Dezvoltarea creativitatii in cadrul diverselor discipline

DEZVOLTAREA CREATIVITATII IN CADRUL DIVERSELOR DISCIPLINE

1. Educarea creativitatii la orele de limba romana

1.1. Invatarea creativa a citit - scrisului

Citit-scrisul ocupa un loc aparte intre activitatile umane atat ca utilitate a finalitatii cat si ca dificultate a lucrului didactic facand parte din categoria cunostintelor instrumentale, care prin ele insele nu furnizeaza informatii, ci inarmeaza copilul cu instrumentele mintii pe baza carora va dobandi ulterior cunostinte.

Multe dintre continuturile prevazute de programa pentru activitatile de dezvoltare a capacitatii de comunicare orala precum si pentru cele de invatare a citit-scrisului sunt un mijloc de activare si dezvoltare a potentialului creativ al scolarului mic :

deprinderea de formare a cuvintelor pe baza unor sunete si silabe date ;

deprinderea de formulare a proprozitiilor pornind de la cuvinte sau imagini date;

deprinderi de formulare nuantata a raspunsurilor la intrebarile receptate;

deprinderea de a formula intrebari;

deprinderea de a purta scurte conversatii pe o tema aleasa sau data ;

deprinderea de a crea povestiri dupa imaginii, dupa model, dupa jucarie;

deprinderea de a analiza comparativ cuvinte asemanatoare ca aspect fonematic, dar diferite ca sens si semnificatie s.a.

In toate aceste activitatii, creativitatea verbala (de expresie, de produs sau inovativa), exprimata oral sau in scris, tinde sa devina productiva. Insusirea limbii permite copilului sa comunice cu ceilalti, sa-si exprime parerile, trairile, dorintele, nedumeririle, uimirile, sa ceara si sa transmita informatiile.

Jocul didactic poate fi utilizat pentru stimularea fluiditatii si flexibilitatii verbale. Daca pana nu demult jocul era considerat o activitate complementara in cadrul procesului didactic desfasurat in ciclul primar, el a capatat astfel statutul unei metode

activ-participative care, spontan sau in mod organizat, il antreneaza pe copil in stilul euristic de cunoastere.

Jocul se impune ca metoda activa si in masura in care devine reflexia concreta a unor principii didactice cum sunt cel al adaptarii continuturilor si strategiei didactice la particularitatiile individuale si de varsta ale elevului , precum si cel al educatiei permanente.

Voi prezenta in continuare cateva jocuri didactice care pot fi folosite in cadrul orelor de limba romana chiar din clasel I si a II-a .

Sesizarea greselilor sau contradictiilor dintr-un enunt

Invatatoarea propune elevilor diferite enunturi in care sunt strecurate greseli:

Gradinarul seamana in gradina lui vorbe.

Cand il vede pe lup ariciul o ia la fuga.

In prezenta lupului, iepurasul isi scoate tepii.

Pe usa blocului a iesit un elefant.

Din cartea de povesti a iesit zana cuvintelor

Elevii trebuie sa identifice greseala si sa o corecteze. In alta variaanta acestia sunt ei insisi pusi sa formuleze propozitii in care este ascuns un neadevar. Se cultiva gandirea logica si nonconformismul.

Formularea unor propozitii in care toate cuvintele incep cu acelasi sunet / litera

- propozitia este elaborata de un singur copil ; la inceput se formuleaza propozitii simple dar pe parcurs copiii ajung si la propozitii dezvoltate;

Ana aluneca.

Cristina cauta creioanele..

in elaborarea raspunsului participa mai multi copii, fiecare continuand propozitia:

Cristina cauta cutia cu creioane.

Cristina cauta cutia Corneliei cu creioane.

Cristina cauta cutia Corneliei cu creioane colorate.

*Piatra in lac (exercitiul adaptat dupa Gianni Rodari)

Exercitiul presupune urmatoarele procedee:

Dandu-se un cuvant, se cere :

gasirea cuvintelor care incep cu sunetul initial al cuvantului dat;

gasirea cuvintelor care incep cu aceeasi silaba;

gasirea cuvintelor care se termina cu acelasi sunet;

gasirea cuvintelor care se termina cu aceeasi silaba;

gasirea cuvintelor care incep cu sunetele cuprinse in structura lor (PAS-padure-arici-sac );

gasirea tuturor sensurilor cuvintelor;

formularea unor propozitii cu aceste cuvinte;

gasirea imaginilor declansate de cuvantul dat.

Exercitiul cultiva fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, gandirea divergenta, spontaneitatea.

*Binomul fantastic

Se cere copiilor sa spuna doua cuvinte care le vin in minte. Cele doua cuvinte sunt asociate in relatii diferite.

papusa, gradina

-papusa in gradina;

-gradina papusii;

-gradina cu papusa;

-papusa cu gradina.

Se formuleaza propozitii care pot fi punctul de plecare pentru scurte povestirii , exercitiul are la baza asocierea si dezvotla gandirea laterala si imaginatia.

*In careu sunt inscrise 16 litere. Se cere elevilor ca, prin combinarea lor in sensuri diferite si in numar variabil sa obtina cat mai multe cuvinte intr-o unitate de timp stabilita. Prin acest joc se verifica unul dintre factorii fluiditatii : aptitudinea de a alcatui cuvinte din anumite litere.

Din cele 16 litere se pot constitui peste 200 de cuvinte : ac, actor, carte, croitor, iasca, dramatic, patru, adunare, carate, turism, orinta, parodie, ramura, catedra, picior, soare, nai, roditor etc.( In cuvintele create ,o litera poate sa apara doar de cate ori este reprezenta in careu: A, O, R de cate doua ori, celelalte litere o singura data.

*Multe tipuri de jocuri cu destinatie precisa in a dezvolta creativitatea elevilor isi au punctul de plecare in proverbe. Se grupeaza literele in dominouri, cate patru , in ordinea in care au urmat in proverb si apoi se amesteca dominourile. Se vor cauta proverbe formate din 32, 36 sau 40 de litere, pentru a fi ocupate toate spetiile dominourilor. Elevii trebuie sa descopere ordinea reala a grupurilor de litere, pentru a putea afla proverbul ascuns. (aici : Cine are minte nu se ascunde in galceava altora.)

*Cateva jocuri se bazeaza pe careuri (de dimensiuni diferite: 7/7 sau 10/10, de obicei). Careurile se refera la o tema (scoala, animale, un anotimp, plante, mijloace de transport, sporturi etc.); literele care compun cuvintele se amesteca, se inscriu in dreapta careului cele mai multe dintre cuvinte, urmand ca elevii sa reconstituie cuvintele care nu au fost comunicate. Procedeul consta in a sterge, pe rand, literele care corespund cuvintelor inscrise.

Tema : ARBORI

Se dau numele a zece arbori: pin, fag, stejar, frasin, paltin, salcam, ulm, tei, brad. Al zecelea arbore a carui denumire trebuie descoperit este mesteacan.

*Prin jocul urmator se cere elevilor sa inscrie litere in patratele libere din stanga si din dreapra, pentru a obtine cuvinte formate din sase litere; cele trei litere din mijloc reprezinta partea finala a unui cuvant si, in acelasi timp, partea initiala a unui cuvant. De exemplu: varstapan - varsta/stapan .

Pentru jocul de mai jos, cuvintele sunt : timpan/pantof, timbru/brutar, iepure/ureche, viespe/speria, margea/geanta, salcam/campanie, bambus/busola .

