatate din numarul membrilor acestuia sunt numiti de catre o autoritate publica

Situatii de neaplicare a ordonantei 34/2006

contractul a fost declarat cu caracter secret de catre autoritatile abilitate potrivit prevederilor legale in vigoare;

indeplinirea contractului necesita impunerea unor masuri speciale de securitate potrivit prevederilor legale in vigoare;

protectia unor interese esentiale ale tarii impune acest lucru.

Contractul are ca obiect cumpararea sau inchirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, cladiri existente, alte bunuri imobile sau a drepturilor asupra acestora

se refera la angajarea de forta de munca, respectiv incheierea de contracte de munca

atunci cand contractul de achizitie publica este atribuit ca urmare aunui acord international

Tipuri de contracte de achizitie publica

contracte de lucrari;

contracte de furnizare;

contracte de servicii.

Contractul de lucrari este acel contract de achizitie publica care are ca obiect:

a) Executia de lucrari legate de cladiri sau lucrari de geniu civil, respectiv lucrarile de reparare, modificare, restaurare, sau executia unei constructii noi

b) Proiectarea lucrarilor prevazute mai sus

c) Realizarea prin orice mijloace a unei constructii care corespunde necesitatii si obiectivelor autoritatii contractante, in masura in care acestea nu corespund prevederilor lit. a) si b)

Contracte de furnizare

Contractul de furnizare este acel contract de achizitie publica, altul decat contractul de lucrari, care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, prin cumparare, inclusiv in rate, inchiriere sau leasing, cu sau fara optiune de cumparare.

Contractul de servicii

Este acel contract de achizitie publica, care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii cum ar fi:de intretinere si reparatii, de transport, servicii financiare, de publicitate, consultanta, etc.

Contractul de achizitie publica care are ca obiect atat furnizarea de produse, cat si prestarea de servicii este considerat:

a) contract de furnizare, daca valoarea estimata a produselor este mai mare decat valoarea estimata a serviciilor prevazute in contractul respectiv;

b) contract de servicii, daca valoarea estimata a serviciilor este mai mare decat valoarea estimata a produselor prevazute in contractul respectiv.

Procedurile de atribuire a contractului de achizitie publica

licitatia deschisa

licitatia restransa

dialogul competitiv

Negocierea

- negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare;

- negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare

Cererea de oferte

achizi ia directa

Estimarea valorii contractului de achizitie

estimarea valorii contractului de achizitie publica se face pe baza calcularii si insumarii tuturor sumelor platibile pentru indeplinirea contractului respectiv, fara taxa pe valoarea adaugata;

Valoarea estimata a contractului de achizitie publica trebuie sa fie determinata inainte de initierea procedurii de atribuire a contractului respectiv. Aceasta valoare trebuie sa fie valabila la momentul transmiterii spre publicare a anuntului de participare sau, in cazul in care procedura de atribuire nu presupune publicarea unui astfel de anunt, la momentul transmiterii invitatiei de participare.

Reguli de elaborare a documentatiei de atribuire

Documentatia de atribuire trebuie sa cuprinda:

a) informatii generale privind autoritatea contractanta, in special cu privire la adresa - inclusiv telefon, fax, e-mail -, persoane de contact, mijloace de comunicare etc.;

b) instructiuni privind date limita care trebuie respectate si formalitati care trebuie indeplinite in legatura cu participarea la procedura de atribuire;

c) daca sunt solicitate, cerintele minime de calificare, precum si documentele care urmeaza sa fie prezentate de ofertanti/candidati pentru dovedirea indeplinirii criteriilor de calificare si selectie;

d) caietul de sarcini sau documentatia descriptiva, aceasta din urma fiind utilizata in cazul aplicarii procedurii de dialog competitiv sau de negocier

e) instructiuni privind modul de elaborare si de prezentare a propunerii tehnice si financiare;

f) informatii detaliate si complete privind criteriul de atribuire aplicat pentru stabilirea ofertei castigatoare;

g) instructiuni privind modul de utilizare a cailor de atac;

h) informatii referitoare la clauzele contractuale obligatorii.

Autoritatea contractanta are obligatia sa precizeze in documentatia de atribuire regulile obligatorii referitoare la conditiile de munca si de protectie a muncii, care sunt in vigoare la nivel national si care trebuie respectate pe parcursul indeplinirii contractului de lucrari ori de servicii

Caietul de sarcini contine, in mod obligatoriu, specificatii tehnice.

