Psihodiagnoza personalitatii -test grila

MULTIPLE CHOICE

1. Psihodiagnoza este un termen foarte putin utilizat de scoala anglo-saxona, probabil din cauza nedoritei apropieri a acestui termen de acela de diagnostic, concept creat si consacrat de practica:

ANS:  C

2. Pentru a circumscrie teritoriul cunoasterii exacte si obiective a persoanei, de tip psihometric, in spatiul cultural anglo-saxon se utilizeaza cel mai frecvent termenul:

ANS:  D

3. Pentru a circumscrie teritoriul cunoasterii exacte si obiective a persoanei, de tip psihometric, in spatiul cultural anglo-saxon se utilizeaza in ultimii ani din ce in ce mai frecvent termenul de:

ANS:  E

4. Procesul de strangere si de integrare a datelor psihologice corelate scopului de a face o evaluare psihologica utilizand instrumente ca testele, interviul, studiul de caz, observatia comportamentala si aparate special destinate impreuna cu procedee de masurare adecvate poarta denumirea de:

ANS:  B

5. Actiunea complexa de investigatii ce urmareste recunoasterea unor particularitati specifice la o persoana prin intermediul observatiei psihologice si a altor informatii colectate prin intermediul unor tehnici psihologice (anamneza, ancheta, chestionarul, convorbirea, experimentul si indeosebi testele) poarta denumirea de:

ANS:  C

6. Activitatea specifica care foloseste intermedierea prin diferite tipuri de instrumente pentru a obtine informatii valide despre structura, dinamica psihica  si personalitatea unei persoane poarta denumirea de:

ANS:  E

7. Actul sintetic de analiza psihologica a unui caz si de reconstituire logica a structurii armonice sau disarmonice a unei personalitati care poate fi exprimata grafic in profilul psihologic, foi descriptive etc. poarta denumirea de:

ANS:  C

8. O forma de psihodiagnostic identifica sintetic specificul persoanei investigate urmarind compararea acesteia cu datele medii de distributie a trasaturilor psihice conform etalonului instrumentului diagnostic utilizat. Este vorba despre psihodiagnosticul de tip:

ANS:  B

9. O forma de psihodiagnostic  urmareste identificarea cauzelor, mecanismelor ce au condus la o anumita structurare de personalitate, normala sau patologica. Este vorba despre psihodiagnosticul de tip:

ANS:  D

10. Rezultatele evaluarilor efectuate in cadrul  psihodiagnozei impreuna cu recomandarile formulate pe baza acestora fac obiectul:

ANS:  A

11. Rezultatul evaluarii psihologice dupa un singur criteriu poate fi indicare pozitiei  celui evaluat in cadrul unei multimi evaluate. Acest tip de rezultat este:

ANS:  A

12. Rezultatul evaluarii psihologice dupa un singur criteriu poate fi exprimarea in cuvinte a rezultatului unei masurari pe scala ordinala. Acest tip de rezultat este:

ANS:  B

13. Rezultatul evaluarii psihologice dupa un singur criteriu poate exprima scorul la un test ori gradatia unei scale de evaluare. Acest tip de rezultat este:

ANS:  C

14. Rezultatul evaluarii psihologice dupa un singur criteriu poate exprima denumire a unei clase din care face parte, in care este repartizat cel evaluat. Acest tip de rezultat este:

ANS:  D

15. Rezultatul evaluarii psihologice dupa un singur criteriu poate fi exprimat printr-o insiruire de adjective care caracterizeaza:

ANS:  B

16. In contextul evaluarii psihologice, scala care permite stabilirea unor relatii de ordine intre date este o scala de tip:

ANS:  D

17. Rezultatul evaluarii psihologice dupa mai multe criterii poate fi o reprezentare grafica a rezultatelor evaluarilor in care fiecarui criteriu ii corespunde un punct care indica rezultatul / cota in privinta criteriului respectiv. Acest tip de rezultat este:

ANS:  A

18. Rezultatul evaluarii psihologice dupa mai multe criterii poate fi o reprezentare grafica a rezultatelor evaluarilor in care fiecarui criteriu ii corespunde un punct care indica rezultatul / cota in privinta criteriului respectiv, caz in care punctele consecutive sunt unite prin:

ANS:  B

19. Psihodiagnoza ca activitate sistematica de evaluare psihologica are mai multe functii, dintre care una este utilizata in mod special in cazul disfunctiilor sau tulburarilor psihice. Este vorba despre functia:

ANS:  B

20. Psihodiagnoza ca activitate sistematica de evaluare psihologica are mai multe functii, dintre care una priveste anticiparea evolutiei probabile a comportamentului persoanei in anumite conditii si situatii contextuale, in functie de repere. Este vorba despre functia:

ANS:  C

21. Psihodiagnoza ca activitate sistematica de evaluare psihologica are mai multe functii, dintre care una este utilizata mai ales atunci cand se pune problema distinctiei dintre normalitate si anormalitate. Este vorba despre functia:

ANS:  D

22. In cadrul unui domeniu de aplicare a psihodiagnosticului este prima arie in care s-a produs dezvoltarea si utilizarea testelor mentale. Este vorba despre domeniul:

ANS:  A

23. Din perspectiva teoriilor personalitatii ceea ce este comun tuturor oamenilor, atributele constante de-a lungul vietii acestora, cele care exercita o influenta larga asupra comportamentului poarta denumirea de:

ANS:  A

24. Din perspectiva teoriilor personalitatii componenta care este constituita din atribute relevante numai intr-o anumita proportie, intr-un context dat, poarta denumirea de:

ANS:  B

25. Nucleul conceptiilor psihanalitice il constituie:

ANS:  C

26. Din punctul de vedere al conceptiilor psihanalitice forta propulsiva a personalitatii, care energizeaza si directioneaza comportamentul poarta denumirea de:

ANS:  C

27. Din punctul de vedere al conceptiilor psihanalitice scopul instinctului este reducerea tensiunii prin satisfacerea:

ANS:  D

28. In conceptia initiala a lui S.Freud un nivel al psihicului uman cuprinde aspectele sesizabile ale functionarii psihice la un moment dat. Este vorba despre nivelul denumit:

ANS:  A

29. In conceptia initiala a lui S.Freud un nivel al psihicului uman cuprinde instinctele, dorintele care energizeaza si directioneaza comportamentul, actionand ca un depozit energetic. Este vorba despre nivelul denumit:

ANS:  B

30. In conceptia initiala a lui S.Freud un nivel al psihicului uman este conceptul central al teoriei sale.Este vorba despre nivelul denumit:

ANS:  B

31. In conceptia initiala a lui S.Freud un nivel al psihicului uman depoziteaza toate informatiile de care nu suntem constienti la un moment dat, dar pe care le putem constientiza cu usurinta. Este vorba despre nivelul denumit:

ANS:  C

32. In conceptia initiala a lui S.Freud "traficul" intre constient si preconstient este unul:

ANS:  D

33. In conceptia initiala a lui S.Freud "traficul" intre constient si preconstient se desfasoara:

ANS:  E

34. In reformularea conceptiei sale, S.Freud  descrie trei componente structurale ale personalitatii, dintre care cel mai vechi sistem al personalitatii este:

ANS:  B

35. In reformularea conceptiei sale, S.Freud  descrie trei componente structurale ale personalitatii, dintre care una se afla la originea acestora. Acest sistem al personalitatii este:

ANS:  B

36. In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii, dintre care una este echivalenta Inconstientului din prima sa clasificare. Acest sistem al personalitatii este:

ANS:  B

37. In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii, dintre care una este considerata a fi rezervorul de instincte. Acest sistem al personalitatii este:

ANS:  B

38. In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii, dintre care unul contine "energia psihica totala". Acest sistem al personalitatii este:

ANS:  B

39. In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii, dintre care Sinele contine "energia psihica totala", denumita si:

ANS:  D

40. In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii, dintre care una este orientata spre satisfacerea trebuintelor corporale (organice). Acest sistem al personalitatii este:

ANS:  B

41. In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii dintre care una opereaza conform principiului placerii. Acest sistem al personalitatii este:

ANS:  B

42. In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii dintre care una este stapanul "rational" al personalitatii. Acest sistem al personalitatii este:

ANS:  C

43. In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii dintre care una are scopul de a zadarnici satisfacerea impulsurilor. Acest sistem al personalitatii este:

ANS:  C

44. In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii dintre care una are rolul de a gasi modalitatile apropiate si acceptabile din punct de vedere social de reducere a tensiunii. Acest sistem al personalitatii este:

ANS:  C

45. In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii dintre care una opereaza conform principiului realitatii. Acest sistem al personalitatii este:

ANS:  C

46. In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii dintre care una reprezinta "constiinta morala". Acest sistem al personalitatii este:

ANS:  D

47. In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii dintre care una contine un set de imperative, in buna masura inconstiente, pe care individul le introiecteaza in copilarie. Acest sistem al personalitatii este:

ANS:  D

48. In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii dintre care una contine reguli de conduita impuse initial de parinti prin pedeapsa, recompensa si ajung sa actioneaze din interior. Acest sistem al personalitatii este:

ANS:  D

49. In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii dintre care una actioneaza in scopul pefectiunii morale. Acest sistem al personalitatii este:

ANS:  D

50. S. Freud formuleaza teoria dezvoltarii stadiale a personalitatii, care este in esenta ei o dezvoltare:

ANS:  B

51. S. Freud formuleaza teoria dezvoltarii stadiale a personalitatii, care cuprinde in fiecare stadiu un:

ANS:  C

52. S. Freud formuleaza teoria dezvoltarii stadiale a personalitatii, in care primul stadiu se desfasoara de la nastere pana la al doilea an de viata. Este vorba despre stadiul denumit:

ANS:  A

53. S. Freud formuleaza teoria dezvoltarii stadiale a personalitatii, in care unul se desfasoara intre 2 si 4 ani. Este vorba despre stadiul denumit:

ANS:  B

54. S. Freud formuleaza teoria dezvoltarii stadiale a personalitatii, in care unul se desfasoara intre 4 si 5 ani. Este vorba despre stadiul denumit:

ANS:  C

55. S. Freud formuleaza teoria dezvoltarii stadiale a personalitatii, dintre care unul incepe la pubertate. Este vorba despre stadiul denumit:

ANS:  D

56. Unul dintre discipolii lui S. Freud considera ca libidoul nu este de origine sexuala. Este vorba despre:

ANS:  C

57. Unul dintre sistemele majore ale personalitatii descrise de C.G.Jung reprezinta constientul, partea psihica responsabila cu perceptia, memoria, gandirea si emotiile, procese psihice specifice starii de veghe. Este vorba despre sistemul denumit:

ANS:  A

58. Unul dintre sistemele majore ale personalitatii descrise de C.G.Jung realizeaza functia realului - constiinta continuitatii, coerentei si identitatii, deci un mod stabil de a percepe lumea si pe noi insine. Este vorba despre sistemul denumit:

ANS:  A

59. Unul dintre sistemele majore ale personalitatii descrise de C.G.Jung este un rezervor al continuturilor ce au fost odata constiente, dar au fost uitate sau suprimate. Este vorba despre sistemul denumit:

ANS:  B

60. Unul dintre sistemele majore ale personalitatii descrise de C.G.Jung este nivelul profund si inaccesibil al psihismului. Este vorba despre sistemul denumit:

ANS:  C

61. Unul dintre sistemele majore ale personalitatii descrise de C.G.Jung este totodata conceptul cel mai controversat al teoriei sale. Este vorba despre sistemul denumit:

ANS:  C

62. Unul dintre sistemele majore ale personalitatii descrise de C.G.Jung contine tezaurul de experiente al speciei umane si al celor subumane. Este vorba despre sistemul denumit:

ANS:  C

63. Unul dintre sistemele majore ale personalitatii descrise de C.G.Jung are continuturi care se manifesta in constiinta individuala prin arhetipuri . Este vorba despre sistemul denumit:

ANS:  C

64. A. Adler minimalieaza rolul unui nivel al personalitatii descris de S. Freud si anume:

ANS:  E

65. Teoria lui A. Adler este orientata spre 'suprafata' psihismului, adica spre:

ANS:  A

66. A. Adler sustine ca in cazul in care individul este incapabil de a compensa sentimentul de inferioritate, acesta este intensificat si se transforma in:

ANS:  B

67. Una dintre situatiile in care se formeaza complexul de inferioritate descrisa de A. Adler se refera la situatiile in care infirmitatea fizica afecteaza dezvoltarea personalitatii prin modul in care copilul incearca sa depaseasca defectul. Aceasta situatie este denumita de Adler:

ANS:  A

68. Una dintre situatiile in care se formeaza complexul de inferioritate descrisa de A. Adler apare ca urmare a faptului ca in unele familii copilul se considera a fi "centrul universului". Aceasta situatie este denumita de Adler:

ANS:  B

69. Una dintre situatiile in care se formeaza complexul de inferioritate descrisa de A. Adler apare din cauza sentimentului de inutilitate si devalorizare pe care i-l provoaca indiferenta sau ostilitatea parintilor. Aceasta situatie este denumita de Adler:

ANS:  C

70. Unul dintre tipurile de personalitate descrise de A.Adler (corespunzatoare stilurilor de viata) este caracterizat prin faptul ca este lipsit de conatiinta si interese sociale, se comporta fara sa-i pese de ceilalti. Este vorba despre tipul de personalitate:

ANS:  A

71. Unul dintre tipurile de personalitate descrise de A.Adler (corespunzatoare stilurilor de viata) este reprezentat in forma virulenta de cei care ii ataca pe ceilalti . Este vorba despre tipul de personalitate:

ANS:  A

72. Unul dintre tipurile de personalitate descrise de A.Adler (corespunzatoare stilurilor de viata)  in forma sa ne-virulenta sau autovirulenta corespunde tipului alcoolic, dependentilor de droguri sau suicidari. Este vorba despre tipul de personalitate:

ANS:  A

73. Unul dintre tipurile de personalitate descrise de A.Adler (corespunzatoare stilurilor de viata)  este cel mai comun, asteaptand totul de la ceilalti. Este vorba despre tipul de personalitate:

ANS:  B

74. Unul dintre tipurile de personalitate descrise de A.Adler (corespunzatoare stilurilor de viata)  incearca sa evite infrangerea evitand infruntarea. Este vorba despre tipul de personalitate:

ANS:  C

75. Unul dintre tipurile de personalitate descrise de A.Adler (corespunzatoare stilurilor de viata)  poate coopera cu ceilalti si actioneaza in concordanta cu nevoile lor. Este vorba despre tipul de personalitate:

ANS:  D

76. Unul dintre tipurile de personalitate descrise de A.Adler (corespunzatoare stilurilor de viata)  infrunta problemele vietii intr-un cadru bine dezvoltat de interese sociale. Este vorba despre tipul de personalitate:

ANS:  D

77. Esenta conceptiei lui G.W. Allport privind personalitatea consta in sublinierea:

ANS:  D

78. Ocupandu-se de teoriile personalitatii, Allport a constatat ca acestea trebuie sa contina trei categorii de enunturi, dintre care unul este comun tuturor oamenilor .Este vorba despre:

ANS:  A

79. Ocupandu-se de teoriile personalitatii, Allport a constatat ca acestea trebuie sa contina trei categorii de enunturi, dintre care unul descrie cum ajung elementele comune la individualitate. Este vorba despre:

ANS:  B

80. Ocupandu-se de teoriile personalitatii, Allport a constatat ca acestea trebuie sa contina trei categorii de enunturi, dintre care unul descrie in ce fel se diferentiaza obiectiv oamenii intre ei. Este vorba despre:

ANS:  C

81. Un tip de trasaturi de personalitate descris de Allport contine trasaturi generale, foarte influente si dominante .Este vorba despre trasaturile de tip:

ANS:  A

82. Un tip de trasaturi de personalitate descris de Allport contine pana la 10 trasaturi. Este vorba despre trasaturile de tip:

ANS:  B

83. Un tip de trasaturi de personalitate descris de Allport mai sunt denumite si consistente. Este vorba despre trasaturile de tip:

ANS:  C

84. Un tip de trasaturi de personalitate descris de Allport contine trasaturi multiple si relative la situatie. Este vorba despre trasaturile de tip:

ANS:  D

85. Raimond B. Cattell aborda personalitatea prin intermediul:

ANS:  D

86. Sunt seturi de caracteristici corelate care insa nu realizeaza un factor de personalitate.  Este trasaturile descrise de Cattel si numite trasaturi::

ANS:  D

87. Unele dintre trasaturile descrise de catre R.B. Cattell sunt compuse din factori unitari, fiind elementul de baza al personalitatii. Este vorba despre tipul de trasaturi:

ANS:  E

88. Unul dintre stadiile dezvoltarii descrise de E. Erikson corespunde stadiului oral descris de S. Freud. Este vorba despre stadiul:

ANS:  A

89. Unul dintre stadiile dezvoltarii descrise de E. Erikson corespunde stadiului anal descris de S. Freud. Este vorba despre stadiul:

ANS:  B

90. Unul dintre stadiile dezvoltarii descrise de E. Erikson corespunde stadiului falic descris de S. Freud. Este vorba despre stadiul:

ANS:  C

91. Unul dintre stadiile dezvoltarii descrise de E. Erikson este caracterizat prin identitate/ confuzie de rol. Este vorba despre stadiul:

ANS:  E

92. Curentul umanist din domeniul teoriilor personalitatii  este influentat de teoria:

ANS:  C

93. Problematica principala a personalitatii pe care este centrata teoria lui A. Maslow s-a centrat pe studiul:

ANS:  C

94. Un tip de motivatii descrise de teoria lui A. Maslow include nevoia de hrana, apa, repaus periodic (somn) si sexualitate. Este vorba despre motivatiile:

ANS:  A

95. Un tip de motivatii descrise de teoria lui A. Maslow se refera la existenta unei surse de existenta si de adapost . Este vorba despre motivatiile:

ANS:  B

96. Un tip de motivatii descrise de teoria lui A. Maslow sunt acele nazuinte ale fiecarui om de a adera, de a se afilia la un grup; de a apartine unei familii, grup, comunitate Este vorba despre motivatiile:

ANS:  C

97. Un tip de motivatii descrise de teoria lui A. Maslow sunt legate de nazuinta obtinerii de autostima si stima altora. Este vorba despre motivatiile:

ANS:  D

98. Un tip de motivatii descrise de teoria lui A. Maslow se satisfac prin obtinerea unor reputatii, prestigii, consideratii sociale precum si la posibilitatile de a participa la luarea unor decizii. Este vorba despre motivatiile:

ANS:  D

99. Un tip de motivatii descrise de teoria lui A. Maslow se refera la nazuinta de a-si spori necontenit potentialul creativ, de actualitate in lume.Este vorba despre motivatiile:

ANS:  E

100. Un tip de motivatii descrise de teoria lui A. Maslow se refera la imboldul de a sti, de a intelege, de a descoperi, de a inventa. Este vorba despre motivatiile:

ANS:  C

101. Un tip de motivatii descrise de teoria lui A. Maslow se refera la aspiratiile spre frumos, spre ceea ce este cinstit, curat, ordonat. Este vorba despre motivatiile:

ANS:  D

102. O calitate a testelor psihologice exprima uniformitatea lucrului cu testul, uniformitate ce decurge dintr-un ansamblu de norme bine precizate si care trebuie respectate. Este vorba despre:

ANS:  A

103. O calitate a testelor psihologice este reprezentata de performantele standard, prelucrate statistic, obtinute de un esantion reprezentativ de indivizi. Este vorba despre:

ANS:  B

104. Este definita drept calitatea testului  "de a masura exact ceea ce trebuie sa masoare". Este vorba despre:

ANS:  C

105. O calitate a testelor psihologice  se refera la consistenta, stabilitatea in timp a performantelor scorurilor la teste. Este vorba despre:

ANS:  D

106. O calitate a testulu psihologic  defineste finetea discriminativa a acestuia, adica numarul de clase pe care il permite in cadrul unui grup. Este vorba despre:

ANS:  E

107. Metoda prima si fundamentala in cunoasterea realitatii inconjuratoare este:

ANS:  D

108. Una dintre categoriile de erori legate de evaluarea datelor de observatie se refera la faptul ca aspectele observate tind sa fie supraestimate in raport cu celelalte. Este vorba despre:

ANS:  A

109. Una dintre categoriile de erori legate de evaluarea datelor de observatie este urmatoarea: consilierul se centreaza asupra diferentelor minime pe care le-a observat intre diverse aspecte, ducand la exagerarea acestora. Este vorba despre:

ANS:  B

110. Una dintre categoriile de erori legate de evaluarea datelor de observatie este urmatoarea: consilierul se centreaza asupra asemanarilor existente intre diverse aspecte, mai degraba decat pe deosebirile dintre ele. Este vorba despre:

ANS:  C

111. Una dintre categoriile de erori legate de evaluarea datelor de observatie se intalneste atunci cand consilierul care apreciaza anumite aspecte la un subiect, va fi influentat in acelasi sens in evaluarea altor dimensiuni  Este vorba despre:

ANS:  D

112. Situatia sociala de schimb conversational intre doua persoane cu scopul culegerii de informatii intr-un cadru specificat se numeste:

ANS:  C

113. In  Dictionarul de Psihologie coordonat de Ursula Schiopu interviul este:

o forma de solilocviu in care relatia personala are un scop important si special de a surprinde autocunoasterea unei persoane

2. o forma de dialog in care relatia interpersonala are un scop important si special de a surprinde cunoasterea unei persoane

situatie de schimb conversational intre trei persoane cu scopul culegerii de informatii intr-un cadru specificat

ANS:  B

114.

Interviul psihologic are anumite caracteristici:

1. trebuie sa aiba structura si forma unui interogatoriu,

2. sa fie purtat dupa anumite reguli impuse de psihologia persoanei.

3. cadru specific definit de rolurile si asteptarile persoanelor implicate in schimbul conversational, dar si de conditiile in care se desfasoara intalnirea: loc, durata, inregistrare/neinregistrare etc.

ANS:  B

115.

Printre caracteristicile interviului psihologic se numara si cadrul specific definit de:

ANS:  C

116.

Pentru a surprinde si mai bine aspectele specifice ale interviului psihologic, Mucchielli si Guittet prefera o prezentare a ceea ce nu este defapt interviul:

1. interviul psihologic nu este o forma de dialog

2. interviul psihologic nu este un interogatoriu

3. interviul psihologic nu este un interviu jurnalistic

4. interviul psihologic nu este o dezbatere de idei

5. interviul psihologic nu este o confesiune

ANS:  B

117.

In cadrul interviului psihologic exista o interactiune complementara in care unul pune intrebari, celalalt raspunde. Dupa Mucchielli si Guittet  acest lucru inseamna ca:

1. interviul psihologic nu este un monolog

2. interviul psihologic nu este un interogatoriu

3. interviul psihologic nu este un interviu jurnalistic

4. interviul psihologic nu este o dezbatere de idei

5. interviul psihologic nu este o confesiune

ANS:  A

118.

In cadrul interviului psihologic scopul convorbirii este unul explicit si acceptat de comun acord, iar intrebarile sunt menite sa duca la atingerea obiectivelor propuse, fara a incalca drepturile celui intervievat. Dupa Mucchielli si Guittet  acest lucru inseamna ca:

1. interviul psihologic nu este un monolog

2. interviul psihologic nu este un interogatoriu

3. interviul psihologic nu este un interviu jurnalistic

4. interviul psihologic nu este o dezbatere de idei

5. interviul psihologic nu este o confesiune

ANS:  B

119.

Presupune o atitudine morala, dar si existenta unei persoane ce are puterea de a ierta si absolvi. Mucchielli si Guittet spun ca este vorba despre:

monolog

interogatoriu

3. interviu jurnalistic

4. dezbatere de idei

5. confesiune

ANS:  E

120.

In cadrul acestui tip de interviu se introduce un al treilea partener - publicul. Obiectivele acestui interviu nu vizeaza diagnosticul, intelegerea sau consilierea celui intervievat, ci serveste interesele publicului. Tipul de interviu descris este cel:

1. medical

2. judiciar

3. jurnalistic

ANS:  C

121.

Argumentarea excesiva si discutiile in contradictoriu, impiedica realizarea conditiilor considerate de C. Rogers necesare in interviul psihologic: atitudine emparica, neevaluativa, oferirea unei imagini pozitive neconditionate.  Descrierea anterioara corespunde:

ANS:  A

122. Dupa Dafinoiu, un criteriu frecvent utilizat in clasificarea interviurilor il reprezinta:

ANS:  B

123. Dupa gradul de directivitate al situatiei de interviu, diferentiem urmatoarele tipuri de interviu:

1. Interviul non-directiv (sau liber)

2. Interviul semi-directiv (cu ghid de interviu)

3. Interviul directiv

4. Interviul super-directiv

ANS:  B

124. Se caracterizeaza prin maximum de ambiguitate si flexibilitate; intervievatorul nu intra in situatia de interviu decat cu cateva teme generale pe care intervievatul le dezvolta; acest tip de interviu este numit si "interviu narativ". Avantajul principal al acestui tip de interviu il reprezinta marea sensibilitate la diferentele individuale si schimbarile situationale, individualizarea intrebarilor si sondarea in profunzime; limitele acestui tip de interviu constau in dificultatea de a obtine informatii sistematice, reproductibile. Acest tip de interviu este:

1. Interviul non-directiv (sau liber)

2. Interviul semi-directiv (cu ghid de interviu)

3. Interviul directiv

4. Interviul super-directiv

ANS:  A

125. Utilizeaza o schema prestabilita sub forma unui ghid care contine principalele teme care vor fi abordate sau o lista de intrebari; ghidul ofera respondentilor subiectele ce vor fi abordate, dar lasa intervievatorului posibilitatea de a explora liber fiecare din aceste domenii. Ordinea si modul de formulare a intrebarilor nu sunt stricte; se adreseaza la momentul oportun, doar daca subiectul nu a atins in mod spontan tema respectiva. Acest tip de interviu ofera informatii mai structurate si lasa la decizia intervievatorului explorarea sau nu a unor teme mai in profunzime. Acest tip de interviu este:

1. Interviul non-directiv (sau liber)

2. Interviul semi-directiv (cu ghid de interviu)

3. Interviul directiv

4. Interviul super-directiv

ANS:  B

126. Cuprinde un ansamblu de intrebari deschise puse intr-o ordine prestabilita tuturor persoanelor intervievate. Este mai economic din punct de vedere al timpului, ofera date standardizate si minimizeaza efectul intervievatorului asupra datelor obtinute si faciliteaza analiza acestora. Limita este data in principal de lipsa flexibilitatii Acest tip de interviu este:

1. Interviul non-directiv (sau liber)

2. Interviul semi-directiv (cu ghid de interviu)

3. Interviul directiv

4. Interviul super-directiv

ANS:  C

127. Printre metodele de analiza a continutului se numara si:

1.analiza tematica

2.analiza formala

3.analiza semantica

4. analiza structurala

5. analiza fonetica

ANS:  D

128. In urmatorul tip de analiza se calculeaza si compara frecventa evocarii unor teme, dar si sensul evaluarii acestora de catre cel intervievat - evaluare pozitiva sau negativa. Este vorba despre:

1.analiza tematica

2.analiza formala

3.analiza semantica

4. analiza structurala

5. analiza fonetica

ANS:  A

129. In urmatorul tip de analiza se urmareste exprimarea verbala (vocabular, ezitari, lungimea frazelor etc). Este vorba despre:

1.analiza tematica

2.analiza formala

3.analiza semantica

4. analiza structurala

5. analiza fonetica

ANS:  B

130. Urmatorul tip de analiza se centreaza pe felul in care se combina diverse elemente ale mesajului, cu scopul de a evidentia aspecte implicite. Este vorba despre:

1.analiza tematica

2.analiza formala

3.analiza semantica

4. analiza structurala

5. analiza fonetica

ANS:  D

131. Termenul de proiectie a fost folosit pentru prima data in  psihologie de:

ANS:  D

132. Este ,,o operatie prin care subiectul expulzeaza din sine si localizeaza in altul, persoana sau lucru, calitati, sentimente, dorinte, chiar "obiecte" pe care nu le cunoaste sau le refuza in sine insusi". Definitia anterioara este cea a termenului de:

ANS:  C

133. Testele proiective au inceput sa fie utilizate in psihologia aplicata incepand cu anii:

ANS:  B

134. Aparitia testelor proiective:

ANS:  B

135. Partizanii abordarii psihometrice criticau la testele proiective:

1. lipsa cerintelor psihometrice de baza ale unui test

2. gradul ridicat al fidelitatii si validitatii

3. subiectivismului psihologului in interpretare si scorare.

4. gradul crescut de standardizare.

ANS:  C

136. Termenul de 'test' este inca refuzat de unii autori, preferandu-se mai curand cel de

ANS:  C

137.

Testele proiective prezinta in general urmatoarele caracteristici

1. Sunt sarcini mai ambigue ca cerinte sau mai slab structurate, care permit multiple raspunsuri din partea subiectului,

2. Subiectul cunoaste semnificatia raspunsurilor sale, modul de codificare si interpretare;

3. Codificarea si/sau interpretarea raspunsurilor contin in grade variabile o anumita implicare subiectiva din partea psihologului.

ANS:  B

138. Testele obiective se disting de testele proiective prin faptul ca:

1. reprezinta sarcini bine structurate, prevazute cu modalitati clare de raspuns (Da-Nu, A-F sau tip grila),

2. sunt nestandardizate, invalide si nefidele,

3. scorarea si interpretarea urmeaza reguli clare, care solicita la minimum implicarea subiectiva a psihologului.

ANS:  C

139. Fiecare tehnica proiectiva apeleaza preferential la o anumita:

ANS:  C

140.

Limbajul desenelor presupune:

1."proiectia grafica" Ex. testele de desen: "Testul persoanei", "testul Arborelui", "testul Familiei" etc;

2."proiectia structurala" Ex. testul Rorschach., la care subiectul trebuie sa spuna ce vede in niste pete de cerneala; 

3."proiectia tematica" Ex. Testul de Aperceptie Tematica (T.A.T), Children Apperception Test (C.A.T.), la care subiectul trebuie sa alcatuiasca povestiri plecand de la anumite imagini; fabulele Duss pentru copii, unde subiectul trebuie sa completeze povestiri neterminate;

4. "proiectia cromatica": Ex. testul Luscher, unde subiectul trebuie sa selecteze niste culori in ordinea preferintelor;

5. "proiectia pulsionala": Ex. testul Szondi, la care subiectul trebuie sa aleaga din niste fotografii ce reprezinta figuri umane, pe cele care ii plac si care ii displac cel mai mult;

ANS:  A

141.

Limbajul perceptiei presupune:

1."proiectia grafica" Ex. testele de desen: "Testul persoanei", "testul Arborelui", "testul Familiei" etc;

2."proiectia structurala" Ex. testul Rorschach., la care subiectul trebuie sa spuna ce vede in niste pete de cerneala; 

3."proiectia tematica" Ex. Testul de Aperceptie Tematica (T.A.T), Children Apperception Test (C.A.T.), la care subiectul trebuie sa alcatuiasca povestiri plecand de la anumite imagini; fabulele Duss pentru copii, unde subiectul trebuie sa completeze povestiri neterminate;

4. "proiectia cromatica": Ex. testul Luscher, unde subiectul trebuie sa selecteze niste culori in ordinea preferintelor;

5. "proiectia pulsionala": Ex. testul Szondi, la care subiectul trebuie sa aleaga din niste fotografii ce reprezinta figuri umane, pe cele care ii plac si care ii displac cel mai mult;

ANS:  B

142.

Limbajul povestilor presupune:

1."proiectia grafica" Ex. testele de desen: "Testul persoanei", "testul Arborelui", "testul Familiei" etc;

2."proiectia structurala" Ex. testul Rorschach., la care subiectul trebuie sa spuna ce vede in niste pete de cerneala; 

3."proiectia tematica" Ex. Testul de Aperceptie Tematica (T.A.T), Children Apperception Test (C.A.T.), la care subiectul trebuie sa alcatuiasca povestiri plecand de la anumite imagini; fabulele Duss pentru copii, unde subiectul trebuie sa completeze povestiri neterminate;

4. "proiectia cromatica": Ex. testul Luscher, unde subiectul trebuie sa selecteze niste culori in ordinea preferintelor;

5. "proiectia pulsionala": Ex. testul Szondi, la care subiectul trebuie sa aleaga din niste fotografii ce reprezinta figuri umane, pe cele care ii plac si care ii displac cel mai mult;

ANS:  C

143.

Limbajul culorilor presupune:

1."proiectia grafica" Ex. testele de desen: "Testul persoanei", "testul Arborelui", "testul Familiei" etc;

2."proiectia structurala" Ex. testul Rorschach., la care subiectul trebuie sa spuna ce vede in niste pete de cerneala; 

3."proiectia tematica" Ex. Testul de Aperceptie Tematica (T.A.T), Children Apperception Test (C.A.T.), la care subiectul trebuie sa alcatuiasca povestiri plecand de la anumite imagini; fabulele Duss pentru copii, unde subiectul trebuie sa completeze povestiri neterminate;

4. "proiectia cromatica": Ex. testul Luscher, unde subiectul trebuie sa selecteze niste culori in ordinea preferintelor;

5. "proiectia pulsionala": Ex. testul Szondi, la care subiectul trebuie sa aleaga din niste fotografii ce reprezinta figuri umane, pe cele care ii plac si care ii displac cel mai mult;

ANS:  D

144.

Limbajul pulsiunilor presupune:

1."proiectia grafica" Ex. testele de desen: "Testul persoanei", "testul Arborelui", "testul Familiei" etc;

2."proiectia structurala" Ex. testul Rorschach., la care subiectul trebuie sa spuna ce vede in niste pete de cerneala; 

3."proiectia tematica" Ex. Testul de Aperceptie Tematica (T.A.T), Children Apperception Test (C.A.T.), la care subiectul trebuie sa alcatuiasca povestiri plecand de la anumite imagini; fabulele Duss pentru copii, unde subiectul trebuie sa completeze povestiri neterminate;

4. "proiectia cromatica": Ex. testul Luscher, unde subiectul trebuie sa selecteze niste culori in ordinea preferintelor;

5. "proiectia pulsionala": Ex. testul Szondi, la care subiectul trebuie sa aleaga din niste fotografii ce reprezinta figuri umane, pe cele care ii plac si care ii displac cel mai mult;

ANS:  E

145.

Limbajul cuvintelor presupune:

1."proiectia grafica" Ex. testele de desen: "Testul persoanei", "testul Arborelui", "testul Familiei" etc;

2."proiectia structurala" Ex. testul Rorschach., la care subiectul trebuie sa spuna ce vede in niste pete de cerneala; 

3."proiectia tematica" Ex. Testul de Aperceptie Tematica (T.A.T), Children Apperception Test (C.A.T.), la care subiectul trebuie sa alcatuiasca povestiri plecand de la anumite imagini; fabulele Duss pentru copii, unde subiectul trebuie sa completeze povestiri neterminate;

4. " proiectia asociativa": Ex. testul de asociere verbala a lui Jung, la care subiectul trebuie sa asocieze cat mai repede la stimulii verbali prezentati de examinator;

5. "proiectia pulsionala": Ex. testul Szondi, la care subiectul trebuie sa aleaga din niste fotografii ce reprezinta figuri umane, pe cele care ii plac si care ii displac cel mai mult;

ANS:  D

146. Un test folosit in limbajul frustrarii este:

ANS:  C

147. Dificultatea subiectului de a trisa; Pot dezvalui aspecte mai profunde ale personalitatii subiectului (temeri, dorinte, conflicte inconstiente); Majoritatea tehnicilor proiective pot fi aplicate pe subiecti cu aptitudini verbale reduse sau defavorizati cultural, carora nu li se pot aplica, de exemplu, chestionare de personalitate; Unele teste proiective cosuma un timp minim de aplicare si scorare si ofera rapid informatii despre eventuale frustrari sau probleme afective. Toate acestea sunt:

ANS:  B

148. Multe dintre ele sunt mai putin standardizate, au reguli mai putin clare de scorare si/sau interpretare, ceea ce implica un subiectivism mai mare in codificarea si interpretareare si un risc mai mare de eroare; Interpretarea tehnicilor proiective este mai dificila decat a altor tehnici de evaluare; Majoritatea tehnicilor necesita un timp si un efort mai mare de invatare, o specializare intensiva (in alte tari, SUA, Canada, Franta, tehnici  ca Rorschach, T.A.T sau Szondi implica programe de instruire variind intre 1-3 ani). Toate acestea sunt:

ANS:  C

149. Domeniile de aplicare a tehnicilor proiective sunt predominant:

ANS:  C

150.

Cea mai eficienta utilizare este in cadrul unei baterii de testare compusa din teste 'obiective' si 'proiective'; aplicarea doar a unei baterii nu face posibila completarea reciproca sau amendarea unor caracteristici care reies dintr-o proba sau alta. Afirmatia este:

ANS:  A

151. Interpretarea si integrarea datelor rezultate din probele proiective este mai dificila. Necesita o buna cunoastere a:

1. naturii testului

2. principiilor teoretice de la care pleaca

3. principiilor de finantare

ANS:  C

152. In interpretarea datelor rezultate din probele proiective se cer si cunostinte solide privind:

1. conceptele psihanalitice,

2. psihopatologie,

3. educatie antreprenoriala,

4. psihologia personalitatii si psihodiagnostic.

ANS:  B

153. Interpretarea si integrarea datelor rezultate din probele proiective se face intotdeauna in contextul altor informatii obtinute prin:

1. interviu,

2. anamneza,

3. observatii,

4. alte teste .

ANS:  A

154. Interesele sunt definite in Marele Dictionar al Psihologiei Larousse ca variabile ipotetice care explica:

ANS:  A

155.

In ceea ce priveste dezvoltarea intereselor acestea sunt determinate de:

1. factori genetici,

2. oportunitati de invatare,

3. factori geologici

ANS:  A

156. Cea mai simpla modalitate de a grupa si identifica tipurile de interese este:

ANS:  B

157. Cele sase tipuri de interese identificate prin modelul hexagonal a lui Holland sunt:

ANS:  A

158. lnteresele realiste (R) se manifesta prin:

ANS:  B

159.

Interesele investigative (I) presupun:

ANS:  A

160. Interesele artistice (A) se manifesta prin:

ANS:  B

161. Interesele sociale (S) implica:

ANS:  A

162. Interesele antreprenoriale (E) se manifesta prin:

ANS:  C

163. Interesele de tip conventional (C) se manifesta prin:

ANS:  B

164. Aptitudinea reprezinta:

ANS:  C

165. Printre abilitatile si deprinderile transferabile se numara si:

ANS:  A

166. Evenimentele stresante sau traumatizante pot determina comportamente anormale, fie acute si tranzitorii, fie cronice sau degenerative. Afirmatia este

ANS:  B

167.

Tulburarile psihice sunt clasificate in general in doua categorii:

1. astenii si nevralgii

2. psihozele si nevrozele

3. psihize organice si anorganice

ANS:  B

168. Au ecou la nivelul intregii personalitati, punand amprenta pe comportamentul si viata individului. In general termenul arata tulburari de lunga durata, cu un anumit grad de severitate. Este vorba despre:

ANS:  C

169.

Nu afecteaza intreaga personalitate, individul mentinand partial, contactul cu realitatea. Persoanele realizeaza, cel mai des, anormalitatea reactiilor si a comprtamentelor lor; le pot recunoaste si pot formula si descrie nevoia unor comportamente dezirabile (la care doresc sa revina). Este vorba despre:

ANS:  B

170.

Identificata in 1860 de neurologul cu acelasi nume, la pacienti cu varsta intre 40 si 50 ani, dar si la pacienti varstnici. Este clasificata ca o dementa presenila. Debuteaza cu dificultati de concentrare, momente de absenta si iritabilitate. In aceasta boala apare o degenerare primara a neuronilor; celulele sufera o atrofiere foarte accentuata, in locul acestora formandu-se o placa senila - ce contine resturile celulelor distruse si o substanta numita amiloid - ce se depoziteaza atunci cand se intrerupe metabolismul proteic. Aceasta degenerare afecteaza in special zona implicata in stocarea informatiilor - hipocampusul. Prognoza este rezervata - intre 10 si 12 ani. Este vorba despre:

ANS:  C

171.

Celulele nervoase care produc dopamina nu mai functioneaza normal - simptomele fizice sunt tremurul si mersul tarsait. Tratamentul consta in administrarea unei variante sintetice a dipaminei, dar trebuie atent urmarita administrarea intrucat supradozarea pote duce la halucinatii sau alte simptome similare schizofreniei  Este vorba despre:

ANS:  B

172. Examenul psihologic si utilizarea testelor psihologice, dar si orice actiune pe plan psihologic are numeroase implicatii:

ANS:  B

173.

Conditiile de administrare din codul deontologic prevad urmatoarele:

ANS:  B

174.

Securitatea instrumentelor de testare din codul deontologic prevede urmatoarele:

ANS:  A

175.

Limitele competentei psihometrice din codul deontologic prevad urmatoarele:

ANS:  C

176. Printre pasii de rezolvare a unei probleme etice se numara si:

1. Identificarea problemei si a locului acesteia in Codul etic si / sau Standardele de calitate, cat si a partilor / persoanelor implicate.

2. Stabilirea unor alternative de actiune reparatorie.

3. Alegerea unei solutii si aplicarea ei.

4. Comunicarea solutiei asociatiilor profesionale, partilor / persoanelor implicate.

5. Studierea factorilor implicati in generarea problemei si gasirea unor metode preventive care pot fi utilizate pe viitor in situatii similare.

ANS:  D