*Se taie cate o litera, fara a le deplasa pe celelalte, din fiecare dintre cuvintele de mai jos, pentru a forma cuvinte noi. Se vor nota in casete litere taiate, pentru a se putea citi pe verticala un cuvant nou.

Rezolvare : PIRAMIDA

(Acelasi joc se poate realiza ti prin adaugarea unei litere.)

*Jocul "Cuvantul interzis" . Se poate realiza in colectiv sau pe perechi. Se cere elevilor ca la intrebarile invatatorului sa raspunda in asa fel incat, un anumit cuvant stabilit anterior sa nu fie folosit, ci sa se gaseasca alte formulari, care sa constituie totusi raspunsul la intrebarea pusa. Intrebarea trebuie formulata in asa fel incat sa ceara in raspuns folosirea cuvantului interzis.

Exemple : -cuvantul interzis: "a treia" :

I: "In ce clasa sunteti voi?"

R: "Noi suntem in clasa care urmeaza dupa clasa a doua."

I: "In ce banca sta elevul.?"

R: "Elevul.sta in banca din spatele elevului."

I: "In ce clasa au fost anul trecut elevii din clasa a patra?"

R: "Anul trecut elevii din clasa a patra au fost in clasa in care suntem noi acum."

-cuvantul interzis: "primavara" :

I: "Cand se topeste zapada?"

R: "In anotimpul cand infloresc ghioceii."

I: "Despre ce anotimp se vorbeste in aceasta poezie: Primavara, primavara / Vino iar la noi in tara."

R: "Despre anotimpul care urmeaza dupa iarna."

I: "Cand vin pasarile calatoare?"

R: "Cand incep sa infloreasca pomii."

Cuvantul interzis se poate schimba de 2-3 ori in timpul jocului. La sfarsitul jocului, vor fi evidentiati toti elevii care au formulat raspunsuri corecte si au dat dovada de mai multa fantezie.

*Jocul cuvintelor care rimeaza. Elevii trebuie sa identifice cuvintele care lipsesc, in functie de rima potrivita strofei:

IARNA

"Fulgii mari cobor alene Printre dealuri se strecoara

Din vazduhul innorat O carare subtirica

Si s-asaza in Iar o saniuta.

Peste campul Iute, dealul il.

Strategii didactice de dezvoltare a creativatii la scolarul mic

Casele par adormite,

Iar din cosuri iese..

Si-n coloane rasucite,

Catre cer isi afla"

(troiene, inghetat, mica, coboara, fum, drum)

MICUL PESCAR

"Acum trei zile-ai stat un ceas

Si n-ai scos nici macar un..,

La vara poti s-astepti un an

Si n-o sa prinzi nici un

Dar fii atent, poate diseara,

Sa ai noroc la ..

Iar daca-l iei si pe Milica,

O sa te-alegi cu vreo.!"

(caras, biban, rosioara, platica)

*Muzica. Folositi denumirile celor opt note inscrise pe portativ si incercati sa formati cu ele cat mai multe cuvinte. (Mirela, remi, mire, mila, sila etc.)

__________ ______ ____ ________________

__________ ______ ____ ________________

__________ ______ ____ ________________

__________ ______ ____ ________________

__________ ______ ____ ________________

DO RE MI FA SOL LA SI DO

1.2. Invatarea creativa a cunostintelor de gramatica

Conform taxonomiei obiectivelor educationale in functie de domeniul de continut si gradul specific de complexitate a operatiilor mentale, asa cum a fost ea structurata de Bloom, elementul creativ trebuie sa fie prezent intre finalitatile oricarei activitati instructiv-educative. Astfel, pe domeniul cognitiv se va urmari: asimilarea cunostintelor, intelegerea si aplicarea acestora, analiza.

Strategii didactice de dezvoltare a creativatii la scolarul mic informatiilor urmata de sinteza lor si, in final, evaluarea nivelului de asimilare, aplicare si de utilitate a cunostintelor.

Urmand aceasta taxonomie, in cadrul proiectarii didactice vom urmari trei tipuri de obiective: de identificare, de analiza si de creatie. Acest lucru poate fi pus in evidenta cu usurinta in cadrul limbii romane, ca disciplina de studiu in doua etape, etapa pregramaticala si cea gramaticala, in ciclul primar. Dupa exercitiile de recunoastere si analiza gramaticala, urmeaza un set intreg de exercitii cu caracter creator. Acestea se clasifica in :

v    exercitii de modificare ;

A modifica din punct de vedere gramatical presupune a opera schimbari in functie de cerinta formulata in enunt. Actiunea de modificare se poate produce pe un cuvant, o propozitie sau pe un text. Prin aceste exercitii, elevii sunt condusi spre intelegerea raporturilor de interconditionare continut-forma, deoarece elevii vor obseva ca orice schimbare in planul continutului va determina o modificare in planul formei. Modificarile pot avea in vedere :

*cuvinte izolate : a trece de la singular la plural ;

*cuvinte integrate in text : a schimba persoana care face actiunea ;

*cuvinte aflate la forma tip (cea din dictionar - verbe la infinitiv, adjectivele la masculin, singular, nominativ etc.) : conjugarea verbelor sau flexionarea substantivelor, adjectivelor ;

*propozitii simple : propozitii dezvoltate si invers ;

*modificarea topicii etc.

Exemple :

Descoperiti verbele si treceti-le de la singular la plural.

"In spatele casutei, bunicul are o frumoasa gradina de zarzavaturi, pe care le culege si le consuma proaspete. Dincolo de acest petec de legume, se intinde o poiana. Ana, nepotica lui cea vrednica, vine acolo, in satul Rugu, pune mana pe unelte si sapa, smulge buruienile, culege rodul, taie crengile rebele ale pomilor." (Popescu)

are-au ; culege-culeg ;

Transformati propozitiile simple in propozitii dezvoltate.

Baiatul invata. Va pleca Ionel ? Soarele este o stea. Vine mama !

Ttansformati propozitiile dezvoltate in propozitii simple.

Danut si Monica sunt elevi foarte harnici. A plecat de acolo de mai mult timp ? Tu citesti mai multe carti pe luna ? A venit iarna geroasa !

v    exercitii de completare ;

Sunt tipuri de exercitii care se aplica pe texte lacunare ; elevii urmeaza sa descopere cuvantul/cuvintele care lipsesc si sa le adapteze contextului in care urmeaza sa fie introduse.

Sunt situatii in care elevilor li se poate oferi lista de cuvinte absente dar nu in ordinea in care apar in text. Un asemenea procedeu este mai usor de aplicat in special textelor in versuri, deoarece acolo prezenta anumitor cuvinte este mai usor de ghicit. Cuvintele sunt cerute si de sensul mesajului si de ritmul sau rima poeziei.

Exemplu :

Introduceti in locul punctelor de suspensie cuvintele de legatura potrivite :

"Doar.coasta, .urcus,

.casuta lui.huma

A iesit un greierus,

Negru, mic, muiattus

.-aripi pudrat bruma." (Toparceanu)

(din, pe, de, pe, in, la, si ,cu)

v    exercitii de amplificare ;

Exercitiile de acest tip se practica in texte inchegate, coerente, dar susceptibile de a fi imbogatite prin adaugare de cuvinte sau expresii. In cazul acestor exercitii, enuntul precizeaza continutul adaosului, dar nu ofera materialul lexical, asa incat elevii pot sa-l aduca prin efort inrependent.

