Importanta stimularii creativitatii in dezvoltarea copilului

IMPORTANTA STIMULARII CREATIVITATII IN DEZVOLTAREA COPILULUI

Creativitatea poate fi definita ca trasatura complexa a personalitatii umane, constand in capacitatea de a realiza ceva nou, original sau o activitate imaginativa adaptata astfel incat sa produca rezultate care sunt atat originale cat si de valoare.

Nu avem idee ce se va intampla in viitor, cum se vor desfasura lucrurile. Educatia este cea care trebuie sa ne ajute sa ne adaptam pentru un viitor pe care inca nu il putem decat banui cu atat mai putin intelege. Copiii dispun de un mare potential de creativitate, iar noi suntem responsabili de valorificarea acestuia. Ei au o extraordinara capacitate de a se adapta unor situatii inedite, sunt talenati si creativi, iar un sistem educational prea rigid nu face decat sa inabuse ceea ce ar trebui dealtfel sa scoatem la iveala.

Un copil are nevoie de reguli pentru a-si insusi anumite conduite, insa de multe ori acestea ridica un zid care il impiedica sa se manifeste firesc, de frica sanctiunii. Greseala si asumarea acesteia sunt inerente actului de creatie. De pilda pentru un copil demontarea masinutelor pe care le are poate fi o modalitate de cunoastere, de intelegere a mecanismului de functionare, sau pentru unul caruia ii place sa picteze, iar in demersul lui strica materialele de lucru, sanctiunile din partea parintilor sau ale dascalilor nu fac decat sa inabuse din fasa posibile talente care incearca sa iasa la iveala.

Aceasta rigiditate se regaseste din pacate si in maniera de predare a multor cadre didactice, care pun in plan secund sufletul copilului, starea lui de bine, ocupandu-se doar de imbogatirea lui cognitiva si evident sistemul de invatamant care pune accentul pe discipline cum ar fi limba romana, matematica si mai putin pe muzica. sport, educatie artistica, plastica, dans, etc., activitati care sunt iubite de copii dar care din pacate sunt cenusaresele sistemului de invatamant. Astfel, copilul este educat sa se axeze pe discipline "de viitor".

Alternativele educationale sunt cele care doresc sa ofere copilului posibilitatea de a-si dezvlta liber gandirea imaginativa, punand accentul pe afectivitate si vointa.

"Omul este liber - spune R. Steiner - in masura in care poate asculta de sine insusi, in fiecare clipa a vietii sale."

Forta fanteziei nu este altceva decat forta naturala de crestere, metamorfozata in ceva sufletesc. Urmand indemnul lui Steiner, daca vrem sa aflam ce e fantezia, trebuie sa studiem mai intai forta vie care lucreaza la crearea formelor vegetale, forta vie care lucreaza la crearea formatiunilor minunate din interiorul organismului uman, pe care o produce Eul, tot ceea ce se desfasoara in vastul univers, o munca plasmuitoare de forme, tot ceea ce se desfasoara in regiunile subconstiente ale Cosmosului, o activitate de plasmuire, modelare si crestere. Poate atunci vom avea o notiune despre ceea ce inseamna forta a fanteziei.

Creativitatea a fost definita si ca procesul interpersonal sau intrapersonal al carui rezultat sunt produse originale, semnificative si de o inalta calitate. In cazul copiilor, accentul ar trebui pus pe proces, adica pe dezvoltarea si generarea de idei originale, care pare sa fie baza potentialului creativ.

Prescolarul se afla in stadiul in care descopera lumea, este curios de tot ceea ce il inconjoara, astfel ca trebuie sa ii dam ocazia, sa il stimulam "sa vada", "sa simta", "sa miroase" lucrurile pentru ca mai apoi sa le poata transpune artistic intr o maniera originala. Sensibilitatea copiilor pentru frumos are ca punct de plecare dezvoltarea simtului estetic, prin perceperea formelor, marimilor, imbinarea culorilor.

Educatia artistico-plastica nu poate fi neglijata, deoarece pe langa faptul ca are o contributie majora in ceea ce priveste dezvoltarea cognitiva (stimuleaza functiile perceptive, memoria vizuala si tactila, formarea reprezentarilor, etc), din punct de vedere afectiv creaza un cadru in care elevii isi pot descoperii natura interioara. Aceste activitati ii ajuta pe copii sa descopere frumosul din lucrurile care ii inconjoara si sa le valorizeze, ii ajuta sa se exprime intr-o maniera necenzurata, ii ajuta sa iubeasca natura si oamenii. Acestea sunt adevarate terapii de care sufletul are nevoie pentru a se putea imbogatii spiritual.

"Citind" creatiile copiilor care au o mare incarcatura simbolistica, putem descifra stadiul intelectual in care se afla, nevoile pe care le au, aspiratiile, modul in care ei percep lumea in general. Doar cunoscand aceste lucruri putem sa intelegem cu adevarat copilul si sa il ajutam, sa il ghidam in ceea ce are nevoie si nu in ceea ce consideram noi ca ar avea nevoie.

In momentul in care copilul uzeaza de anumite materiale (lut, vopsele, etc) pentru a crea ceva, el detine controlul asupra lor, se simte independent si valorizat, in acel moment este impulsionat sa se mobilizeze, simte ca el este important si ca doar de el depinde cum va iesi acel lucru. Este de dorit ca el sa aiba posibilitatea sa isi aleaga materialele de lucru si modalitatea in care va realiza lucrarea, chiar daca trebuie sa respecte o anumita tema.

Un rol foarte important in stimularea creativitatii il are motivatia, atmosfera de lucru si cadrul in care se desfasoara activitatea. Pentru un copil este extrem de important sa se simta valorizat si evidentiat atunci cand realizeaza ceva, fiind impulsionat astfel si pentru viitoarele activitati. In ceea ce priveste atmosfera de lucru, aceasta trebuie sa fie destinsa, copilul nu trebuie sa lucreze in tensiune si critica, iar o muzica linistitoare in surdina pe langa atitudinea blanda si plina de tact a celui care dirijeaza activitatea este binevenita. Cadrul ideal pentru desfasurarea acestor activitati este natura, cel mai de pret terapeut.

Activitatile artistico-plastice sunt extrem de benefice mai ales in cazul copiilor cu dizabilitati, pentru care ele devin cea mai la indemana modalitate de comunicare. Ele contribuie la formarea autonomiei personale, la dezvoltarea psihomotricitatii, la modelarea vointei si la exprimarea afectivitatii. Astfel copilul va capata incredere in fortele proprii precum si forta interioara de a lupta cu boala. Aceste activitati desfasutrate ritmic vor scoate copilul cu dizabilitati din izolarea lui, vor suprima monotonia, starea de regresiune sau complexele legate de prezenta handicapului, vor favorizeaza adaptarea si evolutia clinica catre ameliorare.

Astfel, masura in care creativitatea copilului reuseste sa iasa la iveala  depinde de inventivitatea, arta si daruirea cu care cadrul didactic ajunge la sufletul copilului.

Prescolaritatea este apreciata tot mai mult ca varsta ce cuprinde cea mai importanta experienta educationala din viata unei persone ; pe parcursul ei inregistram ritmurile cele mai pregnante in dezvoltarea individualitatii umane si unele din cele mai semnificative achizitii cu ecouri evidente pentru etapele ulterioare ale dezvoltarii sale .

De aceea , nu putem face abstractie de una din dimensiunile esentiale pentru intreaga dezvoltare si afirmare a personalitatii -creativitatea .

Din aceasta perspectiva , subliniem ca profilul psihologic al varstei prescolaritatii cuprinde multiple premise favorizante pentru cultivarea si stimularea potentialului creativ. Avem in vedere dinamismul , impetuozitatea si expresivitatea proprii acestei varste , acel freamat permanent sau acea vibratie si efervescenta launtrica ce confera copiilor note specifice de dinamism creativ , disponibilitati de exteriorizare spontana si autoexpresie insufletita , analoage oricarui élan creator .

Stimularea creativitatii este un demers socio-educational complex ,ce cuprinde simultan fenomenele de activizare ( incitare si sustinere ) antrenare ,cultivare si dezvoltare prin actualizarea virtualititatilor creative , pentru accederea lor de la posibil la real , prin afirmarea efectiva .

Este necesar sa avem in vedere intregul sistem al conditiilor sau factorilor favorizanti afirmarii si dezvoltarii creativitatii ,cum ar fi :

a.  factori structurali, intriseci creativitatii

b. factori de climat general in dezvoltarea si afirmarea personalitatiicopiilor ;

c.  factori de ambianta psihosociala si respectiv de climat psihoeducational -stimulativ pentru afirmarea si evolutia creatoare;

Totodata ; este necesara utilizarea adecvata a diferitelor metode si procedee specifice de stimulare si antrenare a creativitatii

Orice fenomen de cautare euristica sau de noi restructurari si reformulari ce pot fi rod al unui efort independent contribuie la antrenarea potentialului creativ.

