 |  |
|
Elementele asigurarilor
Asigurarile au un continut complex iar formele sub care se perfecteaza sunt variate. Cu toate acestea ele au anumite elemente comune.
Interferentele elementelor sunt redate in urmatoarea schema:
ASIGURATORUL este persoana juridica (societatea de asigurari) care are ca obiect de activitate realizarea de operatiuni de asigurare prin constituirea fondului de asigurare, contractarea asigurarii, plata unor despagubiri (in cazul asigurarilor de bunuri), acoperirea unor prejudicii provocate tertelor persoane ( in cazul asigurarii de raspundere civila ) plata sumei asigurate si a altor indemnizatii de asigurare rezultate din asigurarile de persoane.
Intr-o ordine arbitrar stabilita, cele mai importante sunt: ASIROM, ALLIANZ-TIRIAC NEDERLANDEN, OMNIASIG, ASTRA, ARDAF, UNITA, AIG,, etc.
ASIGURATUL este o persoana fizica sau juridica care in baza unor clauze dinainte stabilite si de comun acceptate intra in relatii juridice de asigurare cu asiguratorul. In cele mai dese cazuri asiguratul este persoana fizica sau juridica ce perfecteaza relatia de asigurare in calitate de contractant, efectueaza plata primelor de asigurare in vederea constituirii fondului de asigurare si este indreptatita sa solicite asiguratorului despagubiri pentru pagubele suferite ori suma asigurata in cazul ivirii evenimentului asigurat, avand deci calitatea de beneficiar de asigurare.
CONTRACTANTUL- constituie o exceptie in raportul de asigurare. In aceasta calitate se regasesc acele persoane fizice sau juridice care au un interes in legatura cu asiguratul si care contracteaza asigurarea in numele si pentru acesta.
Contractantul isi asuma sarcina de a negocia conditiile incheierii asigurarii, semnarea contractului de asigurare (incheierea lui) si plata primei de asigurare.
BENEFICIARUL de asigurare - de regula este insusi asiguratul. In unele situatii, prevazute expres in conditiile de asigurare calitatea de beneficiar o pot avea si alte persoane, specificate expres in contractul de asigurare sau numai in polita. In asemenea cazuri in politele de asigurare se vor mentiona toti factorii implicati - respectiv asiguratorul, contractantul si, in cazul decesului asiguratului, beneficiarul sumei asigurate.
OBIECTE ASIGURABILE
a) BUNURILE - se pot asigura bunurile a caror valoare se poate cuantifica intr-o unitate monetara si care intrunesc toate conditiile cerute de actele normative.
Bunurile se preiau in asigurare de catre asigurator in schimbul platii de catre proprietar sau contractant a unei sume de bani numita prima de asigurare.
b) PERSOANELE- la randul lor pot constitui subiecte de asigurare prin aceaa ca in schimbul achitarii de catre asigurat sau contractant a unei prime de asigurare, asiguratorul garanteaza persoanei ca asigurat, plata sumei asigurate stabilite initial, in cazul producerii evenimentului asigurat ( deces, boala, invaliditate, supravietuire).
c) RASPUNDEREA CIVILA constituie subiect de asigurare prin aceea ca asiguratorul preia asupra sa obligatiile de despagubire pe care asiguratul le-ar putea avea fata de o terta persoana (fizica sau juridica) careia asiguratul I-a pricinuit un prejudiciu (avarierea unor bunuri, decesul unor persoane, vatamare corporala, etc.).
d) RISCUL FINANCIAR constituie subiect de asigurare prin aceea ca asiguratorul preia asupra sa obligatiile de pierdere financiara pe care asiguratul le-ar putea avea in urma neancasarii de catre el a obligatiilor financiare de la clientii sai.
In asigurarea de bunuri, interesul asigurabil se naste din raporturile persoanei in raport cu un bun asigurabil pe care il detine sau il poseda.