Exemplu :

Introduceti in textul de mai jos, pe langa substantive, adjective cu functie de atribute :

"Intr-o zi, bunica a pus o farfurie cu mancare pe masa."

"Intr-o anumita zi, bunica cea miloasa a pus o farfurie lata, cu friptura gustoasa, pe masa curata."

v    exercitii de exemplificare ;

Exercitiile de acest tip constau in ilustrarea unor notiuni sau reguli prin fapte de limba. Ele se prezinta in urmatoarele variante :

exercitii de exemplificare libera

In cadrul acestui tip de exercitii, elevii ilustreaza un anumit fapt de limba prin enuntarea exclusiva a lui. Exemplificarea poate fi facuta :

cu material lingvistic propus de invatator (Scrieti propozitii in care sa aveti cuvintele si grupurile de cuvinte urmatoare: sau, s-au, la, l-a);

fara material lingvistic propus (Formulati propozitii in care sa aveti cate un atribut.)

Strategii didactice de dezvoltare a creativatii la scolarul mic:

exercitii de exemplificare prin analogie

Pe baza oferirii unor modele, elevilor li se cere sa exemplifice ei insisi.

Analizati propozitia care urmeaza. Stabiliti partile de propozitie, partile de vorbire prin care sunt exprimate si alcatuiti o alta propozitie, cu aceeasi structura si ordine a cuvintelor.

"Peste gradina se asterne patura pufoasa de zapada."

complement + predicat + subiect + atribut + atribut

substantiv verb substantiv adjectiv adjectiv

"In ghiozdan stau caietele curate ale elevului."

v    exercitii de constructie ;

constructie pe baza de material lingvistic dat ;

Exercitiul presupune elaborarea unui mesaj pe baza unui material lingvistic dat : sunet, silaba, cuvant.

Exemplu :

Construiti o propozitie in care adjectivul la plural sa se scrie cu doi i.

Maretii munti se zaresc in departare .

constructie cu completare in dreapta ;

Se propune elevilor un cuvant caruia ei trebuie sa-i adauge unul sau mai multi detrminati.

Gasiti adjective pentru urmatoarele substantive: minge, casa, elev, primavara, prietenie, cerneala, zapada, banca, stilou.

v    compunerile gramaticale ;

Se practica numai dupa ce elevii detin o experienta lingvistica suficienta pentru a elabora un text de cateva randuri (pana la 10) si dupa ce au parcurs celelalte tipuri de exercitii, compunerea gramaticala reprezentand de fapt o sinteza a acestora.

compuneri gramaticale orintate tematic - in cazul in care se indica tema si notiunile gramaticale ce trebuie ilustrate ;

Exemplu :

Scrieti o compunere despre o calatorie in spatiul extraterestru, in care sa folositi verbe care arata miscarea.

compuneri gramaticale pe baza de material lingvistic dat - tip de compunere similar cu compunerea cu cuvinte de sprijin; se deosebeste prin natura cuvintelor de sprijin: in cazul compunerii gramaticale, toate cuvintele reprezinta faptul de limba continut in sarcina de elaborare ;

Exemplu :

Alcatuiti o compunere cu tema: "M-am intanlit cu Scufita-Rosie", in care sa folositi urmatoarele verbe la trecut: am citit, am adormit, am plecat, s-a auzit, a spus, am intrebat, a raspuns, ne-am despartit etc.

1.3. Rolul compunerilor literare in dezvoltarea creativitatii elevilor

Un rol evident in directia cultivarii capacitatilor de exprimare a elevilor il au compunerile, cu o contributie importanta in formarea lor intelectuala, morala si estetica. Faptul ca activitatea de compunere este considerata o activitate cu un grad sporit de dificultate, se datoreaza urmatoarelor motive :

presupune o experienta cognitiva in timp (cunostinte, activitati practice, impresii etc.) ;

implica o prezentare personala a unui obiect determinat (proces, imagine, succesiune de imagini etc.) .

Compunerile se diferentiaza in functie de mai multe criterii :

materialul pe baza caruia se va elabora compunerea (text citit, tablou, sir de ilustratii) ;

gradul de independenta al copiilor (compuneri cu inceput dat, cu sfarsit dat, compuneri libere etc.) .

Compunerea care ofera gradul cel mai mare de independenta copiilor, solicitand in acelasi timp din plin capacitatile creatoare ale acestora, este compunerea libera. Acestea presupun dreptul acordat elevilor in alegerea subiectului compunerii si in modul de tratare a acestuia.

Ca si in cazul altor activitati ale elevilor, pana a se ajunge la elaborarea compunerilor se parcurge o serie de actiuni cu caracter pregatitor. Astfel, primele compuneri de acest tip vor fi elaborate in colectiv, sub forma orala. Chiar daca activitatea este colectiva, ea va fi individualizata, in sensul ca fiecare elev va fi stimulat sa-si comunice propriile impresii, atitudini si va putea sa faca uz de felul personal de a se exprima. In definitivarea unei idei pot fi antrenati mai multi elevi, formularile respective fiind analizate in clasa si selectata cea considerata a fi adecvata.

Realizarea unei compuneri libere parcurge urmatoarele etape :

a)  pregatirea informationala ;

Cuprinde totalitatea actiunilor prin care elevii obtin informatiile de care au nevoie pentru elaborarea compunerii. Sursele de inspiratie pot fi: textele din manual, corespunzatoare din punctul de vedere al continutului, texte din lectura suplimentara a elevilor, contactul direct cu realitatea inconjuratoare. Materialul adunat va fi discutat intr-o ora speciala de pregatire a compunerilor.

Primele forme de compuneri libere elaborate de elevi vor fi narative, pentru ca oricui ii este mai usor sa povesteasca decat sa descrie. In interior, compunerile de tip narativ sunt organizate cronologic. Dat fiind faptul ca intamplarile prezentate intr-o compunere se petrec intr-un anumit spatiu, in cadrul lor vor aparea si elemente de descriere. Pentru ca actiunile se asociaza frecvent cu comunicarea dintre persoane, la secventele de tip narativ si descriptiv se pot adauga parti dialogate.

b) elaborarea planului de idei ;

Este o etapa dificila prin activitatile presupuse si prin valoarea functionala a acestora in ansamblul lectiei de compunere. Se solicita in mare masura gandirea elevilor, pentru ca ei trebuie, in cadrul acestei etape, sa identifice in materialul adunat de-a lungul unor activitati anterioare, elementele care vor avea valoarea de repere, sa stabileasca succesiunea lor, legatura dintre ele, modul de prezentare etc. Pentru a veni in sprijinul elevilor, se recurge la analogia cu texte literare studiate in scoala, analizate de elevi pana la formularea ideilor principale. In reusita sau nereusita acestei activitati isi spune cuvantul si felul in care invatatorul a aplicat lectura explicativa in cadrul orelor de citire. Utilizarea eficienta a acestui complex didactic care este lectura explicativa are urmari pozitive si in ceea ce priveste capacitatea elevilor de a elabora compuneri.

c) redactarea compunerilor ;

Compunerile pot fi realizate in sala de clasa (intr-un asemenea caz, activitatea de elaborare a compunerii poate dura doua ore) sau acasa, aici putand sa lucreze cand doresc si fara sa actioneze sub presiunea timpului.

d) analiza compunerilor ;

Se face intr-o ora speciala de compuneer, dupa ce invatatorul a verificat pe indelete compunerile elevilor. Prin analiza compunerilor, invatatorul trebuie sa-l atraga pe elev la constructia propriului progres, altfel, stradaniile lui, oricat de bine intentionate ar fi, raman inutile. Nu este suficient ca in activitatea de corectare sa fie identificate greselile si inlocuite prin forme corecte, ci aceasta trebuie sa contribuie si la imbunatatirea exprimarii. Invatatorul va indruma aceasta activitate de asemenea maniera incat ea sa nu aiba un efect negativ asupra elevilor : sa nu fie descurajati, apostrofati sau ironizati.