Receptivitatea si curiozitatea copilului, bogatia imaginatiei, tendinta sa spontana catre nou , pasiunea pentru fabulatie dorinta lui de a realiza ceva constructiv creativ pot fi "alimentate" si implinite efectiv pot fi puse adecvat in valoare prin solicitari si antrenamente corespunzatoare care astfel pot oferi multiple elemente positive in stimularea si cultivarea potentialului creativ propriu varstei prescolare.

In acelasi sens, atmosfera sau climatul psihosocial in care isi desfasoara activitatea copilul constituie aspectul hotarator.Rolul unui climat caracterizat prin deschidere si stil relaxat de creatie, prin asigurarea libertatii de afirmare si expresie independenta, prin recunoasterea si aprecierea pozitiva ca si prin incurajarea si promovarea efortului creativ pot participa in mod decisiv la dezvoltarea creativitatii copiilor.

Atmosfera stimulativa pentru creativitate presupune si o activizare specifica a copiilor prin angajarea lor in efortul de prelucrare si reorganizare a datelor degenerarea a unor sisteme sau configuratii noi prin asigurarea unui dinamism intelectual si afectiv opus orcaror tendinte spre inertie si platitudine

Dezvoltarea capacitatii de actiune, imbogatirea experientei senzoriale ca si evolutia intregului plan al cunoasterii pot oferi elemente care sa concure la acea expansiune subiectiva specifica si la acea independenta actionala pe care o presupune potentialul creativ al copiilor.Insasi imbogatirea repertoriului de experiente si evenimente cu care se confrunta copilul poate conferi noi premise pentru cultivarea unor elemente de creativitate sau a unor componente ale potentialului creativ .

Pentru a asigura autoexpresia creatoare a individualitatii copilului , importanta este si " adaptarea constructive la natura copilului " prin asigurarea in fapt a posibilitatilor de " desfasurare libera a copilariei lor , de a realiza in toata polenititudineaconditiile copilariei , satisfacerea intereselor lor si exercitarea functiilor proprii varstei lor ."

Ca strategie generala de actiune in stimularea creativitatii in invatamintul prescolar , este utila valorificarea in sistemul activitatilor instructiv-educative a conditiilor si principiilor invatarii de tip creativ. Invatarea creatoare presupune o serie de conditii privind stimularea creativitatii cum ar fi :

a) Antrenarea capacitatii de elaborare verbal expresiva a unor povestiri libere

sau cu inceput dat , dupa un sir de ilustratii,dupa o jucarie dupa un plan sau dupa o tema ,punind la dispozitie copiilor planese ,machete ,siluete ,jucarii.

b) Interpretarea independenta a unor imagini prin solicitarea de a le conferi cat mai multe titluri posibile .

c) Elaborarea independenta a unor istorioare ce se pot concepe plecand de la diverse modalitati de ordonare logica posibila a unui numar mare de imagini .

d) Desene libere in care sa se elaboreze nu numai o ideie tematica ,dar si unele modele posibile pentru decorarea anumitor spatii sau anumitor materiale .De exemplu am conceput o proba dandu-le copiilor cartonase cu zece patrate care reprezentau

" batistute " sau servetele ,basmalute pentru decorat , ei trebuiau sa dea cat mai multe si diferite solutii.Chipuri si forme abstracte ( obtinute la intimplare) ,gasirea asemanarilor cu lumea din jur,stimuland dezvoltarea imaginatiei,fanteziei,creativitatii:

"Eu si lumea din jurul meu","Un buchet de toamna","Mama mea","Animalul indragit"

e)Analiza si interpretarea desenelor realizate de copii astfel incat sa se releve posibilitatile multiple de utilizare a formelor si culorilor.

f)Desfasurarea diferitelor jocuri didactice sau a unor jocuri de rol care sa antreneze gandirea creatoare.

Jocul si invatarea ofera copilului nenumarate prilejuri de a combina si recombina

reprezentarile pe care le dispune propriile sale imagini,ascultand,povesti,basme,poezii,

reconstruieste mental principalele momente de naratiuni ,le inverseaza,le omite,le amplifica si inventeaza altele noi.

Prin tot ceea ce are specific-manifestarea libera a optiunilor, ideea libertatii depline in actiune, spiritual de independenta generat si intretinut de ideea realei competente, realizarea imediata a scopului, caracterul fictive al acestuia si al actiunii, precum si al mijloacelor implicate in actiune, trairile afective intense in tot timpul actiunii etc.,-jocul permite copilului sa intretina legatura permanenta cu realitatea cotidiana, sa-i inteleaga exigentele si sa actioneze in modul sau propriu si creator, in lumea in care traieste

g)Analiza unor erori si a posibilitatilor multiple de prevenire a lor.

h)Enumerarea unor raspunsuri multiple la intrebari posibile (de tipul lui "de ce ?")

pe care le pot formula copiii sau chiar (in situatii mai dificile )educatoarea

i)Utilizarea unor procedee de activizare a capacitatilor de creatie in plan verbal-expresiv cum ar fi:alcatuirea unor propozitii multiple plecand de la anumite cuvinte date;solicitarea de a formula propozitii cat mai frumoase si interesante, pentru a exprima o anumita idée sau tema data; solicitarea de acontinua in forme multiple anumite inceputuri de propozitii sau fraze, solicitari de tipul:"Dati cat mai multe exemple de jucarii;Enumerati cat mai multe obiecte care sunt sau pot fi rotunde etc."

Aceste solicitari pot fi adaptate la contextual natural- concret al activitatilor curente din gradinita. 

Exista multiple posibilitati de formare a unei personalitati creative.Consider ca una dintre cele mai eficiente la varsta prescolara este dezvoltarea creativitatii prin activitatile manuale.

Pentru a fi cat mai stimulative, interesante si a pune copiii in situatia de a crea lucrari noi si originale in cadrul activitatilor manuale am utilizat materiale diferite(hartie, deseuri textile ,staniol),cerandu-le sa le modifice forma fara a tine seama de conturul initial .Prin intrebari de genul "Poti sa creezi diferite obiecte prin indoirea si decuparea hartiei?", copii au creat:podoabe pentru Pomul de Craciun , avioane, barcute etc.

In cadrul activitatii manuale desfasurata cu copii in varsta de 5 ani am realizat o lucrare colectiva cu tema :"tablou de primavara "

Copii se asaza la masute langa vecinii preferati. Apoi fiind invitati sa priveasca tobloul, li s-a cerut sa spuna cum cred ei ca se poate face un "tablou de primavara".

Unii copii au propus sa-l picteze ; altii examinand hartiile de pe masa si foarfecele au propus sa decepeze ceea ce au desenat pe hartii sis a le lipeasca unde se potrivesc.

Astfel fiecare copil poate alege figura pe care o doreste sa o decupeze si sa se gandeasca unde o poate aseza in tablou.

Copii au lucrat cu nespus élan si seriozitate minunandu-se frumusetea tabloului.

Pomii au inceput sa primeasca flori de mar de culoare roz; pe pamant au aparut fire de iarba si flori colorate ; pe cer nori si soare etc.

Tabloul a fost realizat neasteptat de frumos , reflectand veridic structuri posibile din natura purtand nota de originalitate a copiilor a copiilor care au colaborat la crearea lui.

Toate actiunile de stimulare a creativitatii urmaresc sa determine productivitatea capacitatilor umane .

Ridicarea potentialului creativ al copiilor incepe de la munca creatoare a cadrului didactic(pentru aceasta sunt necesare cunostinte vaste si o buna pregatire ).

Este adevarat ca stimularea creativitatii, a originalitatii si a gandirii critice presupune o serie de riscuri pe care educatoarea trebuie sa si le asume, constienta fiind ca rezultatul final merita un asemenea prêt.

A.S. Macarenco aprecia inalt capacitatea pedagogului de a visa impreuna cu copii, de a-I pasiona prin visul sau , a-i ajuta sa vada "bucuria de maine".

"Copilul sa nu stie nimic pentru ca i-ai spus , ci pentru ca a inteles el insusi;sa nu invete stiinta , ci s-o descopere"

JEAN-JACQUES ROUSSEAU

BIBLIOGRAFIE:

1.AL. Rosca: Creativitatea,Colectie,Orizonturi, Editura Enciclopedica Romana, Bucuresti 1972

2. U. Schiopu: Psihologia Copilului, Educatia Didactica si pedagogica 1967

3.C Cojocaru: Creativitate si inovatie, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1975

4.E Claparedé: Psihologia copilului si pedagogia experimentala , E.D.P.,1975

Bibliografie:

Barron, Frank and David M. Harrington, Creativity, Intelligence and Personality, 2003

Ion Albulescu, Pragmatica predarii. Activitatea profesorului intre rutina si creativitate, Editura Paralela 45, 2009