Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
PSIHODIAGNOZA PERSONALITATII (PSIHOLOGIE An III sem II) - TEST
Personalitatea este definita ca:
ANS: C
Teoriile tipologice ale personalitatii pun accentul pe:
A. presupunerea ca personalitatea unui om este un complex de trasaturi sau moduri caracteristice de comportament;
B. clasificarea indivizilor in functie de tipuri de personalitate;
C. o descriere a modurilor de comportament, percepere, gandire caracteristice pentru o persoana.
ANS: B
Testele de personalitate pot fi:
ANS: A+B+C
Testele directe de personalitate se adreseaza:
ANS: A
Chestionarul de personalitate este:
ANS: B+C
Trasatura de personalitate poate fi definita astfel:
ANS: B+C
Factorul de personalitate este:
ANS: A
Scopul unei analize de item este:
ANS: B+C
Limita principala a chestionarelor de personalitate consta in faptul ca:
ANS: A
Chestionarul Gaston Berger evalueaza temperamentul pe baza dimensiunilor:
ANS: B+C
Secundaritatea se refera la:
A. Functiie primara si secundara
B. O caracteristica a activititii
C. Modul de rezonanta al persoanei la impresiile, evenimentele traite
ANS: A+C
In terminologia folosita de G. Berger si H.J. Eysenck pentru definirea temperamentelor:
A. Unii termeni sunt similari
B. Nu exista similaritati
C. Terminologia este identica, doar descrierile teperamentale variaza
ANS: A
Temperamentul apatic descris de G. Berger se caracterizeaza prin:
A. non-emotivitate
B. primaritate
C. non-activitate
ANS: A+C
Temperamentul pasional descris de G. Berger se caracterizeaza prin:
A. Emotivitate
B. Activitate
C. Primaritate
ANS: A+B
H.J. Eysenck este un adept al teoriilor genetice care accentueaza:
ANS: A
Modelul dezvoltat de Eysenck se numeste:
ANS: B
Cei trei factori din modelul dezvoltat de Eysenck sunt:
ANS : C
Analiza factorilor de personalitate din modelul dezvoltat de Eysenck releva :
ANS : A+B+C
Eysenck a dat o noua intemeiere tipologiei hipocratice prin combinarea factorilor :
ANS : C
Conceptul de extraversie - introversie este explicat de Eysenck prin :
ANS : A
21. Dupa Eysenck, instabilitatea emotionala este legata de :
ANS : A+B
22. Dupa Eysenck, psihoticismul este pus in legatura cu :
ANS: C
23. Comportamentul observabil este rezultatul interactiunii cu mediul si se masoara prin:
ANS : C
24. In teoria nivelului innascut al excitarii nervoase, conceptul de SRAA inseamna:
ANS : B
25. Primul chestionar Eysenck, aparut in 1952, se numea:
ANS: A
26. Chestionarul E.P.I. are adaugata o scara L care are scopul de a identifica:
ANS: B+C
27. Primul chestionar Eysenck (M.M.Q.) cuprindea:
ANS : C
28. Chestionarul Eysenck care introduce variabila psihoticismului este :
ANS : C
29. In Inventarul de personalitate Eysenck , la scala E notele mari sunt caracteristice :
ANS : B
30. Nevrotismul este caracterizat de interrelatia dintre :
ANS : C
31. Sunt caracteristice tipului introvert urmatoarele trasaturi de personalitate :
ANS : A+C
32. Notele ridicate la scala L din EPI indica :
ANS : B+C