A-l sprijini pe elev sa compuna inseamna "a dota pe fiecare elev, dupa posibilitatile sale, cu capacitatea de a scrie corect, astfel ca sa fie inteles. Sa ne bucuram daca, in afara de asta, cativa ajung sa-si exprime gandurile intr-o forma originala si eleganta." (R. Dottrens).

2. Educarea creativitatii la orele de matematica

Desi stiinta exacta, matematica ofera teren fertil dezvoltarii creativitatii.
Oportunitatile dezvoltarii gandirii creatoare sunt generalizarile matematice, aprecierea, validitatea unor calcule si asertiuni, crearea de exercitii si probleme, folosirea unor tehnici alternative de investigare si rezolvare, cautarea unor solutii dincolo de cadrul celor invatate.

In cadrul orelor de matematica invatarea are rolul de a fundamenta actiunea de asimilare a cunostintelor noi prin intelegere, asociere, combinare, descoperire, provocare, problematizare, operare. In uma acestor actiuni, gandirea devine activa, creatoare, receptiva la nou.
Si matematica, participa, in egala masura cu celelalte discipline de invatamant, Ia dezvoltarea creativitatii Ia varsta scolarului mic ,influentand gandirea creativa a elevilor prin diferite modalitati.

Dezvoltarea creativitatii scolarului mic, prin intermediul o­biectului matematica, incepe din primele zile de scoala si trebuie sa constituie un obiectiv de mare importanta de care trebuie sa ti­na seama permanent invatatorul.

In cadrul orelor de matematica putem influenta gandirea creativa a elevilor prin diferite modalitati.

Propunerea unor exercitii variate de calcul oral si scris, gradate din punct de vedere al dificultatii, care sa apeleze la resursele intelectuale ale elevilor;

Utilizarea unor formulari diversificate pentru a familiariza elevii cu limbajul matematic si a-i determina sa gandeasca activ;

o  Ce numar este mai mare/mai mic decat..

o  Mareste/ micsoreaza cu atat/ de atatea ori

o  Cat obtinem daca adunam/ scadem numarul

o  Adauga.. la suma/diferenta numarului.

o  Scade ..din suma/diferenta numarului..

o  Cat poate fi un termen daca suma/ diferenta este

o  Gaseste numarul care verifica relatia.

o  Stabileste valoarea de adevar/fals

o  Alege rezultatul corect din variantele date.

o  Calculeaza suma/diferenta dintre -cel mai mare numar de.cifre

o  Cel mai mic numar de.cifre

o  Scrie numarul de tipul

In cadrul complexului de obiective pe care le implica predarea-invatarea matematicii in ciclul primar, rezolvarea de probleme reprezinta o activitate de profunzime, cu caracter de analiza si sinteza superioare. Rezolvarea problemelor pune la incercare in cel mai inalt grad capacitatile intelectuale ale elevilor, le solicita acestora toate disponibilitatile psihice, in special inteligenta, motiv pentru care in ciclul primar se acorda o mare atentie rezolvarii problemelor de matematica.

Valoarea formativa a rezolvarii de probleme sporeste, pentru ca participarea si mobilizarea intelectuala a elevilor la o astfel de activitate este superioara altor demersuri didactice, elevii fiind pusi in situatia de a descoperi ei insisi modalitatile de rezolvare, de a formula ipoteze si de a le verifica, de a face asociatii de idei, corelatii inedite. Asa cum spunea Albert Einstein, "simpla formulare a unei probleme este adeseori mult mai importanta decat rezolvarea ei, care poate fi doar o chestiune de matematica sau tehnica experimentala. A ridica noi intrebari, noi posibilitati, a privi problemele vechi dintr-un unghi nou presupune imaginatie creativa."

Prin rezolvarea si crearea de probleme se dezvolta flexibilitatea spontana si adaptiva, fluenta ideatica, fluenta asociativa, originalitatea. Se constituie capacitatea de redefinire, premisele gandirii divergente si se traiesc stari afective pozitive, care, daca se stabilizeaza, devin motivante in raport cu activitatea de invatare si de cunoastere, in general. Procesul rezolutiv este un proces analitico-sintetic si nu poate fi redus la realizarea mecanica a unei operatii. El necesita intelegerea datelor, anticiparea solutiei si a operatiilor rezolutive, aplicarea operatiilor, verificarea solutiilor. Intelegerea problemei presupune analiza detaliata a datelor, identificarea relatiilor dintre date, sesizarea cerintei. Acest moment al analizei este foarte important pentru gasirea strategiei rezolutive. De multe ori, copilul nu gaseste demersul rezolutiv adecvat tocmai datorita superficialitatii cu care sunt analizate datele si relatiile dintre ele. Pe baza acestei analize, el face predictii asupra solutiei si asupra ciii rezilotive. Accentul se pune nu pe calculul matematic stereotipizat, ci pe rationamentul matematic si pe productivitatea solutiilor. Odata descoperita solutia, elevul este invatat sa o verifice. In cazul programelor divergente, va fi stimulat sa aleaga solutia mai economica, mai eleganta, mai originala. Puternic formativa este problema in care, fiind prezentate verbal si ilustrativ datele, copilul formuleaza una sau mai multe intrebari. Formularea intrebarilor prin tehnica brainstorming-ului amplifica fluiditatea si flexibilitatea si inlatura fundamentul stereotipiei gandirii.

Crearea de probleme dupa model asemanator incepe inca din clasa intai, potentand mobilitatea de gandire a elevilor mici. Complicand operatiile in mod treptat, de la o clasa la alta, se ajunge ca elevii sa formuleze probleme complexe, exprimate cu usurinta. Folosirea unor metode moderne de interactiune, cum e brainstormingul, poate duce la compunerea unor probleme nu numai corecte din punct de vedere al adevarului matematic, ci si adaptate realitatii cotidiene, cu un nivel inalt de expresivitate si ingeniozitate.

Iata un exemplu concret de folosire a brainstormingului in cadrul unei ore de matematica, la clasa a treia, in cadrul unei ore de creare de probleme:

*S-a impartit clasa in grupe de cate sase elevi care vor lucra independent unele de altele. Cand ideile din cadrul grupelor au fost epuizate, ideile au fost centralizate ti au fost selectate cele mai potrivite pentru rezolvarea sarcinii initiale.

Sarcina initiala :

Ce intrebari putem formula urmatoarei probleme ?

"Intr-o lada sunt 54 de mere. Intr-un cos sunt de 9 ori mai putine."

Raspunsurile elevilor :

Cate mere sunt in cos ?

De cate ori sunt mai multe mere in lada decat in cos ?

Cate mere sunt la un loc ?

Cu cate mere sunt mai putine in cos decat in lada ? s.a.

Sarcina suplimentara :

Complicati problema, expunand-o sub forma unei probleme de suma si raport sau suma si diferenta.

Solutiile elevilor :

Intr-o lada si un cos erau 60 de mere. Daca numarul merelor din lada este de 9 ori mai mare decat a celor din cos, aflati cate mere erau in lada si cate in cos ?

Intr-o lada si un cos erau 60 de mere. Daca numarul merelor din lada este cu 48 mai mare decat al celor din cos, cate mere erau in cos si cate in lada ?

Formularea intrebarii Ia fiecare problema, cu ajutorul elevi­lor, stimuleaza gandirea creatoare, ii incite pe elevi la cautare, redescoperire, analiza, interpretare, solutionare, verificare si-i ajuta mai tarziu sa compu­na problema in intregime.

Pentru a gasi cat mai multe intrebari posibile, am folosit si texte de genul:

Elena are 15 ani. Sorin are 9 ani.

Elevii au pus urmatoarele intrebari:

1. Cati ani avea Elena cand s-a nascut Sorin?

2. Cati ani au impreuna?

3. Cati ani va avea jiecare peste 5 ani?

4. Cati ani aveajiecare acum 3 ani?

5. Cati ani vor avea impreuna peste 10 ani?

6. Cati ani aveau impreuna acum 4 ani?

Fiecare intrebare pusa de elevi, dupa opinia mea, a demon­strat gradul de dezvoltare a creativitatii fiecaruia in parte.

In formularea intrebarilor, la inceput, n-am intervenit cu nici o precizare; dupa aceea, am impus conditii de genul: Ce intreba­re punem pentru a rezolva problema cu: a) o operatie; b) doua o­peratii; c) trei operatii.

Daca elevii reusesc sa creeze cu usurinta intrebarea proble­mei - liber sau dupa anumite cerinte -, putem face pasul urmator: continuarea textului unei probleme incepute.

Astfel, se porneste de la o simpla informatie care poate fi completata de catre elevi, intregind textul problemei si ajungand Ia o problema foarte complexa.

Rezolvarea unor probleme care sa-i puna pe elevi in situatia ,, sa vada" rezolvarea, sa intrebe, sa combine, sa structureze, sa caute modalitati multiple de prelucrare a datelor, sa le dezvolte in timp rationamentul deductiv si reprezentarile spatiale. Vom insista asupra:

- reorientarii elevilor in gasirea diverselor cai de rezolvare;
- descoperirii unor solutii de rezolvare mai scurte, mai elegante, mai creative;

- capacitatii de a interveni, de a structura si modifica problema data;

Compunerea de probleme , activitate care-i invata pe elevi sa selecteze date, sa le combine, sa formuleze intrebari, sa descopere cai de rezolvare, sa valideze rezultatele;
Este o modalitate de activiza vocabularul, de a spori nivelul de cunostinte, de a stimula activitatea intelectuala. Putem propune elevilor crearea unor probleme de tipul:

• probleme de actiune sau punere in scena;
• creare de probleme dupa imagini;
• probleme dupa model prezentat anterior;
• probleme cu indicarea operatiei ce trebuie efectuata;
• probleme create dupa plan stabilit;
• probleme cu intrebari posibile;
• probleme cu intrebare probabilistica;
• probleme dupa exercitiu simplu sau compus;
• probleme dupa exercitiu simbolic;
• probleme cu inceput dat;
• probleme cu marimi/ valori numerice date;
• probleme in care intervine modificarea datelor;
• probleme de logica si perspicacitate;
• crearea libera de exercitii si probleme;

Exemple :

probleme dupa imagini (folosite in special la clasele I si a II-a) ;

a)  probleme dupa suport figurativ

	____________ _____ _______ ______ _________ _____ _______ ______ _______________
Valentin a mancat 6/10 din tortul facut de mama. Fratele sau a mancat doar 3/10 din acelasi tort. Cate zecimi de tort au ramas neconsumate ?	Intr-o cutie sunt 697 de bile : rosii, albe si negre. Bilele rosii sunt de doua ori mai multe decat cele albe si cu 18 mai putine decat cele negre. Cate bile sunt din fiecare culoare ?

- probleme dupa exercitii si formule ;

Voi prezenta un exemplu de activitate matematica desfasurata la clasa a III-a, in care scopul principal este transformarea sau crearea unor probleme.

Pornindu-se de la simplu (dupa exemplul 7 x 2 =), elevii au compus diferite probleme ca:

1. Doi frati primesc cate 7 portocale. Cate portocale primesc in total?

2. Adrian are 7 ani. Fratele lui este de 2 ori mai mare. Cati ani are fratele lui?

3. O saptamana are 7 zile. Cate zile au doua saptamani?

Compunerea problemelor, dupa un exercitiu dat, pune pe e­lev in situatia nu numai de a o formula in asa fel incat rezolvarea ei corecta sa se faca cu ajutorul operatiilor indicate, ci si a faptu­lui ca datele din problema sa corespunda cu realitatea.

Pentru exercitii de tipul (6x3) + (7x4), am intalnit formulari de probleme ca:

1. La un aprozar, au fost aduse 3 lazi cu cate 6 castra­veti si 4 lazi cu cate 7 rosii.

Cate rosii si cati castraveti au fost adus la un loc? sau:

2. Intr-un camion, au fost transportate 3 lazi de cate 6 kg de rosii si 4 lazi a cate 7 kg de castraveti.

Cate kg au fost transportate?

Ambele formulari pot fi rezolvate prin exemplul indicat, insa nu corespund cu realitatea.

Trebuie atrasa atentia (si chiar precizat) elevilor aproximativ cate kg de legume pot incapea intr-o lada, Intr-un cos, camion, vagon, tren etc., pentru a-i ajuta sa perceapa mai usor proportiile.

La clasele mai mari, am folosit nu numai numere mari, dar si paranteze rotunde si patrate, ca exemplu:

[(9000 x 2) + (8500 x 3) : 3 =

Iata un alt exemplu:

Li se citeste elevilor urmatorul text :

"Intr-o poiana cu flori erau niste brazi inalti si frumosi. O furtuna napraznica a doborat cativa dintre ei. Dupa ce furtuna a incetat, niste muncitori i-au incarcat in camioane si i-au dus la o fabrica de cherestea."

1.Ce puteti spune despre aceasta problema ? (Este o poveste ; nu avem necunoscute, nu ni se cere sa aflam ceva ; deci nu e o problema). S-o transforme cineva in problema !

"Intr-o poiana erau 20 de brazi. O furtuna a doborat 3 dintre ei. Cati brazi au ramas in picioare ?"

2.De unde stiti ca aceasta este o problema ? (Avem o anumita tematica - brazii, o serie de actiuni de limbaj care sugereaza operatia de scadere-"erau", "a doborat, si o necunoscuta precizata de intrebarea din final-numarul brazilor ramasi). Dar tipul problemei care este ? (a-b= )

3. Sa schimbe cineva tematica, adica sa nu mai fie vorba despre brazi.

"Intr-o poiana erau 20 de salcami. O furtuna a doborat 3 dintre ei. Cati salcani au ramas in picioare?"

4. Sa schimbe cineva numerele, dar restul problemei sa ramana la fel.

"Intr-o poiana erau 21 de salcami. O furtuna a doborat 5 dintre ei. Cati salcami au ramas in picioare ?"

5. Sa schimbe cineva actiunile, dar restul problemei sa ramana la fel.

"Intr-o poiana au crescut 21 de salcami. Dupa o iarna geroasa, 5 dintre ei s-au uscat. Cati salcami au ramas in picioare ?"

Ce observam ? (Ci exista mai multe expresii care sugereaza o operatie de scadere.)

Cum mai poate fi formulata intrebarea ?

"Intr-o poiana au crescut 21 de salcami. Dupa o iarna geroasa, 5 dintre ei s-au uscat. Cati salcami mai sunt acum ; au supravietuit ?"

6. Dar daca problema era astfel :

"Intr-o poiana erau 21 de salcami. Padurarul a mai plantat 5." Ce intrebare ar fi trebuit sa adaugam ? (Cati salcami sunt in total ?). Care este tipul problemei acum ? (a+b= )

7. Dar daca as fi spus problema astfel :

"Dupa o iarna geroasa, 5 salcami s-au uscat. Padurarul a plantat 10. Cati salcami sunt acum in poiana ? (Nu putem rezolva problema pentru ca nu avem toate datele ; nu stim cati salcami erau la inceput in poiana.) Formulati-o voi !

"Intr-o poiana au crescut 21 de salcami. Dupa o iarna geroasa, 5 dintre ei s-au uscat. Padurarul a mai plantat 10 salcami. Cati salcami sunt acum in poiana ?" Care este tipul problemei acum ? (a - b + c = )

8. Dar daca vrem o problema de tipul : a+b-c= , cum vom proceda ?

"Intr-o poiana au crescut 21 de salcami. Padurarul a mai plantat 10. Dupa o iarna geroasa, 5 dintre ei s-au uscat. Cati salcami sunt acum in poiana ?"

9. Inventati probleme in care sa apara urmatoarele actiuni : "au strans" si "au vandut" ; "au iesit" si "au mai iesit", "erau", "s-au plantat" si "s-au scos" .

10. Pornind de la intrebarea "Cate jucarii s-au vandut in total ?", alcatuiti probleme cat mai diferite.

11. Cu numerele 46, 21 si 12 alcatuiti probleme de tipul : a+b+c= ; a+b-c= ; a-b+c= ; a-b-c= .

Folosirea schemelor stimuleaza flexibilitatea si creativitate a elevilor buni si foarte buni in gandirea matematica, dar, in ace­lasi timp, stimuleaza si pe elevii mediocri in gasirea algoritmilor pe o cale mai usoara, aparand ca un joc didactic.

Jocuri de dezvoltare a creativitatii in cadrul orelor de matematica

Cercetarile demonstreaza ca jocul nu caracterizeaza numai varsta copilariei, ci pe om in general, la toate varstele si ca importanta lui e mare. Jocul il pune pe copil in situatii noi, pe care el cauta sa le rezolve punand in actiune initiativa, multa fantezie, perseverenta si spontaneitate.

Prin joc, copilul isi afirma puterea, priceperea, personalitatea in ansamblul ei. Jocul este o reprezentare proprie si directa a vietii umane, poate constitui o baza pentru educatie. Folosit in activitatea didactica, invatatorul consolideaza, precizeaza sau chiar verifica cunostintele elevilor, le antreneaza capacitatile creatoare, contribuie la ridicarea randamentului scolar. Jocul imprima procesului educativ un caracter mai viu si mai atragator, aduce varietate si o stare de buna dispozitie functionala, de veselie si de bucurie, de divertisment si de destindere, ceea ce previne aparitia monotoniei si a plictiselii, a oboselii, dar conduce, pe de alta parte, si la inlaturarea unor bariere ce stau in calea manifestarii fanteziei si creativitatii.

Jocul matematic, valoros si placut prin libertatea de gandire si actiune, de cultivare a increderii, de manifestare a initiativei. Folosit cu pricepere, el aduce surpriza, asteptarea, intrecerea si suprima starile de incordare.

Cele mai utilizate sunt:

- Jocul solutiilor;

- Reconstituirile;

- Careurile magice;

- Patratul Tangram;

- Constructiile din bete de chibrit;

- Regula comuna;

- Cine gaseste mai multe posibilitati?

- Jocul corespondentelor;

- Adevarat sau fals;

- Ghiceste numarul!

Chiar si dispunerea calculelor sub forma jocului matematic poate starni interesul elevilor si dorinta de a gasi calea de rezolvare.

Iata cateva exemple:

*Refaceti adunarea

Alegeti pentru literele date una dintre cifrele de la 0 la 9. Inlocuiti apoi literele cu cifrele respective astfel incat egalitatea sa fie adevarata.

A B C+ O R T+ A B 6+

C C B T T R C C B

B B A R R O B B A

B C A C R T O T 1 C A C

*Careul buclucas

Scrieti in fiecare careu o parte din numerele scrise dedesupt, in asa fel incat, fara ca ele sa se repete, sa obtinem prin adunare suma 30, in toate directiile.

A B C

(3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17)

Solutii : A-9, 7, 14 ; B-15, 10,5 ; C-6, 13, 11.

*Micul matematician

In tabel au fost introduse numere de la 1 la 25, fiecare dintre ele fiind scrise o singura data. Veti obtine prin adunare suma 65 pe orizontala, verticala si pe diagonala, numai daca vei descoperi doua perechi de numere care trebuie schimbate intre ele.

Solutie : 6 cu 7 ; 10 cu 11 .

*Litere si cifre

Literele A, B, C, D, E, F din patrate corespund in ordine numerelor de la 2 la 7 astfel :

b)  patratele A, C, E au numere pare ;

c)  patratele B, D, F au numere impare.

Aveti la dispozitie 10 minute pentru a alege :

d)  doua patrate (litere) a caror suma sa fie cea mai mare ;

e)  doua valori (una para, alta impara) a caror suma sa fie 7 .

Solutia : E+F=6+7=13 ; B+C=3+4=7 .

*Cu sapte si noua

In schema de mai jos sunt suficiente elemente care sa va ajute sa o rezolvati.

x x x

Ramane ca voi, in functie de semnele operatiilor ce trebuie efectuate, sa gasiti numerele ce vor completa casetele albe in asa fel incat pe orizontala sa obtineti rezultatul 9, iar pe verticala rezultatul 7 .

Solutie : 3 x 6 : 2 = 9 ; 2 x 6 - 3 = 9 ; 1 + 6 + 2 = 9 ;

3 x 2 + 1 = 7 ; 6 : 6 + 6 = 7 ; 2 + 3 + 2 = 7.

*Jocuri cu continut geometric

a) realizati dintr-o singura trasatura de creion urmatoarele figuri geometrice :

b) Alcatuiti cat mai multe cifre folosind toate partile patratului utilizat in tehnica Tangram :

c) Impartiti suprafata data in patru parti, doua cate doua egale, folosind trei linii, in asa fel incat fiecare parte sa contina un Soare si o Luna

d)-impartiti triunghiul in alte patru triunghiuri ale caror laturi sa aiba toate aceeasi lungime:

-impartiti figura alaturata in trei parti egale care sa aiba toate aceeasi forma.

Solutii:

e) Se dau noua puncte asezate in forma de patrat, ca in figura laaturata. Uniti cele noua puncte cu numai patru drepte, fara sa ridicati creionul de pe hartie si fara sa reveniti pe acelasi traseu.

Curiozitatile matematice, saradele, problemele versificate asigura un veritabil exercitiu mintal, stimuleaza curiozitatea, promoveaza indrazneala, verifica istetimea, dezvolta capacitatile intelectuale. Propunerea unor astfel de teme, utilizarea unor metode active, modalitatile de organizare a activitatii ( frontal, grupe, individual) dezvolta in egala masura interesul pentru studiul matematicii, capacitatea de gandire creativa, abilitatile de lucru. Stimularea gandirii active si creativitatii poate fi posibila si prin participarea elevilor la diferite concursuri tematice ( gen Eurojunior, Olimpiadele cunoasterii, etc.) .Ele vizeaza dezvoltarea capacitatilor intelectuale, posibilitatea de adaptare la situatii noi, promovarea spiritului competitiv.   Activitatile de factura creatoare, concepute gradat sunt accesibile si atractive chiar si pentru scolarii mici. Prin intermediul lor elevii traiesc momente privilegiate, care le bucura inima, le limpezesc mintea, le asigura acea gimnastica intelectuala ce poate deveni cheia inteligentei umane.

Iata cateva sarade matematice:

Ia o nota muzicala.

Si lipeste-o de-o vocala.

Spusa tot cu voce tare.

Vei obtine-un numar mare.

Care zece sute are.

( mi+e= mie)

Prima parte e negare.

A doua un fruct ales

Din livada-acum cules.

Impreuna dau ceva

Ce se poate numara.

( nu+ mar= numar)

 
In gradina lui Gigel Pe drum trece-n graba mare
A crescut un ghiocel Card de gaste la plimbare
3 narcise parfumate Una-n fata 7 are, iar in spate , pe carare
7 frezii colorate, Inca 6 vin agale
5 micute viorele Nea Ilie cate-s toate?
Si-nca 3 albe zorele Haide, numarale toate!
Socoteste dumneata
Cate flori poti numara!
 
Un cerc mare unul mic N-ai codita, galbior?
Puisor, mai stai un pic Stai s-o facem binisor!
Sa-ti pun unghiul ascutit Linie franta am desenat
Cioculet de ciocanit! Si codita eu ti-am dat.
Iar la cap un punctisor Doua drepte la picioare
Linii curbe aripioare Terminate cu unghioare
Ca la orice zburatoare. Si-acum pleaca la plimbare!

III. 4.3.Educarea creativitatii la orele de educatie plastica

Rolul artei plastice in dezvoltarea personalitatii copiilor, este considerat a fi fundamental. Arta dezvolta perceperea eu-lui si pozitivarea imaginii de sine, favorizeaza perceptiile si discriminarile vizuale, formeaza simtul estetic si implicit respingerea

kitsch-ului. Formam, prin arta plastica atat un volum de cunostinte de specialitate, legate de teoria culorilor si tehnicile artistice, precum si cunostinte de istoria artei, prin raportarea la creatiile marilor maiestri si nu in ultimul rand formarea abilitatilor si deprinderilor plastice, cat si atitudini, interese fata de arta plastica.In cercurile de arta plastica, o componenta importanta a activitatii este si dezvoltarea creativitatii artistice.

Creativitatea plastica include memoria, imaginatia, cunostintele, combina cunostintele, implica emotii, stari sufletesti, pasiunea pentru arta plastica. Scopul este producerea a ceva original, irepetabil, unic, dar si simpla traire a frumosului prin culoare, jocul formelor si experimentarea tehnicilor artistice. Ca manifestare artistica, creativitatea presupune combinarea elementelor de limbaj plastic, combinarea elementelor din natura in forme noi, cu amprenta originalitatii. Prin pictura, copiii isi dezvolta abilitatile de comunicare caci pot sa-si comunice usor, trairile lor interioare, punand in forma si culoare intreg universul lor sufletesc. Dar cel mai important lucru, ramane pentru orice copil, obtinerea imediata a performantei de redare a imaginii mentale in imagine plastica, ceea ce ii aduce aprecieri si implicit cresterea increderii in sine.

Creativitatea este posibila la orice varsta si la orice om si se poate manifesta in orice domeniu, de aceea stimularea creativitatii prin creatia plastica este importanta si necesara, fiind un exercitiu pentru dezvoltarea creativitatii generale de care este nevoie pe tot parcursul vietii. Formarea simtului cromatic prin libertatea de a armoniza culorile, creeaza placerea estetica, ceea ce ii motiveaza pentru incursiuni plastice viitoare. Trebuie remarcat si factorul formator al grupului ce are aceleasi preocupari, in cazul nostru, artistice. Este o placere pentru copii sa se reintalneasca cu cei cu care au un limbaj comun, cel al artei. Competitia artistica are un caracter diferit, fata de competitia scolara sau sportiva. Libertatea exprimarii plastice, valorizeaza productiile artistice, fiind puse sub semnul originalitatii.

Elementele esentiale care concureaza la existenta creativitatii sunt: flexibilitatea, noutatea si originalitatea, ingeniozitatea, expresivitatea, imaginatia.

Imaginatia copiilor este debordanta,o exerseaza cu multa placere si dezinvoltura. Actul de creatie al copiilor este un moment magic. Copiii combina jocul, placerea de a picta, dezinvoltura, curajul de a experimenta, cu pasiunea si responsabilitatea ce o inteleg ca act de creatie.

Fiecare copil poate obtine performante artistice, ceea ce il poate motiva pentru o cariera artistica,marind grupul viitorilor creatori de opere de arta.

Se impune cu obligativitate descoperirea si exersarea predispozitiei artistice care sunt aproape generale:

simtul culorilor actualizate treptat in prezenta atributelor cromatice ale naturii(culori calde, culori reci, pete fuzionate, pete vibrate, pete plane) se manifesta la toti copii; la cei real inzestrati se manifesta printr-o voluptate iesita din comun, pentru culori in acorduri stralucitoare, neasteptate;

simtul formei se manifesta prin pornirea launtrica de a o aprecia mental sau cercetand cu mana inainte de a o fixa pe hartie;

simtul ritmului se manifesta prin respingerea energica a

uniformitatii, ritmul liniilor, culorilor, formelor va reflecta ritmul demerilor psihice.

Desi nu este un artist, scolarul mic elaboreaza plastic, cu o placere imensa. Lucrand cu pensula sau cu creioane colorate, manifesta o atitudine de uimire in fata realitatiisi in fata produselor propii. Este preludiul viitorai conduite creative. Adultul il va instrumenta pe copil cu principalele elemente de limbaj plastic si il va stimula sa le reproduca, sa le transforme (prin modificari, disocieri, omisiuni, deformari, alungiri, exagerari), sa le asocieze(prin juxtapunere, multiplicare, asamblare, suprapunere).

Stimularea creativitatii prin orele de educatie plastica este posibila prin respectarea unor conditii care relationeaza si se intrepatrund. Ele se refera la:

- o buna cunoastere a elevilor, avand in vedere ca receptarea notiunilor plastice se face cu precadere pe suport afectiv;

- climatul de creativitate asigurat activitatii prin care stimulam curiozitatea si curajul de a combina forme, culori, tehnici de lucru;

- creativitatea dascalului care se transmite si elevului;

- atmosfera libera, de cautari, verificari, intreceri, schimb de idei - fapt care permite indepartarea blocajelor;

- cunoasterea unor modalitati de compunere a spatiului plastic la marii artisti -lucru posibil numai prin contactul cu opera de arta;

- dobandirea unor cunostinte privind expresivitatea elementelor de limbaj plastic si a tehnicilor de lucru specifice artelor plastice, inscrise in programa;

- insusirea unui vocabular plastic adecvat, cu atat mai mult cu cat saracia informatiilor blocheaza dezvoltarea creativitatii;

- dezvoltarea unei gandiri plastice si materializarea ei prin insusirea unor tehnici de lucru specifice;

Drumul spre realizarea unor lucrari originale presupune:

Cunoasterea si folosirea unor materiale de lucru specifice activitatii in domeniu (creioane colorate, acuarele, pensule, hartie);

Obtinerea unor cunostinte despre culori, despre semnificatiile lor, precum si intelegerea elementelor de limbaj plastic.

Familiarizarea cu tehnici si procedee de lucru, precum:
- tehnica in creion, acuarela, guasa, carioca, tempera, creioane cerate, etc.;
-dactilopictura;
-stampila;
-obtinerea formelor spontane prin miscarea firului de ata;
-folosirea substantelor decolorante;
-stropirea;
-presarea;
-suprapunerea;
-dirijarea jetului de culoare prin suflare sau scurgere;
-pictura in tus colorat;
-colajul;
-decolajul;
-imprimarea cu material textil;
-suprafata cerata, etc.;

Utilizarea unor metode activecare sa-i determine pe elevi sa actioneze creativ si sa-si manifeste din plin initiativa, inventivitatea, rabdarea, indrazneala. Imbinam cu succes metodele traditionale cu cele active ( explicatia, demonstratia, exercitiul, dialogul dirijat, jocul didactic, brainstormingul, etc.);

Evaluarea si apecierea lucrarilor, astfel incat lucrul sa devina o placere si nu o obligatie;

Continuarea actiunilor de la clasa prin alte forme de activitati extrascolare (cercuri, expozitii, cluburi, ateliere de creatie, tabere de profil, vizitarea unor galerii de arta,etc.);

Voi prezenta in continuare cateva exercitii creative al caror material este elementul plastic, exercitii prezentate de Elena Rafaila in lucrarea sa "Educarea creativitatii la varsta prescolara" (desi proiectate pentru prescolari, aceste exercitii pot fi aplicate si scolarilor mici, in special celor din clasele I si a II-a).

1. Forme geometrice

Se cere copiilor sa realizeze cat mai multe si variate desene pe baza unei forme geometrice: cerc, triunghi, patrat, dreptunghi. Apoi, exercitiul se complica, propunandu-se copiilor doua, trei sau patru forme. Intr-o a treia varianta se complica exercitiul prin cerinta de a combina concomitent aceste forme geometrice. Exercitiul cultiva flexibilitatea, fluiditatea si originalitatea.

2. Spune ce poate fi

Se prezinta elevilor diferite forme plastice. Li se cere sa indice cat mai multe obiecte cu care se aseamana. Se precizeaza de fiecare data raspunsurile originale. Se foloseste analogia.

			minge, soare, cerc, inel, balon etc.

			nor, pata de cerneala, balta

_______________

gard, linii de caiet, scara de dus la cer.

			triunghi, acoperisul casei, servetel, palarie de osan, telina

3. Desenul colectiv succesiv

Elevii sunt distribuiti in grupuri de 3-4 membri. Fiecarui grup i se repartizeaza creioane colorate, foi si i se precizeaza cerintele. Fiecare copil va desena cate un element compozitional, subordonandu-se temei date de invatatoare si continuand ceea ce au desenat ceilalti colegi de grup. Membrii grupului pot comunica intre ei. Dupa ce fiecare grup isi finalizeaza lucrarea, desenele se afiseaza pe acelasi panou. Reprezentantii grupului explica ce au vrut sa deseneze. Pentru a se favoriza concentrarea precum si comunicarea intragrupala, grupele vor fi asezate la oarecare distanta unele de altele.

In alta varianta, copiii vor desena fara a comunica intre ei.

Se stimuleaza fluiditatea plastica si empatia.

4. Sinestezie

Se pun la dispozitia fiecarui copil creioane colorate si hartie. Dupa ce au ascultat o melodie, copiii sunt invitati sa deseneze, exprimand imaginile si trairile declansate de auditie. In timp ce ei deseneaza, melodia este pusa din nou. Se recomanda o diversitate a ritmurilor si a temelor muzicale. Dupa ce sunt finalizate, desenele sunt expuse si fiecare copil prezinta ceea ce a vrut sa deseneze.

Exercitiul poate avea ca varianta desenul in grup. Copiii sunt distribuiti cate 3-4 si fiecare membru al grupului deseneaza cate un element compozitional, folosind culoarea dorita. Activitatea continua pana cand grupul considera ca desenul este finalizat.

Sunt stimulate sinestezia si empatia.

4. Dezvoltarea creativitatii la orelew de abilitati practice

Experienta ne-a demonstrat puritatea si inventivitatea lumii in care traiesc copiii nostri. Copiii creaza cand au initiativa, curiozitate deosebita, gust pentru frumos, armonie interioara. De aceea trebuie provocati si modelati pentru a li se trezi sentimente de bucurie, satisfactie, implinire.
In cadrul abilitatilor practice ei pot intra in contact direct cu bogatia de forme si culori ale materialului cu care lucreaza si ale obiectelor pe care le realizeaza.
Inainte de a crea trebuie sa descopere. Ce anume?

Materialul cu care vor lucra. El trebuie sa fie:

-variat;
-usor de procurat;
-cat mai putin costisitor;
-simplu de combinat in forme deosebite;
In acest fel folosim cu multa ingeniozitate:
-materialul colectat din mijlocul naturii ( frunze, scoici, crengute, seminte, petale, fructe, legume, pietra, etc.
-materialele sintetice ( hartia, cartonul, firele, materialul textil);
-materiale modelabile ( plastilina, coca, argila);
-materialul plastic, polistirenul;
-materialul lemnos( lemn, placaj, scobitori, bete de chibrit, etc.);

Tehnicile si procedeele de lucru:
Reuniti in clasa ca intr-un atelier de creatie, elevii invata pe indelete sa prelucreze materiale adunate, punandu-si in valoare indemanarea si fantezia. Drumul este de la usor la greu, dar nu-i sperie. Astfel invata :
-sa cerceteze cu atentie materialul pentru a-i descoperi caracteristicile;
-sa-l grupeze in functie de proprietati si de modul de utilizare;
-sa utilizeze sablonul si sa traseze dupa el;
-sa decupeze, sa asambleze si sa lipeasca;
-sa modeleze;
-sa ciopleasca;
-sa plieze;
-sa combine diferite materiale pentru a obtine obiecte variate;

O receptivitate deosebita au manifestat pentru tehnicile
-Origami
-Patratul Tangram
-Modelaj
-Colaj si decolaj;

Prin intermediul activitatilor practice, elevii capata:   
-cunostinte din diferite domenii;
-abilitati de lucru;
-obisnuinta de a lucra in echipa si a oferi sprijin celor de langa ei;
-deprinderea de a folosi eficient materialul de lucru, de a recupera si refolosi;
-posibilitatea de a-si pune in valoare independenta gandirii si actiunii, spiritul creator, perseverenta, gustul estetic.
Armonia se naste din curiozitate, munca, placere, daruire. La clasele mici o putem cultiva daca stim sa ne apropriem de sufletul copilului, daca-l ajutam, daca-l incurajam de cate ori este nevoie. Numai asa il putem observa desfacandu-se ca un mugur de magnolie.

La 7 / 8 ani, exprimarea verbala a elevilor este destul de greoaie. Lucrul practic cu diverse materiale le ofera posibilitatea unei mai bune manifestari a potentialului creator propriu, satisfacandu-le in acelasi timp si dorinta de a se juca. Chiar si mai tarziu, in clasele a III-a si a IV-a, interesul pentru creatiile executate in cadrul acestor ore ramane la fel de intens.