Specificatiile tehnice definesc caracteristici referitoare la nivelul calitativ, tehnic si de performanta, cerinte privind impactul asupra mediului inconjurator, siguranta in exploatare, dimensiuni, terminologie, simboluri, teste si metode de testare, ambalare, etichetare, marcare si instructiuni de utilizare a produsului, tehnologii si metode de productie, precum si sisteme de asigurare a calitatii si conditii pentru certificarea conformitatii cu standarde relevante sau altele asemenea.

Specificatiile tehnice trebuie sa permita oricarui ofertant accesul egal la procedura de atribuire si nu trebuie sa aiba ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natura sa restranga concurenta intre operatorii economici

Autoritatea contractanta are obligatia de a defini specificatiile tehnice:

fie prin referire la standarde, omologarile sau reglementarile existente la nivel international (european) sau national privind utilizarea produselor sau proiectarea, calculul si executia lucrarilor. Orice astfel de referire trebuie sa fie insotita de mentiunea sau echivalent

fie prin precizarea performantelor si/sau cerintelor functionale solicitate,

Se interzice definirea in caietul de sarcini a unor specificatii tehnice care indica o anumita origine, sursa, productie, un procedeu special, o marca de fabrica sau de comert, un brevet de inventie, o licenta de fabricatie, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse

Autoritatea contractanta are obligatia de a asigura obtinerea documentatiei de atribuire de catre orice operator economic prin asigurarea accesului direct, nerestrictionat si deplin, prin mijloace electronice, la continutul documentatiei de atribuire.

In situatia in care atasarea documentatiei de atribuire in SEAP nu este posibila din motive tehnice, autoritatea contractanta are obligatia de a pune la dispozitia oricarui operator economic care a inaintat o solicitare in acest sens sau, dupa caz, caruia i s-a transmis o invitatie de participare a unui exemplar din documentatia de atribuire, pe suport hartie ori pe suport magnetic.

Autoritatea contractanta are obligatia de asigura obtinerea gratuita a documentatiei de atribuire pentru orice operator economic care o ridica direct de la sediul autoritatii contractante sau de la alta adresa indicata de acesta. In cazul in care documentatia este transmisa prin posta, autoritatea contractanta are dreptul de a solicita operatorilor economici care vor sa beneficieze de aceasta facilitate o plata care nu trebuie sa depaseasca insa costul aferent transmiterii documentatiei respective.

Publicarea anunturilor

Autoritatea contractanta are obligatia de a asigura transparenta atribuirii contractelor de achizitie publica si incheierii acordurilor-cadru prin publicarea:

anunturilor de intentie;

de participare si,

de atribuire

Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite spre publicare anunturile catre operatorul SEAP, utilizand in acest sens numai mijloace electronice.

Anuntul de intentie

valoarea totala estimata a contractelor, acordurilor-cadru, care urmeaza sa fie atribuite/incheiate in urmatoarele 12 luni pentru achizitionarea de produse din aceeasi grupa CPV si servicii, este egala sau mai mare decat echivalentul in lei a 750.000 euro;

valoarea estimata a contractelor/acordurilor-cadru de lucrari, care urmeaza sa fie atribuite/incheiate in urmatoarele 12 luni, este egala sau mai mare decat echivalentul in lei a 5.000.000 euro

Anuntul de participare

a) initiaza procedura de licitatie deschisa, licitatie restransa, dialog competitiv sau negociere, cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, pentru atribuirea contractului de achizitie publica sau pentru incheierea acordului-cadru;

b) lanseaza un sistem dinamic de achizitie;

c) initiaza procesul de atribuire a unui contract de achizitie publica printr-un sistem dinamic de achizitii, in acest caz publicandu-se un anunt simplificat;

d) organizeaza un concurs de solutii.

Anuntul de participare se publica in SEAP si in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VI-a, Achizitii publice si, dupa caz, in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Anuntul de atribuire

Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite spre publicare un anunt de atribuire in cel mult 48 de zile dupa ce:

a) a finalizat procedura de atribuire - licitatie deschisa, licitatie restransa, dialog competitiv sau negociere -, prin atribuirea contractului de achizitie publica sau incheierea acordului-cadru;

b) a finalizat un concurs de solutii prin stabilirea concurentului castigator;

c) a atribuit un contract de achizitie publica printr-un sistem dinamic de achizitii.

Autoritatea contractanta are obligatia de a atribui contractul de achizitie publica prin aplicarea procedurilor de licitatie deschisa sau licitatie restransa.

Aplicarea procedurilor de atribuire prin utilizarea mijloacelor electronice se realizeaza prin intermediul SEAP (20% din valoarea achizitiile efectuate)

Autoritatea contractanta nu are dreptul de a diviza contractul de achizitie publica in mai multe contracte distincte de valoare mai mica si nici de a utiliza metode de calcul care sa conduca la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achizitie publica, cu scopul de a evita aplicarea prevederilor ordonantei de urgenta 34/2006 care instituie obligatii ale autoritatii contractante in raport cu anumite praguri valorice.

Licitatia deschisa

Procedura de licitatie deschisa se desfasoara, de regula, intr-o singura etapa.

Autoritatea contractanta are dreptul de a decide organizarea unei etape suplimentare de licitatie electronica, caz in care are obligatia de a anunta aceasta decizie in anuntul de participare si in documentatia de atribuire.

Licitatia deschisa se initiaza prin transmiterea spre publicare a unui anunt de participare prin care solicita operatorilor economici interesati depunerea de oferte.

Operatorii in interesa i au dpretul de a solicita clarificari cu privire la documenta ia de atribuire;

Autoritatea contractanta are obliga ia de a raspunde clar, fara ambiguita i, intr-o perioada care nu trebuie sa depa easca, de regula, 3 zile lucratoare de la primirea solicitarii.

Autoritatea contractanta are obliga ia de a transmite raspunsurile, inso ite de intrebarile aferente,catre to i operatorii economici care au ob inut documenta ia de atribuire, fara a dezvalui identitatea celui ce a solicitat clarificari.

Ofertele primite se deschid la data, ora i adresa indicata in anun ul de participare

Licitatia restransa

Se desfasoara in doua etape:

a) etapa de selectare a candidatilor, prin aplicarea criteriilor de selectie;

b) etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidatii selecta i, prin aplicarea criteriului de atribuire.

Autoritatea contractanta are dreptul de a decide organizarea unei etape suplimentare de licitatie electronica, caz in care are obligatia de a anunta aceasta decizie in anuntul de participare si in documentatia de atribuire.

Licitatia restransa se initiaza prin transmiterea spre publicare a unui anunt de participare prin care se solicita operatorilor economici interesati depunerea de candidaturi.

Autoritatea contractanta are obligatia de a indica in anuntul de participare criteriile de selectie si regulile aplicabile, numarul minim al candidatilor pe care intentioneaza sa-i selecteze si, daca este cazul, numarul maxim al acestora.

Numarul minim al candidatilor, indicat in anuntul de participare, trebuie sa fie suficient pentru a asigura o concurenta reala si, in orice situatie, nu poate fi mai mic de 5.

Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite concomitent o invitatie de participare la etapa a doua a procedurii de licitatie restransa tuturor candidatilor selectati.

Este interzisa invitarea la etapa a doua a licitatiei restranse a unui operator economic care nu a depus candidatura in prima etapa sau care nu a indeplinit criteriile de selectie.

Invitatia de participare trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatiile

a) referinte privind anuntul de participare publicat;

b) Data si ora limita stabilite pentru depunerea ofertelor;

c) adresa la care se transmit ofertele;

d) limba sau limbile in care trebuie elaborata oferta;

e) adresa, data si ora deschiderii ofertelor;

f) daca este cazul, precizari referitoare la documentele suplimentare pe care operatorii economici trebuie sa le prezinte in scopul verificarii declaratiilor sau completarii documentelor, prezentate in prima etapa pentru demonstrarea capacitatii tehnice si economico-financiare.

Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite invitatia de participare insotita de un exemplar al documentatiei de atribuire.

In cazul in care documentatia de atribuire este accesibila direct prin mijloace electronice in SEAP, autoritatea contractanta are obligatia de a include in invitatia de participare informatii privind modul de accesare a documentatiei respective.

Dialogul competitiv

Se aplica procedura de dialog competitiv pentru atribuirea unui contract de achizitie publica care indeplineste cumulativ, urmatoarele conditii:

a) contractul in cauza este considerat a fi de complexitate deosebita;

b) aplicarea procedurii de licitatie deschisa sau restransa nu ar permite atribuirea contractului de achizitie publica in cauza.

Contractul de complexitate deosebita este considerat acel contract de achizitie publica pentru care autoritatea contractanta nu este, in mod obiectiv, in masura:

a) sa defineasca specificatiile tehnice capabile sa ii satisfaca necesitatile si exigentele; si/sau

b) sa stabileasca montajul financiar si/sau cadrul juridic de implementare a proiectului.

Procedura de dialog competitiv se desfasoara in trei etape:

etapa de preselectie a candidatilor;

etapa de dialog cu candidatii admisi in urma preselectiei, pentru identificarea solutiei/solutiilor apte sa raspunda necesitatilor autoritatii contractante si in baza careia/carora candidatii vor elabora si vor depune oferta finala;

etapa de evaluare a ofertelor finale depuse.

Se ini iaza prin transmiterea spre publicare a unui anun de participare prin care solicita operatorilor interesa i depunerea de candidaturi

Orice opartor economic are dreptul sa- i depuna candidatura

In etapa de preselec ie, autoritatea contractanta are obliga ia de a aplica criterii obiective i nediscriminatorii, utilizand in acest scop numai criteriile de preselectie prevazute in anun ul de participare

Autoritatea contractanta are obliga ia de a transmite, concomitent, o invita ie de participare la etapa a doua a dialogului competitiv tuturor candida ilor admi i, inso ita de un exemplar al documenta iei de atribuire, care va include i documenta ia descriptiva

Daca documenta ia de atribuire este direct accesibila prin mijloacele electronice in SEAP, autoritatea contractanta are obliga ia de a include in invitatia de participare informa ii privind modul de accesare a documenta iei

In cadrul documenta iei descriptive trebuie incluse cel pu in o descriere a necesita ilor, obiectivelor i constrangerilor autorita ii contractante, pe baza carora se va derula dialogul competitiv

Autoritatea contractanta deruleaza dialog cu fiecare candidat admis, in parte. Se discuta op iunile referitoare la aspectele tehnice, montaje financiare, mod de rezolvare a unor probleme legate de cadrul juridic si alte elemente ale viitorului contract.

Autoritatea contractanta are obligatia de:

• A aplica principiul tratamentului egal
• De a nu dezvalui, fara acordul participantului in cauza, solu ia propusa i alte informa ii confiden iale

Dialogul se deruleaza pana la identificarea solu iei/solu iilor corespunzatoare, dupa care declara inchisa etapa de dialog

Participan ii selecta i sunt invita i sa depuna oferta finala, care se elaboreaza pe baza solu iei identificata in etapa de dialog.

Negocierea cu publicarea prealabila a unui anunt de participare

Se poate aplica aceasta procedura de atribuire atunci cand:

a) atunci cand, in urma aplicarii licitatiei deschise, licitatiei restranse, dialogului competitiv sau a cererii de oferte, nu a fost depusa nicio oferta sau au fost depuse numai oferte inacceptabile ori neconforme. Aplicarea procedurii de negociere in acest caz este posibila numai dupa anularea procedurii initiale de licitatie deschisa, licitatie restransa, dialog competitiv sau cerere de oferte si numai daca cerintele initiale prevazute in documentatia de atribuire nu sunt modificate substantial;

b) b) in situatii exceptionale, temeinic motivate, atunci cand natura lucrarilor/produselor/serviciilor sau riscurile implicate de executarea/livrarea/prestarea acestora nu permit o estimare initiala globala a pretului viitorului contract de achizitie publica;

c) Se initiaza prin transmiterea spre publicare, a unui anunt de participare, prin care se solicita operatorilor economici interesati depunerea de candidaturi.

d) Orice operator economic are dreptul de a solicita i ob ine un exemplar al documenta iei descriptive

e) Documenta ia descriptiva trebuie sa con ina o descriere a necesita ilor, obiectivelor i constringerilor autorita ii contractante, pe baza carora se vor derula negocierile

f)  Autoritatea contractanta are obliga ia de a preciza in anun ul de participare criteriile de preselec ie i regulile aplicabile, numarul minim al candida ilor pe care urmeaza a fi selec iona i i numarul maxim, daca este cazul

g) Autoritatea contractanta are obliga ia de a transmite, concomitent, o invita ie de participare la etapa a doua a procedurii de negociere tuturor candida ilor preselecta i

h) Se deruleaza negociere cu fiecare candudat preselectat in parte, determinandu-se toate aspectele tehnice, financiare i juridice ale viitorului contract

i)  Autoritatea contractanta deruleaza negocieri pana la identificarea i stabilireaofertei ca tigatoare

j)  Autoritatea contractanta are obliga ia de a solicita candidatului de la care, in urma negocierilor, a ob inut cea mai avantajoasa propunere de oferta din punct de vedere economic, sa reconfirme rezulatul negocierilor, prin depunerea unei oferte finale

k) Ofertantul nu are dreptul ca, prin oferta finala, sa aduca modificari elementelor stabilite in procesul de negociere

Cererea de oferte

Se aplica numai in cazul in care valoare estimata, fara TVA, a contractului de achizi ie publica este mai mic sau egal decat echivalentul in lei al urmatoarelor praguri

• Pentru contractul de furnizare: 100000 euro
• Pentru contractul de servicii: 100000 euro
• Pentru contractul de lucrari: 750000 euro
• Se ini iaza prin publicarea in SEAP a unei invita ii de participare
• Invita ia de participare cuprinde cel pu in urmatoarele informa ii:
• Data si ora limita stabilite pentru primirea ofertelor;
• adresa la care se transmit ofertele;
• data si ora deschiderii ofertelor;
• c) limba sau limbile in care trebuie elaborata oferta;
• d) daca se solicita indeplinirea unor criterii minime de calificare, mentionarea acestora;
• e) o scurta descriere a obiectului contractului de achizitie publica ce urmeaza sa fie atribuit;
• f) modul de obtinere a documentatiei de atribuire
• Autoritatea contractanta are obliga ia de a deschide ofertele la adresa, data i ora indicate in invita ia de participare.
• Autoritatea contractanta are obliga ia de a anula procedura de cerere de oferte daca, in urma transmiterii invita iei de participare, nu au fost depuse cel pu in doua oferte corespunzatoare.
• Dupa anularea procedurii, autoritatea contractanta are obliga ia ca, in caz de aplicarea unei noi proceduri de cerere de oferte, sa tranmita invita ie de participare i catre al i operatori economici.
• Dupa aplicarea noii proceduri prime te o singura oferta corespunzatoare, are dreptul de atribui contractul de achizi ie ofertantului respectiv

Concursul de soluții

Se organizeaza ca o procedura independenta in care concuren ii pot ob ine premii sau prime de participare sau ca parte a unei alte proceduri care conduce la atribuirea unui contract de servicii.

Autoritatea contractanta are obligatia de a preciza in cadrul documentatiei de concurs orice informatie, cerinta, regula, criteriu sau altele asemenea, necesare pentru a asigura potentialilor concurenti o informare completa si corecta cu privire la modul de aplicare a concursului de solutii.

Concursul de solutii se initiaza prin publicarea unui anunt de participare prin care solicita operatorilor economici interesati depunerea de proiecte.

Sistemul de achizitie dinamic

Sistem de achizitie dinamic se poate face numai prin intermediul SEAP si numai pentru achizitia unor produse de uz curent, ale caror caracteristici general disponibile pe piata satisfac nevoile autoritatii contractante.  Autoritatea contractanta are obligatia sa:

a) de a publica un anunt de participare in care se precizeaza clar faptul ca pentru atribuirea contractului/contractelor de achizitie publica se utilizeaza un sistem dinamic de achizitie, precum si adresa de Internet la care documentatia de atribuire este disponibila;

b) de a indica in caietul de sarcini, alaturi de caracteristicile produselor care urmeaza sa fie achizitionate, si informatiile relevante privind caracteristicile sistemului utilizat, echipamentul electronic folosit, posibilitati si instructiuni de accesare;

c) de a permite prin mijloace electronice, incepand cu momentul publicarii anuntului de participare si pana la inchiderea sistemului de achizitie dinamic, accesul nerestrictionat, direct si complet la continutul documentatiei de atribuire.

Licitatia electronica

ca o etapa finala a licitatiei deschise, a licitatiei restranse, a negocierii cu publicarea prealabila a unui anunt de participare sau a cererii de oferte, inainte de atribuirea contractului de achizitie publica, si numai daca specificatiile tehnice au fost definite cu precizie in caietul de sarcini;

b) la reluarea competitiei dintre operatorii economici care au semnat un acord-cadru;

c) cu ocazia depunerii ofertelor ferme in vederea atribuirii unui contract de achizitie publica prin utilizarea unui sistem de achizitie dinamic

Autoritatea contractanta are obligatia de a anunta decizia de utilizare a licitatiei electronice in anuntul de participare si in documentatia de atribuire

Atribuirea contractelor de servicii si de lucrari, care presupun prestatii intelectuale cum ar fi consultanta, proiectare si altele asemenea, nu pot face obiectul licitatiei electronice.