Interesul reflecta valoarea pecuniara expusa pierderii, a bunului asigurat sau valoarea patrimoniala ce poate fi pierduta de asigurat sau beneficiar ca urmare a unui eveniment asigurat. Reiese ca interesul asigurabil trebuie sa aiba caracter economic si sa fie evaluabil in bani.
Semnificatiile notiuni de risc in asigurari sunt variate:
Riscul reflecta gradul de probabilitate a ivirii unui pericol pentru care se incheie asigurarea, iar alteori proportiile raspunderii asiguratorului.
Riscul inseamna evenimente-calamitati naturale sau accidente care produc pagube si contra ivirii carora se acorda acoperire prin asigurare.Ca urmare, incendiul, grindina, decesul, etc.- constituie riscuri asigurabile.
In limbaj international risc inseamna si obiectivul asigurat sau obiectul asigurarii (in cazul asigurarii de bunuri- bunul, in cazul asigurarii de persoane- persoana asigurata).
Riscul reflecta si ramura de asigurare la care se refera.
Notiunea de risc in asigurari poate fi definita sub aspect juridic si tehnic.
Din punct de vedere juridic, riscul constituie eveniment viitor, posibil dar incert, al carui moment de aparitie este nedeterminat si aflat in afara influentei si vointei partilor, contra caruia asiguratul isi ia masura de protectie prin incheierea asigurarii.
Nu sunt riscuri asigurabile evenimente petrecute in trecut sau a caror aparitie este imposibila, dupa cum nu sunt riscuri asigurabile evenimente a caror aparitie este sigura. Exceptie de la aceasta regula o contribuie decesul la asigurarea de viata, a carui producere este sigura pentru fiecare persoana, incert fiind momentul producerii acestui eveniment.
Din punctul de vedere al tehnicii, riscul este caracterizat prin probabilitatea de producere a evenimentului respectiv si prin volumul acestuia. Probabilitatea de producere a evenimentului agreat in asigurare se determina pe baza legilor statisticii aplicate la constatarile facute asupra unui numar mare de cazuri intamplate in trecut in imprejurari comparabile. Pe baza observatiilor statistice se estimeaza volumul maxim al pagubelor posibile, deci a riscului maxim, in functie de care se estimeaza volumul si nivelul acoperirii (desdaunarii ).
Conditiile pe care un risc trebuie sa le indeplineasca pentru a fi asigurabil:
a) sa fie posibil, deoarece in caz contrar asigurarea este lipsita de interes economic, deci inutila (riscul producerii unor taifunuri in tara noastra).
b) sa fie real si sa prezinte un grad mare de periculozitate pentru asigurat. Nu se poate imagina o asigurare de viata in care suma asigurata sa se plateasca asiguratului la implinirea varstei de 150 ani.
c) sa aiba caracter incert, deci sa se produca intamplator, adica factorii implicati in asigurare sa nu poata cunoaste sau influenta producerea lui in timp si spatiu. De aceea in asigurari s-a incetatenit o perioada de siguranta care cuprinde un numar de zile bine precizat de la incheierea asigurarii si pana la data inceperii raspunderii asiguratorului pentru producerea riscului asigurat. Si aici face exceptie riscul de deces care desi constituie un eveniment sigur, producerea lui in cazul fiecarei persoane in parte este incerta in perioada de valabilitate a asigurarii.
d) riscul trebuie sa prezinte extensie teritoriala cat mai mare fapt care permite constituirea cat mai facila a fondului de asigurare si practicarea unor prime de asigurare cat mai mici.
e) Riscul trebuie sa se produca cu regularitate sau cu o anumita frecventa. Pentru a fi agreat in asigurare acesta este necesar a fi repetabil. Aceasta deoarece in vederea determinarii probabilitatii producerii lui, a marimii primelor de asigurare si a marimii despagubirilor sunt necesare observari statistice.
f) Riscul trebuie sa fie licit, se intelege de la sine ca pentru a fi asigurabil un risc trebuie sa fie in concordanta cu legile. Nu va constituii niciodata un risc asigurabil o fapta care contravine legilor si moralei.( nu se va asigura niciodata pentru raspundere civila un criminal pentru crima pe care a produs-o).