33. Psihotismul, a patra scala din EPQ, este definit de interrelatiile dintre trasaturile :
ANS : B
34. La scala psihotismului, notele ridicate indica urmatoarele :
ANS : A
35. Cercetarile lui R.B. Cattell asupra personalitatii au un caracter:
ANS: B
36. In viziunea lui Cattell, trasaturile de personalitate:
ANS: B+C
37. Trasatura comuna de personalitate poate fi definita astfel:
ANS: A
38. Trasaturile temperamentale definesc:
ANS: B
39. In functie de forma de manifestere trasaturile de personalitate sunt grupate astfel:
ANS: A+B+C
40. Trasaturile de suprafata:
ANS: C
41. Trasaturile sursa se clasifica astfel:
ANS: A
42. Trasaturile constitutionale isi au originea in:
ANS: B
43. In viziunea lui Cattell, personalitatea umana traverseaza, de-a lungul vietii:
ANS: C
44. In functie de stadiile de dezvoltare a personalitatii, Cattell a construit urmatoarele instrumente de masura:
ANS: A
45. Chestionarul 16 PF masoara:
ANS: C
46. Cotele scazute obtinute prin aplicarea chestionarului 16 PF la factorul A (schizotimie/ciclotimie) indica:
ANS: A+B
47. Cotele ridicate obtinute prin aplicarea chestionarului 16 PF la factorul B (abilitate rezolutiva generala) indica:
ANS: B+C
48 Cotele ridicate obtinute prin aplicarea chestionarului 16 PF la factorul E (supunere/dominanta) indica:
ANS: A
49. Cotele ridicate obtinute prin aplicarea chestionarului 16 PF la factorul M (praxenia/autia) indica:
ANS: C
50. Cotele ridicate obtinute prin aplicarea chestionarului 16 PF la factorul N (naivitate/subtilitate) indica:
ANS: A+B
51. Cotele scazute obtinute prin aplicarea chestionarului 16 PF la factorul O (incredere/tendinta spre culpabilitate) indica:
ANS: A
52. Factorii Q din chestionarul 16 PF:
ANS: A+B+C
53. Factorii secundari din chestionarul 16 PF sunt in numar de:
ANS: C
54. Chestionarul 16 PF utilizeaza in masurare un sistem standard de:
ANS: B
55. In chestionarul pentru adolescenti H.S.P.Q. apar modificarile:
ANS: A+B
56. In H.S.P.Q. factorul B (inteligenta) suporta o crestere stadiala de la:
ANS: A
57. In H.S.P.Q. factorul F (taciturn/ expansiv) are urmatoarele caracteristici:
ANS: A+B
58. In H.S.P.Q. factorul N (naivitate/subtilitate) are urmatoarele caracteristici:
ANS: A
59. In H.S.P.Q. factorul Q4 (relaxare/tensiune) are urmatoarele caracteristici:
ANS: C
60. Chestionarul Cattell privind nivelul anxietatii are urmatoarele caracteristici:
ANS: A+B+C
61. Primii 20 de factori din Chestionarul Cattell privind nivelul anxietatii se refera la:
ANS: A
62. Prin aplicarea Chestionarului Cattell privind nivelul anxietatii se obtin urmatoarele:
ANS: A+B+C
63. Factorul Q3 (dezvoltarea constiintei de sine) din Chestionarul de anxietate Cattell are urmatoarele caracteristici:
ANS: A+B+C
64. Atunci cand prin aplicarea Chestionarului Cattell privind nivelul anxietatii se obtin cote ridicate la nivelul 10 standard, acest aspect indica:
ANS: C
Chestionarelor de tip ,Big Five'
fatetelor acestora .
ANS : A+C
66. Printre factorii masurati prin Chestionarul NEO PI R apar:
ANS : B
Adaptarea romaneasca a NEO PI R:
ANS: C
68. Variantele chestionarelor de personalitate NEO PI R pot fi utilizate pentru subiecti incepand de la varsta de:
A. 17 ani;
B. 11 ani;
C. 8 ani.
ANS: A
69. Fatetele factorului N (nevrotism) din chestionarul de personalitate NEO PI R exprima:
A. entuziasm, caldura, spirit gregar;
B. activism, afirmare, calitatea pozitiva a starilor emotionale;
C. anxietate, ostilitate, depresie, vulnerabilitate, impulsivitate.
ANS: C
70. Fatetele factorului E (extraversie) din chestionarul de personalitate NEO PI R exprima:
A. entuziasm, caldura, spirit gregar;
B. activism, afirmare, calitatea pozitiva a starilor emotionale;
C. anxietate, ostilitate, depresie, vulnerabilitate, impulsivitate.
ANS: A+B
71. Fatetele factorului D (deschidere) din chestionarul de personalitate NEO PI R exprima:
A. competenta, ordine, simtul datoriei;
B. deschidere spre fantezie, in planul actiunilor, in plan ideatic si in planul valorilor;
C. dorinta de realizare, autodisciplina,deliberare.
ANS: B
72. Fatetele factorului C (constiinciozitate) din chestionarul de personalitate NEO PI R exprima:
A. competenta, ordine, simtul datoriei;
B. deschidere spre fantezie, in planul actiunilor, in plan ideatic si in planul valorilor;
C. dorinta de realizare, autodisciplina,deliberare.
ANS: A+C
73. Fatetele factorului A (agreabilitate) din chestionarul de personalitate NEO PI R exprima:
A. competenta, ordine, simtul datoriei;
B. incredere, sinceritate in exprimarea opiniilor si in conduita;
C. altruism, modestie, bunavointa.
ANS: B+C
74. Cercetarile romanesti asupra NEO PI Rau realizat validarea si etalonarea testului pe:
A. copii cu varsta cuprinsa intre 8 -11 ani;
B. adolescenti;
C. populatia adulta.
ANS: C
75. Teoria jungiana, care fundamenteaza Myers-Briggs Type Indicator (Indicatorul tipologie Myers-Briggs, MBTI), descrie urmatoarele tipuri de personalitate:
ANS: A+B+C
76. Myers-Briggs Type Indicator (Indicatorul tipologie Myers-Briggs, MBTI) este un chestionar de evaluare a:
ANS: C
77. M.B.T.I vizeaza tipologia de personalitate construita de-a lungul dinamicii dintre urmatoarele functii de cunoastere:
ANS: A+C
78. Persoanele cu un tip de temperament senzorial si rational (SJ) se caracterizeaza prin:
ANS: A+B+C
79. Persoanele cu un tip de temperament senzorial si perceptiv(SP) se caracterizeaza prin:
ANS: C
80. Persoanele cu un tip de temperament intuitiv si logic(NT) se caracterizeaza prin:
ANS: B+C
81. Persoanele cu un tip de temperament intuitiv si logic(NT) se caracterizeaza prin:
ANS: A+B
82. Persoanele cu un tip de temperament intuitiv si afectiv(NF) se caracterizeaza prin:
ANS: B+C
83. Scalele M.B.T.I sunt urmatoarele:
ANS: A+B+C
84. M.B.T.I. este utilizat preponderent in domeniile:
ANS: A+C
85. Creatorul Inventarului de Personalitate California este:
A. Harrison G.Gough;
B. Raymond B. Cattell ;
C. Hans Jurgen Eysenck.
ANS : A
86. C.P.I. a fost construit pentru evaluarea normalitatii psihice, ca un instrument paralel altui test larg utilizat, destinat psihopatologiei, care este:
A. 16 P.F.Q.
B. M.M.P.I.
C. E.P.Q.
ANS: B
In construirea C.P.I. nu s-a pornit de la:
A. variabilele clinice derivate empiric din experienta clinica;
B. "concepte populare", termeni descriptivi pe care oamenii ii utilizeaza intre ei pentru a-si descrie comportamentele cotidiene;
C. realitatile fiintei umane normale.
ANS: A
88. In construirea C.P.I. s-a pornit de la acei termeni descriptivi pe care oamenii ii utilizeaza intre ei pentru a-si descrie modurile de a se comporta, termeni cunoscuti sub denumirea de :
ANS : A
89. Scopul lui Gough in construirea C.P.I este:
A. sa justifice o teorie asupra personalitatii;
B. sa identifice subiectii care prezinta tulburari de personalitate;
C. sa reuseasca o predictie asupra comportamentului unei persoane.
ANS: C
90. Critica adusa C.P.I consta in:
A. lipsa de omogenitate a scalelor;
B. utilizarea sistematica, in constructia scalelor, a analizei conceptuale;
C. posibilitatea aplicarii testului in spatii socioculturale diferite.
ANS: A
Critica adusa C.P.I consta in:
ANS: C
92. Scalele C.P.I.:
ANS: C
93. Forma de baza (initiala) a C.P.I contine:
A. 20 de scale;
B. 18 de scale;
C. 15 scale.
ANS: C
94. Cele 18 scale ale C.P.I forma initiala sunt grupate in:
A. 8 grupe;
B. 6 grupe;
C. 4 grupe.
ANS: C
95. Scorurile peste medie la scala Dominanta indica:
A. persoane active, sigure pe sine, persistente si independente;
B. capacitatea de a-si asuma responsabilitatea, propensiunea de a conduce;
C. persoane retrase, inhibate, tacute, lente in gandire si actiune.
ANS: A+B
96. Scorurile peste medie la scala Capacitate de statut indica:
A. un individ cu un comportament timid, apatic, conventional, cu o gandire stereotipa;
B. o persoana limitata in conceptii si interese, irascibila si tensionata;
C. un individ ambitios, activ, eficient, perspicace, ingenios, eficient in comunicare, carierist.
ANS: C
97. Scorurile peste medie la scala Sociabilitate indica:
A. un comportament conventional in societate, neangajat, sugestibil si influentabil de opiniile celorlalti;
B. comportament paticipativ, intreprinzator, ingenios;
C. comportament competitiv, fluent in gandire si original.
ANS: B+C
98. Scorurile peste medie la scala Prezenta sociala indica:
A. comportament spontan, imaginativ, neformalist, cu o natura expresiva si creativa;
B. comportament precaut, moderat;
C. o persoana rabdatoare, simpla, modesta, nesigura in decizii.
ANS: A
99. Scorurile peste medie la scala Acceptare de sine indica:
A. comportament conservator, ordonat, conventional;
B. pasivitate in actiune, comoditate si conventionalism;
C. persoana inteligenta, sincera, spirituala, activa, centrata pe sine.
ANS: C
100. Scala VIII din C.P.I (Responsabilitatea) are urmatoarele caracteristici:
a) evalueaza gradul de interiorizare a valorilor normative si culturale;
ANS : C
101. Scala XIV din C.P.I (Toleranta) are urmatoarele caracteristici:
A. surprinde constientizarea regulilor si abilitatilor de a convietui cu cei din jur ;
B. pune in evidenta atitudini de toleranta, rabdare si lipsa a prejudecatilor;
C. indica raspunsurile caracterizate prin dezirabilitate sociala.
ANS : B
102. Scala XVI din C.P.I (Realizare prin independenta) are urmatoarele caracteristici:
ANS: A
103. Scala XVII din C.P.I (Eficienta intelectuala) are urmatoarele caracteristici:
ANS : B
104. Scopul Inventarului multifazic de personalitate Minnesota consta in:
ANS: A+B
105. M.M.P.I. este construit prin:
ANS: B
106. M.M.P.I este un test:
ANS: B+C
107. Inventarul multifazic de personalitate Minnesota contine:
ANS: A
108. Scalele de validare ale profilelor M.M.P.I sunt:
ANS: A
109. Scala "?" de validare a profilelor M.M.P.I reprezinta:
A. simptome patologice;
B. numarul total de itemi la care subiectul a raspuns "Nu stiu";
C. raspunsurile nesincere ale subiectului la 15 itemi.
ANS: B
Printre scalele clinice ale M.M.P.I se numara:
ANS : C
111. Nota ridicata la scala Hs (Ipohondrie) indica faptul ca subiectul :
ANS : B
112. Scala Hy (Isteriei) cuprinde urmatoarele subscale :
ANS : A+C
113. Scala suplimentara Ai (Indicele de anxietate) masoara :
ANS: C
114. In teoria lui Leonhard privind normalitatea si conditia de anormalitate sunt descrise urmatoarele tipuri de personalitati;
A. accentuate;
B. destructurate;
C. patologice.
ANS : A+B+C
Chestionarul de tendinte accentuate are fundamentare teoretica in teoria lui:
ANS: C
116. Caracteristici ale unor tipuri de firi accentuate sunt aspectele:
ANS: A+B+C
117. In clasificarea tipurilor de firi accentuate, K. Leonhard descrie:
ANS: A+B
118. In clasificarea tipurilor de firi accentuate, K. Leonhard descrie:
ANS: A+C
In clasificarea tipurilor de firi accentuate, K. Leonhard descrie:
ANS: A+B+C
120. Chestionarul de tendinte accentuate (H. Smiescheck) cuprinde:
ANS: C
Caracteristici ale unor tipuri de firi accentuate sunt aspectele:
ANS: A+B+C
122. Scala VII (Ciclotimie) din chestionarul Smiescheck descrie personalitati cu urmatoarele caracteristici:
ANS: C
Scala IX (Anxietate) din chestionarul Smiescheck descrie personalitati cu urmatoarele caracteristici:
ANS: B
124.Termenul de proiectie ii apartine lui:
ANS: C
125.Printre factorii care influenteaza intensitatea proiectiei fac parte:
A. intensitate a emotiilor sau a trebuintelor
B. gradul de ambiguitate a situatiei
C. forta Supra-Eului
ANS: A+B
126.Testele proiective prezinta in general urmatoarele caracteristici:
A. Sunt sarcini structurate cu variante de raspuns multiple
B. Sunt sarcini mai ambigue ca cerinte sau mai slab structurate ca natura
C. Subiectul nu cunoaste semnificatia raspunsurilor sale si modul de interpretare;
ANS: B+C
127. Criticile principale aduse tehnicilor proiective se refera la:
A. Indici de validitate si fidelitate de nivel scazut sau cel mult mediu
B. Subiectivismului psihologului in scorare
C. Lipsa consimtamantului persoanei de a fi explorate zone profunde ale personalitatii sale
ANS: B
128. Testele obiective se disting de testele proiective prin:
A. Nivelul de structurare a sarcinii
B. Standardizare
C. Gradul de receptivitate a sarcinii
ANS: A+B
129. Testele proiective se clasifica dupa:
A. Gradul de profunzime in explorarea tendintelor inconstiente
B. Valoarea indicilor de validitate si fidelitate
C. Limbajul proiectiv
ANS: C
130. Printre avantajele tehnicilor proiective se enumera:
Dificultatea subiectului de a se prezenta altfel decat este
Valoarea aplicativa a aceleiasi probe pe toate nivelele de varsta
Posibilitatea de aplicare in examinarea persoanelor cu abilitati cognitive reduse
ANS: A+C
131. Printre dezavantajele tehnicilor proiective se enumera:
A. Dificultatea de aplicare la persoane dezavantajate educational si cultural
B. Timpul necesar scorarii si interpretarii probei
C. Nevoia de specializare intensiva si de durata
ANS: B+C
132. Valoarea testelor proiective este apreciata cu precadere in domeniul:
A. In domeniul scolar si clinic
B. In domeniul muncii si organizatiilor
C. In psihologia transporturilor
ANS: A
Interpretarea rezultatelor testelor proiective se face:
A. Numai in urma validarii printr-un test de evaluare a "personalitatii totale"
B. Numai in contextul altor informatii obtinute prin interviu, anamneza etc.
C. Independent de alte informatii care ar putea influenta analiza si interpretarea testului
ANS: B
134. Teste proiective de desen sunt:
A. Testul arborelui si persoanei umane
B. Testul petelor de cerneala
C. Testul familiei
ANS: A+C
135. Instructajul testului arborelui prevede interdictia de a se desena un brad din urmatorul motiv:
A. Bradul este asociat sarbatorilor de iarna
B. Bradul este impunator si are da posibilitatea subiectilor rezistenti sa se ascunda usor prin acest desen
C. Bradul este foarte scheletic si ar da posibilitatea subiectilor rezistenti sa se ascunda usor prin acest desen
ANS: C
136. In interpretarea arborelui impresia de ansamblu reprezinta:
A. O ipoteza de lucru pentru analiza ulterioara a desenului
B. Imaginea cu cea mai mare valoare diagnostica
C. Impresia subiectiva a examinatorului, care dauneaza interpretarii
ANS: A
137. In interpretarea testului arborelui formele grafice primare pot fi un indicator al:
A. Regresiei volitive
B. Regresiei afective
C. Regresiei intelectuale
ANS: B+C
138. In interpretarea testului arborelui are semnificatie interpretativa:
A. Analiza spatiului grafic
B. Plasarea in pagina in dreapta, stanga, sus sau jos
C. Analiza caracteristicilor spatiului aerian
ANS: A+B
In interpretarea testului arborelui radacina reprezinta:
A. Dimensiunea bazala, pulsionala
B. Dimensiunea adaptarii sociale
C. Dimensiunea stabilitatii si nevoii de atasament
ANS: A+C
140. In interpretarea testului arborelui coroana reprezinta:
A. Eul subiectului
B. Raporturile cu mediul si dorinta de devenire
C. Indicatorul vietii afective a subiectului
ANS: C
141. Tehnica desenului unei persoane poate fi folosita pentru:
A. Evaluarea dezvoltarii intelectuale la copii
B. Evaluarea personalitatii
C. Evaluarea abilitatilor speciale
ANS: A+B
142. Desenul persoanei umane reprezinta:
A. O proiectie a imaginii de sine
B. O defulare a problemelor personale
C. O proiectie a conflictelor personale
ANS: A+C
143. Criteriile generale de analiza a testului persoanei umane se refera la:
A. Analiza de continut
B. Expectantele de rol sexual legate de desenul persoanei de acelasi sex cu subiectul
C. Accesoriile (imbracamintea, palaria, bijuteriile etc.)
ANS: B
144. In desenul persoanei umane accentuarea, ingrosarea sau hasurarea excesiva sugereaza:
A. Prezenta unor simptome de natura patologica in zona respectiva
B. Prezenta unui deficit
C. Importanta pe care subiectul o acorda elementului respectiv in viata sa
ANS: C
145. In interpretarea testului persoanei umane, analiza de continut se refera la:
A. Modul in care sunt realizate diferitele elemente si detalii corporale
B. Analiza trasaturilor grafice
C. Analiza formala
ANS: A
146. In instructajul desenului persoanei umane se solicita:
A. Desenarea unei persoane
B. Precizarea varstei persoanei desenate
C. Precizarea relatiei dintre persoana desenata si propria persoana
ANS: A
147. In instructajul desenului familiei se solicita:
A. Desenarea propriei familii
B. Desenarea familiei visurilor
C. Precizarea personajului cu care se identifica subiectul
ANS: A+C
148. In interpretarea testului familiei trebuie luate in considerare:
A. Observatiile membrilor familiei
B. Istoria subiectului
C. Rezultate de la alte instrumente diagnostice
ANS: B+C
149. Criterii de analiza si interpretare a testului familiei sunt:
A. Observatii pe timpul administrarii probei si aspectul global al desenului
B. Compozitia familiei desenate in raport cu familia reala
C. Aspectul clinic si etiologic
ANS: A+B
150. In desenul familiei semnificatie interpretativa au:
A. Omisiunea unui personaj in comparatie cu numarul membrilor din familia reala
B. Dispunerea fiecarui personaj
C. Valorizare sau devalorizare
ANS: A+B+C
In desenul familiei distanta dintre personaje este semnificativa pentru:
A. Relatiile de rudenie
B. Relatia pe care o intretine cu acestia in lumea sa interna
C. Dorintele inconsiente fata de membrii familiei
ANS: B+C
152. Utilitatea testelor proiective de desen depinde de:
A. Gradul in care subiectul s-a proiectat in sarcina
B. Abilitatile de desen ale subiectului
C. Nivelul de expertiza al psihologului care interpreteaza
ANS: A+C
153. Dintre testele proiective care solicita realizarea unei povestiri fac parte:
A. Testul familiei
B. Testul de Aperceptie Tematica
C. Testul Szondi
ANS: B
154. Teste proiective de desen sunt considerate:
A. Testul arborelui si persoanei umane
B. Testul T.A.T si testul Rorschach
C. Testul Szondi
ANS: A
155. Testul de Aperceptie Tematica (T.A.T.) are la baza o teorie despre:
A. Sine - Eu - Supra-Eu
B. Motivatie
C. Perceptie
ANS: C
156. Principiul Testului de Aperceptie Tematica (T.A.T.) este ca:
A. Trebuintele latente nu pot fi proiectate in afara
B. Un subiect aflat sub influenta unei trebuinte are tendinta de a «proiecta» in obiectele inconjuratoare aspecte ale trebuintei respective
C. Trebuintele manifeste trebuie ancorate in realitate
ANS: B
157. Aperceptia implica:
A. Doar continutul perceptiv
B. Doar continutul proiectiv
C. Continutul perceptiv si proiectiv
ANS: C
158. Testului de Aperceptie Tematica (T.A.T.) cuprinde:
A. 31 de planse
B. 20 de planse
C. 30 planse cu imagini si o plansa alba
ANS: A+C
159. Plansele Testului de Aperceptie Tematica (T.A.T.) se aplica:
A. Diferentiat in functie de varsta
B. Diferentiat in functie de sex
C. Diferentiat in functie de nivelul educational
ANS: A+B
160. Aplicarea Testului de Aperceptie Tematica (T.A.T.) implica:
A. O singura faza a povestirii pe marginea planselor
B. Doua faze: una de povestire si una de raspunsuri la intrebari puse pe marginea povestilor
C. Trei faze: prima de selectie a plaselor impreuna cu subiectul, una a povestirilor si o faza de ancheta.
ANS: A
161. Analiza datelor Testului de Aperceptie Tematica (T.A.T.) implica:
A. Analiza formala
B. Analiza de continut
C. Analiza clinica
ANS: A+B
162. Analiza formala in interpretarea Testului de Aperceptie Tematica (T.A.T.) vizeaza:
A. Stilul grafic al imagibilor
B. Nivelul de conceptualizare
C. Coerenta discursului si tonul afectiv al povestirii
ANS: B+C
163. In interpretarea Testului de Aperceptie Tematica (T.A.T.) naratiunea poate implica:
A. Perceptia de sine a subiectului
B. Aspecte inconstiente, negate ale personalitatii
C. Conflictele interne ale subiectului
ANS: A+B+C
164. In analiza de continut a povestirilor pe marginea planselor Testului de Aperceptie Tematica (T.A.T.) se urmaresc:
A. Actiunile eroului principal al povestirilor
B. Dorintele, trebuintele, aspiratiile eroului principal al povestirilor
C. Proiectiile eroului principal al povestirilor
ANS: A+B
165. Printre avantajele Testului de Aperceptie Tematica (T.A.T.) sunt:
A. Aplicabilitatea larga
B. Timpul redus necesar aplicarii
C. Complexitatea informatiilor oferite (stil cognitiv, sfera afectiva, relationala etc.)
ANS: A+C
166. Testul de Aperceptie Tematica (T.A.T.) are ca variante:
A. O singura varianta cu aplicabilitate la toate varstele
B. Doua versiuni: una pentru adulti si una pentru copii
C. Trei versiuni: pentru adulti, pentru copii si pentru varsta a treia
ANS: C
167. Testul Rorschach consta in:
A. Planse alb-negru cu pete de cerneala simetrice
B. Planse color cu pete de cerneala asimetrice
C. O plansa alba
ANS: A
168. In prezent scorarea si interpretarea testului petelor de cerneala se face:
A. Dupa "Sistemul Comprehensiv" elaborat de Rorschach
B. Dupa manualul standard elaborat de Koch
C. Dupa "Sistemul Comprehensiv" elaborat de J. Exner
ANS: C
Aplicarea testului Rorschach se face in urmatoarele faze:
A. Faza de selectie a planselor, faza de raspuns si ancheta
B. Faza de raspuns, de elaborare a povestirilor
C. Faza de raspuns si faza de ancheta
ANS: C
170. In scorarea testului Rorschach scopul anchetei este:
A. De a clarifica cu subiectul care este eroul povestirii
B. De a vedea si intelege plansa asa cum o vede subiectul
C. De a clarifica locatia, continutul elementelor si ce le face sa semene cu ce sunt percepute
ANS: B+C
171. In interpretarea testului Rorschach 'lambda' si 'tipul de rezonanta intima'sunt:
A. Variabilele care arata gradul de validare a protocolului de interpretare
B. Variabilele care arata felul in care subiectul percepe lumea si stilul lui de adaptare
C. Variabilele in lumina carora trebuie analizate clusterele de interpretare
ANS: B+C
172.Interpretarea testului Rorschach ne da informatii despre:
A. Trei categorii de clustere: cognitiv, afectiv si volitiv
B. Patru categorii de clustere: cognitiv, afectiv, volitiv si imaginea de sine
C. Patru categorii de clustere: cognitiv, afectiv, imaginea de sine si relationare interpersonala
ANS: C
173.Testul Rorschach se diferentiaza de testele proiective de desen prin:
A. Standardizare
B. Validitate
C. Accesul la elemente mai putin sau neconstientizate de subiect
ANS: A+B
174. Testele care au ca material planse cu imagini sunt:
A. Testul T.A.T
B. Testul Rorschach
C. Testul Szondi
ANS: A+B
175.Teoria care fundamenteaza testul Szondi are ca baza conceptuala:
A. Teoria pulsiunilor elaborata de Freud
B. Teoria lui Young asupra inconsstientului colectiv
C. Analiza destinului
ANS: C
176.Sistemul pulsional descris de Szondi este compus din:
A. Patru factorii, care fiecare este compus din doi factori pulsionali complementari
B. Factorii pulsionali: sexual, paroxismal, de contact, ai Supra-Eului
C. Factorii pulsionali: sexual, paroxismal, de contact, ai Eului
ANS: A+B
177.Materialul testului Szondi este compus din:
A. 48 de fotografii de persoane diagnosticate cu psihoze diferite
B. fotografii de persoane cu tulburari mentale
C. fotografii de persoane, dintre care o parte sanatoase, altele bolnave mental
ANS: B
178.Aplicare testului Szondi se face dupa cum urmeaza:
A. Opt serii diferite a cate sase poze
B. Se solicita alegerea a doua persoane care plac cel mai mult subiectului si patru care displac
C. Se solicita alegerea a doua persoane care plac cel mai mult subiectului si doua care displac, iar din cele ramase inca doua care displac
ANS: A+C
179. In interpretarea testului Szondi se analizeaza:
A. Profilul pulsional de fatada si de cel somatizat
B. Profilul de fatada si cel de culise
C. Profilul experimental si de culise
ANS: B
180. Codificarile folosite pentru scorarea si interpretarea testului Szondi sunt:
A. Reactia pozitiva (+) si negativa (-)
B. Reactia pozitiva (+), negativa (-) sau ambivalenta (±)
C. Reactia nula (0), pozitiva (+), negativa (-) sau ambivalenta (±)
ANS: C
181. In interpretarea unui profil Szondi semnificatie speciala au:
A. Factorii incarcati - reactiile tensionate
B. Combinatiile factoriale pentru fiecare vector in parte
C. Vectorii de culise
ANS: A+B
182. In scorare si interpretarea testului Szondi, reactii tensionate sunt:
A. Cind subiectul alege doua fotografii in directii opuse, ambivalente
B. Cand subiectul alege cel putin patru fotografii in aceeasi directie
C. Trebuintele cele mai puternice care nu isi pot descarca energia
ANS: B+C
183. In testul Szondi pulsiunea Eului reprezinta:
A. Energia depusa de subiect pentru a regla si controla celelalte trei pulsiuni
B. Energia depusa de subiect pentru a regla si controla pulsiunile Sinelui si Supra-Eului
C. Nevoile de organizare a Eului ca fiind distinct de mediu si nevoia de fuziune a Eului cu lumea
ANS: A+C
In testul Szondi pulsiunea sexuala reprezinta:
Energia investita in activitatile sexuale si agresive
Latura feminina si masculina a sexualitatii
Pulsiunile "homosexualitate" si "sadism"
ANS: A+B+C
185. Printre dezavantajele testului Szondi se numara:
A. Timpul necesar aplicarii probei
B. Transparenta sarcinii pentru subiect
C. Necesita o specializare si o practica bogata
ANS: C
186. Printre avantajele testului Szondi se numara:
A. Accesibilitatea probei pentru copii sau persoane deficiente
B. Posibilitatea de orientare rapida in problematica subiectului
C. Corespondenta clara intre reactiilor pulsionale si trasaturi de personalitate sau comportamente
ANS: A+B
187. Raportul psihologic este:
ANS: C
188. Raportul psihologic este un document :
ANS: B
189. Intr-un raport psihologic, informatia trebuie sa fie :
ANS: A
190. Valoarea unui raport psihologic este data de :
ANS: B
191. Valoarea raportului psihologic este data de:
lungimea raportului
bateria de teste aleasa
relevante pentru ceilalti specialisti care vor lua decizii in interventiile lor de specialitate
ANS: B+C
192. Valoarea unei baterii de examinare este data de:
A. Includerea in evaluare probelor dezvoltate pe baza de cercetari multiple si actualizate
B. Conjugarea mai multor metode si tehnici
C. Validarea probelor de catre subiect
ANS: A+B
193. In constituirea unei baterii de examinare se tine cont de :
ANS: B+C
Datorita limitelor specifice pe care le are fiecare metoda, o evaluarea psihologica cat mai corecta impune:
A. utilizarea unui instrumentar psihodiagnostic cat mai simplu, bazat pe cateva teste
B. surprinderea unui singur aspect al personalitatii
C. utilizarea unui demers multimodal
ANS: C
Raportul de evaluare se redacteaza in termeni:
A. cat mai putin accesibili clientului
B. profesionisti dar si accesibili celui care a solicitat evaluarea
C. accesibili numai profesionistilor care au solicitat evaluarea
ANS: B
Structura unui raport psihologic trebuie sa cuprinda:
A. date de identificare a subiectului si scopul evaluarii
B. testele administrate si rezultatele obtinute
C. descierea narativa detaliata a comportamentului observat in timpul examinarii
ANS: A+B
197.Raportul de evaluare trebuie sa cuprinda:
A. Datele de identificare a persoanei testate, fara exceptie
B. Datele de identificare a persoanei testate, cu exceptia prezentarii rezultatelor in cadrul unui studiu de caz sau lucrare prezentate in context educational, de cercetare sau confeinta
C. Numai aspecte legate de varsta si sex al persoanei testate si un cod de identificare a fiecarui raport pentru a preveni ca acesta sa dezvaluie fata de alte peroane date cu caracter confidential
ANS: B
198.In raportul de evaluare se trec:
A. Rezultatele interpretate si sintetizate ale testelor, fara precizarea probelor administrate
B. Se specifica testele administrate si rezultatele obtinute in termeni de note brute si note standard
C. Scorurile la teste, intrucat semnificatia lor este la indemana oricarui sepcialist care primeste raportul
ANS: B
199. Intre raportul psihologic al functiilor intelectuale si cel al profilului de personalitate:
A. nu sunt deosebiri
B. sunt diferente, raportul descriptiv difera de raporturile de scoruri
C. este mai valoros cel care este mai lung
ANS: B
200. Raportul psihologic devine un document oficial pentru care psihologul isi asuma responsabilitatea in conditiile in care:
A. este autentificat de un organism specializat
B. este scris pe o hartie cu antet
C. este datat, semnat si parafat de catre psiholog
ANS: C
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |