Proba de memorie a. rey

PROBA DE MEMORIE A. REY

Importanta memoriei in activitatea de cunoastere rezulta si din faptul ca in majoritatea testelor verbale de inteligenta sunt incluse probe de memorie (de cifre, de fraze, etc)

Unele probe de memorie au o valoare diferentiatoare sau diagnostica mai mare decat altele. Astfel, din datele lui R Zazze rezulta ca probele de memorie utilizate de el sau o corelatie cu ansamblul scarii de minimum 0,23 si maximum 0,67 la 10 ani in cazul repetarii de cifre in ordine inversa; de minimum 0.33 la 8 ani si maximum 0,56 la 10 ani, in cazul repetarii de cifre in ordine directa.

Utilizarea diferitelor probe de memorie in cadrul testelor de inteligenta ne da posibilitatea cunoasterii numai a rezultatului global, ele cotandu-se in termeni de reusita sau nereusita.

Andre Rey elaboreaza o metoda de cercetare a particularitatii memoriei verbale imediate, care permite o analiza a procesului in desfasurarea lui.

Rezultatele obtinute la proba elaborata de a A. Rey nu se reduc la constatarea reusitei sau nereusitei, ci scot in evidenta determinantele psihice care intervin in nereusita.

Andre Rey stabileste etaloane pentru normalii de diferite varste si nivele culturale. In acelasi timp, el evidentiaza o serie de manifestari simptomatice privind volumul si fidelitatea atat a reproducerilor, cat si a recunoasterilor. In ansamblu se creeaza un tablou mai mult sau mai putin tipic pentru intarziatii mintali, pentru epileptici, psihopati, instabili si copiii cu dificultati scolare.

1. Prezentarea probei si a tehnicii de aplicare

Proba de desfasoara in 6 faze. Primele 5 faze urmaresc memorarea unei serii de 15 cuvinte in cinci repetitii, iar cea de a sasea faza urmareste capacitatea de recunoastere dintr-un text a cuvintelor memorate in fazele anterioare.

Andre Rey a intocmit pentru fazele de memorare o lista de cuvinte (conform anexei I) iar pentru faza de recunoastere mici texte (anexa II) in care sunt incluse cuvintele din cadrul listelor prezentate spre memorare.

Materialul verbal utilizat prezinta dificultati identice, dar s-au alcatuit mai multe variante cu scopul de a putea utiliza o alta de lista de cuvinte sau texte in cazul necesitatii unei reexaminari.

Tehnica de lucru este delicata si necesita o observatie riguroasa.

Faza 1

Subiectului i se da urmatoarea instructaj: "Eu iti voi citi mai multe cuvinte, tu le vei asculta si cand voi termina de citit, imi vei spune toate cuvintele pe care le vei tine minte. Le vei spune asa cum isi vin in minte; nu trebuie sa le spui in ordinea in care ti le-am spus eu. Dar trebuie sa spui cat mai multe".

Dupa ce ne asiguram ca subiectul a inteles instructajul, trecem la citirea unei din listele de cuvinte din anexa I

Cuvintele trebuie pronuntat distinct, pastrand o pauza de o secunda intre fiecare cuvant prezentat.

Dupa ce terminam de prezentat lista de cuvinte, pentru a crea o pauza, experimentatorul spune: "Ai auzit toate cuvintele acestea, spune acum toate cuvintele pe care le tii minte."

In momentul in care subiectul incepe reproducerea, examinatorul noteaza in foaia de protocol nu numai cuvintele, co toate manifestarile verbale sau de conduita, acordand pentru evocare un minut.

Pentru a avea o indicatie asupra ritmului de reproducere, la fiecare 15 secunde se trage cate o linie in foaia de protocol.

Faza 2

Subiectului i se da urmatoarea instructaj: "Eu iti voi citi inca o data aceleasi cuvinte si cand voi termina de citit o sa-mi spui toate cuvintele pe care ti le amintesti. Prima data ai stiut sa-mi spui X cuvinte, acum ai sa poti sa-mi spui mai multe. Spui toate cuvintele pe care le stii, si pe cele pe care le-ai spus prima data. Noi vrem sa invatam aceste cuvinte si trebuie sa ajungem sa le poti spune pe toate, fara sa tii seama de ordine, fiind suficient sa le spui asa cum isi vin in minte".

Dupa citirea listei de cuvinte, inainte de evocare, se va crea o pauza spunand: "Ai auzit toate cuvintele, sa vedem cate poti sa spui acum".

Daca subiectul intreaba din cate cuvinte este alcatuita lista, i se comunica numarul.

Timpul acordat pentru evocarea din aceasta faza, cat si pentru fazele urmatoare este de 1 minut si 30 de secunde.

Daca subiectul de opreste inainte de scurgerea timpului si spune ca nu mai stie alte cuvinte, va fi stimulat sa faca un efort si este lasat sa se gandeasca pana ce trece timpul rezervat reproducerii.

In cazul in care subiectul reproduce numai cuvinte nou achizitionate si se opreste, i se va atrage atentia sa repete si cuvintele pe care le-a spus prima data.

Faza 3

Se anunta o noua lectura si se repeta integral instructajul de la faza a doua.

Subiectului i se comunica numarul cuvintelor reproduse corect la prima si a doua faza, in asa fel incat sa fie interesat in progresul sau, fara a face nici o aluzie la cuvintele adaugate de mai multe ori.

Faza 4 si 5

Se desfasoara exact ca fazele 2 si 3, numai ca la faza 5 subiectul trebuie sa fie anuntat ca aceasta e ultima repetitie. Faza5 se aplica chiar daca subiectul ajunge sa reproduca toate cuvintele din fazele anterioare.

Faza 6

Este destinata compararii capacitatii de recunoastere cu cea de reproducere,

Instructajul care se da in cazul acestei faze este: "Eu am sa-ti citesc o poveste in care sunt toate cuvintele pe care le-am invatat pana acum, dar in care mai sunt si alte cuvinte. De fiecare data cand vei auzi un cuvant invatat de noi pana acum sa spui DA. Numai sa fii atent sa nu te pacalesti si sa spui DA la alte cuvinte".

Dupa ce se verifica daca subiectul a inteles instructia se da citire unuia din textele din anexa II in care sunt incluse cuvintele prezentate pentru memorare.

In foaia de protocol se noteaza numarul de ordine inscris in dreptul cuvantului la care subiectul spune DA

2. SISTEMUL DE COTARE Andre Rey a stabilit pentru cotare un tabel de valori medii pentru grupele de copii, adolescenti si adulti (tabelul 1)Tabelul 1

Tabelul2

De asemenea Andre Rey a stabilit un etalon pe centile pentru suma cuvintelor reproduse la cele cinci repetitii si pentru numarul cuvintelor recunoscute la faza de recunoastere (tabelul 2).

In intersectia rezultatelor obtinute de un subiect examinat cu aceasta proba se procedeaza astfel:

Se stabileste curba memorizarii si reproducerii la cele sase faze, notand pe abscisa fazele, iar pe ordonanta numarul de cuvinte incorecte si dublurile care, de asemenea se reprezinta in grafic.

Aceste curbe vor fi comparate cu curbele etalon stabilite de Andre Rey care sunt si ele marcate pe grafic printr-o curba medie si un fus de variatie care se stabileste prin adaugarea si scaderea . .. de la media pentru fiecare faza a memorarii.

Pe langa aceste date cantitative fundamentale se va mai nota:

a.  ritmul si debitul (numarul de cuvinte reproduse pe unitatea de timp - secunda)

b. timpul cand subiectul a terminat reproducerea

c.  gradul de colaborare si efortul subiectului

d. natura cuvintelor false - deformate, incomprehensibile, iradiatii asociative, cuvinte date la intamplare pentru a completa numarul seriei prezentate, etc.

e.  comportamentul motor si verbal al subiectului in timpul probei.

3. ANALIZA CANTITATIVA A REZULTATELOR

Proba, prin modul in care e constituita, permite evidentierea unor multitudini de aspecte in legatura cu mecanismul memorarii pe care incercam sa le analizam in continuare.

1. Volumul reproducerilor

Considerandu-se normala orice curba situata in jurul curbei medii, in limitele fusului de variatie stabilit in functie de media si abaterea etalon, putem sa ne dam seama daca subiectul examinat se incadreaza in limitele normalului sau se situeaza deasupra sau dedesubtul acestei limite.

De asemenea vom putea observa faptul ca in general toate curbele individuale de memorie debuteaza printr-o panta ascendenta care apoi poate sa imbrace diferite forme in functie de modul cum se desfasoara acest proces de memorare.

Daca in rezolvarea probei ar fi implicata numai capacitatea de aprehensiune si de fixare, ar trebui sa avem un progres constant, iar capacitatea de evocare initiala ar putea fi un indiciu pentru a prevedea perspectiva invatarii seriei.

Desigur, acest fenomen nu este posibil intrucat, asa cum arata R.S. Woodworth, subiectul care memoreaza trebuie sa poarte o sarcina crescanda din repetitie in repetitie, pentru ca i se cere nu numai sa creasca volumul celor retinute, ci sa evoce din nou si sa consolideze termenii deja fixati.

A.Rey arata ca forma curbei este determinata si de alti factori dintre care unii actioneaza in sens pozitiv asupra acesteia iar altii in sens negativ.

Astfel, pe masura ce numarul de cuvinte creste, acestea devin susceptibile de a se asocia intre ele in diferite moduri si de a se asocia de cele inca nefixate, aspect ce faciliteaza retinerea. Deci cu cat sarcina creste, cu atat posibilitatile de organizare coerenta a ansamblului si de agregare a noilor date sporeste. Aceasta constituie un factor pozitiv ce joaca un rol important la subiectii activi, care se straduiesc sa structureze seria si sa asocieze termenii.

Ca un factor negativ poate fi considerat faptul ca fiecare fixare noua produce inhibitia evocarii datelor deja fixate (inhibitie retroactiva).

Inhibitia retroactiva actioneaza in mod diferit de la caz la caz. Astfel, la subiectii pentru care fiecare cuvant este un concept distinct, inhibitia va fi slaba pentru ca diferitele elemente vor avea putina asemanare intre ele. La subiectii al caror vocabular este sarac si la care numeroase cuvinte nu evoca imagini precise, sau le evoca foarte lent, inhibitia retroactiva va fi puternica. De asemenea acei subiecti care asociaza intre ele cuvintele, suprima actiunea inhibitiei retroactive a noilor fixari asupra datelor anterioare.

Actiunea comuna a acestor factori da forme particulare curbei memorarii, avand in vedere ca unul sau altul dintre factori poate juca un rol preponderent putand astfel constata urmatoarele ritmuri de achizitie:

a) Randamentul anormal de scazut la evocarea initiala, dar care creste la celelalte reproduceri. Fenomenul poate sa apara la unii subiecti din cauza dificultatii de antrenare in activitate, iar la altii din cauza emotivitatii sau a fricii de nereusita.

b) Randamentul scazut la prima si a doua reproducere, care apoi creste, curba atingand valorile normalului. Acest fenomen poate sa apara datorita manifestarii mai cu vigoare a cauzelor amintite la punctul "a"

c) Randamentul scazut atat la evocarea initiala, cat si la celelalte, fapt ce denota o capacitate de fixare si de evocare deficitara

d) Aparitia "platoului" final. Adica dupa o crestere progresiva, volumul se fixeaza la un anumit nivel. In acest caz se pot incrimina factori ca: insuficienta efortului si scaderea motivatiei

e) Scaderea numarului de cuvinte reproduse, dupa un punct culminant. Fenomenul se datoreaza fie oboselii provocata de efortul anterior, fie de fluctuatia in eficienta mintala.

f)  Fluctuatii anormale in volumul reproducerilor. La unii subiecti aceste fluctuatii sunt provocate de o incapacitate de transport volumul materialului memorat de la o reproducere la alta, iar la atii acestea apar datorita "blocajului" sau "vidului" mintal determinat de un comportament psihomotor agitat, care la randul sau este efectul efortului de evocare.

g) Reproducerea initiala buna urmata de o slaba achizitie, fenomen ce denota incapacitate de efort sau refuzul efortului. Volumul reproducerilor mai poate fi influentat si de o serie de factori, ce rezulta din analiza pozitiei in serie si a naturii cuvintelor fixate, dupa cum urmeaza:

Fixarea aproape exclusiva in cadrul fiecarei prezentari a inceputului si sfarsitului seriei. Retinerea mai buna a extremelor este un fenomen normal in procesul memorarii. Cand insa fenomenul devine exagerat, indica o memorare pasiva, in care nu intervine efortul voluntar de a memora si partea centrala

Tendinta de a reproduce cuvintele in ordinea prezentarii lor. Aceasta dovedeste o slaba capacitate de organizare spontana a cunostintelor.

Tendinta de a incepe fiecare evocare cu cuvintele nereproduse la fazele anterioare. Fenomenul indica faptul ca subiectul este impresionat de cuvintele nou memorate, pe care incearca sa le evoce cat mai repede, inainte de a le uita. In aceste caturi se observa incapacitatea de a mai evoca datele anterior fixate.

Repetarea multipla a acelorasi cuvinte si incapacitatea de a mai reproduce altele. A. Rey considera ca aceasta este un semn al deteriorarii mintale grave.

B. Fidelitatea reproducerilor

Lipsa de fidelitate se manifesta prin prezenta in reproduceri a cuvintelor false si a cuvintelor dubluri (repetate).

Din analiza cuvintelor false se pot desprinde urmatoarele fenomene:

a) Cuvinte false rezultate dintr-o iradiere asociativa. Aparitia lor este favorizata de o slaba inhibitie de diferentiere, care face posibila iradierea difuza a excitatiei si prin aceasta, actualizarea altor legaturi corticale decat cele necesare

b) Cuvintele care desemneaza obiectele din ambianta subiectului. Acestea apar ca urmare a unei reactii infantile prezenta la indivizii incapabili de se degaja de impresiile prezente

c) Cuvinte false prin asemanare sonora, care apar ca urmare a unei slabe inhibitii de diferentiere

d) Cuvinte false aparute prin derivarea cuvintelor prezentate

e) Cuvinte false la care nu se poate stabili nici o legatura cu seria de stimuli. Ele apar ca urmare a unei deviatii asociative.

f)  Cuvinte false ce apar la una din reproduceri, dar care dispar la urmatoarele. Fenomenul indica o activitate asociativa se organizeaza progresiv, ca efect al autocontrolului.

g) Cuvinte false persistente la mai multe reproduceri, ce apar fie ca urmare a formarii unui complex asociativ, fie ca urmare a unui autocontrol insuficient.

h) Cuvinte false ce apar la ultimele faze. Acest fenomen dovedeste fie o scadere a autocontrolului, fie o oarecare indiferenta fata de sarcina de executat.

i)  Tendinta de a spune orice pentru a realiza un numar cat mai mare de cuvinte reproduse.

Din analiza cuvintelor dubluri (repetate) se pot desprinde fenomene ca:

a) Numar ridicat si aproape constant de cuvinte duble. Fenomenul poate fi provocat de multiple cauze. Uneori apare ca efect al unei insuficiente capacitati de organizare a materialului, alteori indica o incapacitate de a bloca impresiile care revin periodic in constiinta, sau o incapacitate de a cuprinde in acelasi timp trecutul apropiat si prezentul.

b) Repetarea multipla cu voce tare a cuvintelor reproduse. Fenomenul evidentiaza lipsa capacitatii de interiorizare a comportamentului verbal.

c) Numar mare de dubluri incepand cu a treia faza, se indica aparitia oboselii.

d) Aparitia cuvintelor duble, numai la primele reproduceri; denota ca subiectul a inteles proba, ca incepe sa se concentreze si sa-si organizeze reproducerile

e) Aparitia dublurilor sub forma interogativa, indica faptul ca subiectul vrea sa se sustraga efortului si cauta ajutorul examinatorului.

C. Aspecte ce pot aparea in faza de recunoastere (a IV-a)

A. Rey subliniaza faptul ca la normali, incepand de la varsta de 9 ani, recunoasterea tuturor cuvintelor este o regula, iar nerecunoasterea unuia sau doua cuvinte este o exceptie. 

Analiza amanuntita a modului cum se realizeaza faza de recunoastere permite, de asemenea, evidentierea unor aspecte ca:

a) Recunoasterea mai scazuta decat volumul reproducerilor. Fenomenul este efectul unui intelect diminuat, manifestat prin incapacitatea de a desprinde cuvintele invatate atunci cand ele apar in structura mai complexa a unui text.

b) Recunoasterea mai buna decat reproducerea. In aceste cazuri este vorba de o debilitate a capacitatii de evocare voluntara

c) Recunoasteri false. In aceste cazuri subiectul examinat spune "da" la intamplare, ceea ce dovedeste o insuficienta fixare a cuvintelor in primele 5 faze.

d) Atat recunoasterea cat si reproducerea realizate la un nivel scazut. Acest fenomen indica o capacitate redusa de fixare determinare de un intelect degradat.

D. Comportamentul motor al subiectului in timpul probei

La subiectii supusi examinarii pot aparea fenomene ca exagerarea mimicii, gesticulatii, agitatie. Aceste manifestari indica o radiatie larga a excitatiei in analizatorul motor.

Andre Rey considera ca astfel de manifestari sunt normale la copii mici si ca persistenta lor la varstele mai mari reprezinta semne de impulsivitate, de dezinhibitie psihomotrica.

Ori de cate ori acest comportament apare in mod mai accentuat, produce asa numitul "blocaj" sau "vid" mintal, punand subiectii in imposibilitatea de a mai putea reproduce cuvintele memorate. Aceasta manifestare se explica printr-o inductie negativa pornita de la focarele excitate ale analizatorului motor.

Un alt fenomen care poate sa apara este acela al reproducerii cu voce tare a fiecarui cuvant prezentat care, asa cum arata A. Rey, apare la subiectii cu un intelect grav afectat.

E. Aspecte ale comportamentului verbal al subiectilor in timpul probei

Din analiza manifestarilor verbale ale subiectilor in diferite momente ale desfasurarii probei se pot desprinde urmatoarele aspecte:

a) Subiectii ce anunta in mod spontan ca reproducerea s-a terminat si ca nu mai stiu nici un cuvant. La subiectii la care aceasta manifestare apare repede, cu mult inainte de scurgerea timpului rezervat reproducerii este vorba de un comportament infantil. La alti subiecti o astfel de afirmatie apare ca urmare a unei lipse de efort, ceea ce se poate observa din faptul ca la insistentele examinatorului unii sunt capabili sa mai reproduca cateva cuvinte. Fenomenul a fost constatat si de M.N. Sardakov care, in una din lucrarile sale, arata ca pentru educarea unei bune memorari este necesar sa stimuleze efortul cerut de reproducere. Autorul mai rata ca refuzul initial al copilului de reproduce materialul ne indica intotdeauna ca el a fost uitat; uneori acest refuz constituie o consecinta a leneviei intelectuale. Fenomenul poate sa apara si ca urmare a faptului ca ambientul conteaza numai pentru capacitatea de retinere mediata.

b) Unii subiecti cu un deficit mintal pronuntat se plang, proba dandu-le impresia unei dificultati deosebite.

c) Subiectii ce intreaba din cate cuvinte este formata seria, cate a evocat, cate a uitat. Fenomenul indica un caracter infantil, o lipsa de autonomie si tendinta de a recurge la ajutorul adultului.

d) Subiectii la care activitatea de control a evocarii pe plan mintal nu se poate interioriza. Acesti subiecti fac diferite observatii, diferite precizari cu voce tare in timpul reproducerii.

e) Subiectii spun "da" dupa fiecare cuvant prezentat. Aceasta interventie reprezinta o incercare de fixare a atentiei asupra cuvantului, dar in realitate se intrerupe sera de stimuli si ingreuneaza asocierea lor.

Anexa I

Seria A    Seria B Seria C Seria D

1. Toba    1. pupitru 1. portocala 1. vioara

2. perdea 2. pastor 2. fotoliu 2. pom

3. curea   3. vrabie 3. broasca 3. cravata

4. cafenea    4. pantof 4. dop 4. sunca

5. scoala  5. furnal 5. masina 5. valiza

6. parinte 6. munte 6. barba 6. var

7. soare   7. ochelari 7. mal 7. ureche

8. gradina    8. burete 8. sapun 8. cutit

9. chipiu  9. ilustrata 9. hotel 9. scara

10. taran  10. vapor 10. cal 10. caine

11. mustata 11. oaie 11. insecta 11. banana

12. curca 12. pusca 12. imbracaminte 12. unealta

13. culoare  13. creion 13. oala 13 vanator

14. casa   14. biserica 14. soldat 14. galeata

15. rau 15. peste 15. clanta 15 campie

ANEXA II

Istoria A

Un batran taran (1) cu o mustata (2) lunga asezat pe o banca (3) la soare(4) in gradina(5) aproape de un rau(6) margini de arbori(7) supraveghea o curca(8) si gainile(9)sale fumand pipa (10)sa; el privea trecand drumul (11) prin fata la cafenea(12) aproape de gara (13) un copil care mergea la scoala (14).

Acest copil si-a uitat chipiul (15) paltonul (16) si cartile (17) sale; el sufla intr-o trompeta (18) tine un drapel (19) si poarta la curea (20) o mica toba (21) de culoare (22) vie.

Din casa (23), de la marginea strazii (24) un parinte (25) si fratii (26) de dupa perdea(27); de la fereastra (28) impodobita cu flori (29) observau atent micul scolar (30).

Istoria D

Un caine (1) al muzicantului (2) orb care canta din vioara (3) aproape de scara (4) podului (5) pazea cina (6) stapanului (7) sau: paine (8) si sunca (9) inchise intr-o valiza (10) asezata langa perete (11) printre pietre (12) o unealta (13) veche, un cos de fructe(14), o banana (15) si o galeata (16) ruginita.

El ciuli o ureche (17) si arata dintii (18) vazand departe pe campie (19) aproape de pom (20) mare de langa padure (21) pe un var (22) al unui vanator (23) care cu pusca (24) si cu un cutit (25) in mana (26) se apropia fara palarie (27) si fara cravata (28) cantand un cantec(29).

Nota: Cuvintele subliniate nu exista in lista data spre memorare (lista A si D)