Notiunea de risc in asigurari impune si alte precizari. Se face o distinctie clara intre risc asigurat si caz asigurat.
Daca un eveniment viitor si nesigur, dar probabil care poate genera prejudicii la bunuri sau persoane se justifica a fi luat in seama in activitatea de asigurare- el poarta denumirea de risc asigurat.
Daca acest eveniment se produce, el poarta denumirea de caz asigurat. Asiguratorul este obligat la plata sau desdaunare fata de asigurat, a drepturilor ce decurg din calitatea de asigurat numai atunci cand s-a ivit cazul asigurat.
In asigurarile de bunuri suma asigurata se stabileste in functie de valoarea bunurilor asigurate. Operatiunea se numeste evaluare de asigurare iar rezultatul ei valoare de asigurare. Suma asigurata poate fi mai mica, mai mare sau egala cu valoarea de asigurare.
In asigurarile facultative suma asigurata se stabileste in general de catre asigurat la intelegere cu asiguratorul. Bunurile pot fi asigurate la valoarea lor reala, la o valoare mai mica (caz in care are loc o subasigurare) sau la o valoare mai mare ( caz in care are loc o supraasigurare ).
La asigurarile obligatorii, asiguratul nu-si poate stabili independent suma asigurata, aceasta fiind prevazuta de actele normative care reglementeaza asigurarea, restrictiv sau cu alternative, In acest din urma caz, asigurarea este obligatorie, dar asiguratul isi poate alege suma asigurata dintre alternativele pe care actul normativ i le ofera.
La asigurarile de persoane sau raspundere civila, suma asigurata se stabileste la intelegere intre asigurat si asigurator, Astfel in asigurarile facultative de persoane se tine seama de dorinta asiguratului in intelegere cu asiguratorul, nu in ultimul rand de puterea financiara a asiguratului sau a contractantului, suma asigurata fiind precizata in contractul de asigurare. Suma asigurata se plateste integral sau partial asiguratului sau beneficiarului asigurarii in caz de invaliditate totala sau deces al asiguratului sau partial in cazurile de invaliditate permanenta partiala.
In asigurarile de bunuri sau persoane suma asigurata poate fi modificata prin majorare sau reducere, In cazul asigurarii de bunuri modificarea trebuie sa fie datorata schimbarii rolului bunului asigurat, in timp ce in asigurarea de persoane suma asigurata nu este supusa nici unei restrictii.
Intre forma de asigurare si risc exista o corelatie necesara. Prima de asigurare constituie pretul pentru care asiguratorul preia asupra sa riscul.
Prima de asigurare cu care se opereaza in practica de asigurari este prima bruta sau comerciala. Componentele sale sunt prima neta (sau prima de risc) si adaosul (sau cheltuielile de administratie) la prima neta.
Alte denumiri ale primei de asigurare de uzanta in domeniul asigurarilor - cota tarifara, prima neta, adaosul de prima si prima bruta
COTA TARIFARA - este prima de asigurare stabilita pentru o unitate de calcul ( 100 sau 1000 lei suma asigurata ) o unitate de bun asigurat - cap de animal, hectar de cultura agricola, pe perioada de un an.
TARIFUL DE ASIGURARE- este alcatuit din sistemul cotelor tarifare, fiind diferit in cazul asigurarilor prin efectul legii, fata de asigurarile facultative.
PRIMA NETA - constituie principalul element al primei de asigurare brute. Se calculeaza pe baza tabelelor de mortalitate cu ajutorul calculelor actuariale la asigurarile de viata si se stabileste pe baza datelor statistice la asigurarile de bunuri si asigurarile de raspundere fata de terti.
ADAOSUL LA PRIMA NETA - este destinat acoperirii cheltuielilor de administrare a asigurarilor, constituirii rezervelor de siguranta pentru acoperirea eventualelor diferente intre platile de asigurare preliminate si cele realmente efectuate in perioade defavorabile (inclusiv pentru acoperirea efectelor negative datorate antiselectiei, pentru finantarea masurilor de prevenire sau limitare a unor calamitati naturale, pentru asigurarea profitului asiguratorului.
Prima neta impreuna cu adaosul de prima poarta denumirea de prima bruta. Ea este cea cu care se lucreaza in piata de asigurari.
Prima de asigurare aferenta unui contract de asigurare poarta denumirea de prima bruta subscrisa. Ea este datorata integral asiguratorului la incheierea contractului, daca aceasta este platita integral se mai numeste prima bruta incasata. La cererea asiguratului aceasta poate fi platita si in rate subanuale cand prima bruta incasata este egala cu o rata de prima
Primele brute subscrise -sunt principalele venituri financiare ale societatii de asigurari- si reprezinta primele incasate si de incasat aferente tuturor contractelor de asigurare care intra in vigoare intr-o perioada de timp.
Primele nete subscrise reprezinta primele brute subscrise din care se deduc sumele platite si de platit drept prime de reasigurare.
Primele nete incasate reprezinta primele brute incasate din care se deduc sumele platite drept prime de reasigurare.
Primele nete incasate au urmatoarele destinatii:
a) constituirea fondului de asigurare din care sunt despagubiti cei daunati, respectiv se platesc sumele asigurate la asigurarile de persoane,
b) constituirea fondului de rezerva al societatii de asigurare,
c) finantarea actiunilor de prevenire a unor evenimente generatoare de pagube,
d) acoperirea unor cheltuieli de administrarea asigurarilor si constituirea profitului societatii.
In stabilirea sistemului tarifar in asigurari se are in vedere principiul echivalentei conform caruia nivelul cotelor tarifare trebuie astfel stabilit incat sa se asigure un echilibru intre incasarile din asigurari si angajamentele de plata plus cheltuielile de administrare.
Principiul echivalentei trebuie urmarit de regula pe fiecare forma de asigurare in parte.
CLAUZA BONUS-MALUS - in asigurari constituie un sistem de reducere sau majorare a primei de asigurare pentru a stimula sau sanctiona grija ori indiferenta asiguratilor fata de bunurile cuprinse in asigurare.
In acest cadru asiguratii care dovedesc grija pentru bunul asigurat si nu provoaca plati prin despagubiri in anul anterior de asigurare, beneficiaza in anul urmator de prime mai scazute ( clauza bonus) iar celor care dovedesc lipsa de grija fata de bunurile asigurate, plati de despagubiri mari li se stabilesc prime de asigurare mai mari (clauza malus) .
Plata primelor de asigurare revine asiguratilor sau contractantilor de asigurari.
In cazul asigurarilor facultative ( care au la baza contracte de asigurare) plata primelor constituie conditia esentiala de punere sub protectie de asigurare a bunului. Si la asigurarile de raspundere civila tot incheierea unui contract si plata primelor de asigurare declanseaza raspunderea asiguratorului.
Plata primelor de asigurare poate avea loc prin unul din urmatoarele procedee:
al primei cherabile,
al primei portabile.
a) procedeul primei cherabile impune ca asiguratorul sa se implice in incasarea primei de asigurare la scadenta, prin organe proprii la domiciliul sau locul de munca al asiguratului
b) procedeul primei portabile presupune ca grija platii primei la scadenta sa revina asiguratului care la scadenta efectueaza plata direct sau vireaza in contul societatii de asigurare.
La noi in tara se practica un sistem combinat de plata a primei de asigurare.
PAGUBA - DAUNA, AVARIE paguba constituie expresia valorica a prejudiciului produs prin ivirea evenimentului asigurat la bunurile cuprinse in asigurare. La fel de bine se poate utiliza si notiunea de dauna iar in asigurarile de persoane se utilizeaza notiunea de suma asigurata sau vatamare corporala, iar in asigurarile de risc financiar, notiunea de pierdere financiara
Constatarea si evaluarea pagubei in asigurari se face diferentiat in raport cu ramura de asigurare, felul asigurarii, cauza si modul de producere a evenimentului care a produs paguba.
Instiintarea daunei se face intotdeauna de asigurat declansand interventia asiguratorului pentru constatarea tehnica a pagubei si evaluarea sub aspect economic a acesteia.
Prin avarie se intelege orice pierdere, cheltuiala sau paguba produsa unui mijloc de transport sau marfurilor in cursul transporturilor.
In asigurarea de transport avaria poate fi totala si particulara.
Avaria totala - pierderea completa a bunului asigurat sau deteriorarea lui la un grad la care repararea lui necesita cheltuieli mai mari decat inlocuirea lui.
Avaria particulara -reprezinta cheltuielile facute sau paguba suferita fie numai de catre mijlocul de transport fie numai de marfurile transportate in intervalul cuprins de la plecarea acestora din depozit, respectiv de la incarcare si pana la sosirea lor la destinatie si descarcare sau intrarea lor in depozit.
In transporturile maritime exista un gen specific de avarie produsa in mod voit de catre asigurat si care este numita avarie comuna.
Aceasta este paguba care s-a produs in mod voit fie navei fie marfurilor transportate fie ambelor precum si cheltuielilor facute dupa deliberari motivate in scopul salvarii navei si a marfurilor in intervalul de la incarcare si plecarea in cursa pana la sosire si descarcare. Este o avarie cauzata in mod expres de catre capitan in interesul salvarii intregii expeditii maritime ( ex. atunci cand se arunca peste bord o parte a incarcaturii pentru a nu se scufunda nava ) si care se suporta prin contributia comuna a armatorului si a proprietarului marfurilor transportate, deci a celor interesati in succesul transportului respectiv.
Pornind de la functia de baza a asigurarii, aceea de a acoperi pagubele ce au fost pricinuite bunului de evenimentul asigurat si de la principiul cunoscut conform caruia asigurarea nu poate constitui un mijloc de imbogatire a asiguratilor, deci acesta nu poate fi despagubit cu sume ce depasesc valoarea efectiva a pagubei, se ajunge la concluzia ca problemele despagubirilor in asigurari de bunuri comporta doua situatii:
in caz de paguba totala (distrugere sau pierdere totala a bunului asigurat) despagubirea este limitata la valoarea bunului din momentul producerii evenimentului asigurat. Conditiile dezdaunarii totale a pagubei este aceea ca bunul sa fi fost asigurat la o suma asigurata egala cu valoarea pe care a avut-o in momentul producerii daunei. Daca suma asigurata este mai mica decat valoarea bunului, despagubirea poate avea ca limita maxima suma asigurata prevazuta in contractul de asigurare la asigurarile facultative sau prevazuta prin lege la asigurarile obligatorii.
In caz de paguba partiala - despagubirea ( sau indemnizatia de despagubire ) se stabileste functie de valoarea sistemului de acoperire adoptat.
sistemul acoperirii proportionale,
sistemul acoperirii primului risc,
sistemul acoperirii limitate.
a) sistemul acoperirii proportionale (sau regula proportionalitatii ) se caracterizeaza prin faptul ca despagubirea cuvenita asiguratului pentru paguba produsa este in functie de valoarea integrala a bunului asigurat in momentul producerii evenimentului asigurat, cat si de suma asigurata. Daca asigurarea s-a facut pentru o suma egala sau mai mare decat valoarea integrala a bunului, despagubirea in cazul unei pagube partiale, este egala cu valoarea pagubei. Daca numai o parte din valoarea bunului a fost asigurata, despagubirea va reprezenta numai o parte din valoarea pagubei corespunzatoare procentului de acoperire.
Pg Sa
Dp = -------------
Vt
Dp - valoarea despagubirii
Pg - valoarea pagubei
Sa - suma asigurata
Vt - valoarea totala a bunului asigurat
La toate asigurarile in care acoperirea pagubei se bazeaza pe regula proportionalitatii asiguratul trebuie sa dea atentie stabilirii sumei asigurate. Pentru acoperirea integrala a pagubei el trebuie sa-si asigure bunul la valoarea reala , in caz contrar va primi o despagubire mai mica atat la pagube partiale cat si la paguba totala
Pe durata valabilitatii contractului de asigurare va trebui sa-si reevalueze bunul si sa-si reintregeasca suma asigurata deoarece la paguba se ia in calcul valoarea bunului la momentul producerii pagubei.
In asigurarea de persoane, deoarece nu se poate stabili o valoare a fiecarei persoane asigurate, in momentul producerii evenimentului asigurat se ia in calcul suma asigurata inscrisa in contractul de asigurare, care se va plati asiguratului sau beneficiarului functie de conditiile de asigurare.
b) sistemul acoperirii primului risc - conform acestui principiu despagubirea este egala cu paguba, neputand depasi suma asigurata. Suma asigurata in asigurarile de prim risc se stabileste de regula de asigurat dupa aprecierea lui stiind ca este acoperit integral pana la limita ei.
Acest sistem s-a introdus datorita faptului ca in cursul valabilitatii asigurarii pot interveni modificari a valorii bunurilor asigurate.
Societatile de asigurari din Romania practica la ora actuala ambele sisteme de acoperire, de regula pentru populatie sistemul primului risc iar pentru persoane juridice sistemul acoperirii proportionale.
c) sistemul acoperirii limitate (clauza cu fransiza). Este tot mai des utilizat in ultimul timp aproape la toate formele de asigurare, deoarece impune asiguratului o atentie deosebita in directia prevenirii pagubelor.
O alta cauza ar fi sa se elimine de la despagubire daunele de valoare mica si care solicita costuri de lichidare mari si un volum de munca de asemenea mare.
Fransiza - este partea din valoarea pagubei dinainte stabilita in marime relativa sau absoluta pe care asiguratorul nu o despagubeste, ea ramanand in sarcina asiguratului.
La asigurarile incheiate cu fransiza se presupune stabilirea despagubirii folosind unul din sistemele prezentate anterior ( prim risc sau proportional) dupa care suma rezultata se reduce cu un procent sau o anumita suma care ramane in sarcina asiguratului.
Fransiza este de doua feluri:
deductibila (absoluta) cand suma stabilita de dinainte se scade din orice paguba, achitandu-se asiguratului numai partea ce depaseste suma respectiva.
nedeductibila (simpla sau atinsa) in cazul acestei fransize pagubele care sunt mai mici de valoarea fransizei nu se despagubesc, pe cand pagubele mai mari achitandu-se integral.
Constituie intervalul de timp in care asigurarea este valabila.
La asigurarile facultative intervalul de asigurare este de regula un an calendaristic: 10.03. 2005 - 09.03.2006. La asigurarile de bunuri perioadele de asigurare pot fi si mai mici de un an ( semestrial, trimestrial, lunar ) sau mai mari de un an.
In cazul asigurarilor de viata durata asigurarii este mai mare de un an, ajungand dupa caz la 20 ani si chiar 30 ani. Se pot intalni asigurari si cu perioade nedeterminate.
Stabilirea cu precizie a duratei asigurarii facultative prezinta importanta intrucat influenteaza marimea primei de asigurare si incadrarea in timp a raspunderii societatii de asigurare. La asigurarile prin efectul legii perioadele de asigurare sunt stabilite prin acte normative.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |