 |  |
|
STUDIU EXPERIMENTAL
"Locul si rolul jocului in dezvoltarea creativitatii la varsta scolara mica"
1. OBIECTIVELE CERCETARII:
Educarea si dezvoltarea creativitatii individuale:
Dezvoltarea creativitatii individuale prin joc, mijloc de participare activa la procesul instructiv-educativ;
Identificarea locului si rolului jocului in dezvoltarea creativitatii in cadrul orelor de limba si literatura romana.
2. IPOTEZA STUDIULUI
Pornind de la datele din literatura de specialitate, se formuleaza ipoteza urmatoare:
Daca se utilizeaza jocul didactic in procesul instructiv-educativ ca metoda de predare - invatare - evaluare , metoda indragita de copil si specifica, ca activitate, in varsta copilariei, se dezvolta abilitati creatoare ale elevilor precum si incercari originale de rezolvare in solutii variate a problemelor.
3. CONTEXTUL IN CARE S-A DESFASURAT EXPERIMENTUL
In cadrul experimentelor de aplicare a probelor s-au utilizat doua loturi de copii proveniti din clasa a III-a de la Scoala cu clasele I-VIII Scortoasa, localitatea Scortoasa, judetul Buzau, copii cu varste de 8-9 ani.
Media de varsta a copiilor a fost de 9.62 ani.
Grupa I a cuprins 6 subiecti considerati ,,foarte buni ", cu varste de 8-9 ani.
Grupa II a cuprins 6 subiecti considerati ,,de nivel mediu", cu varste de 8-9 ani.
Raportul pe sexe pentru grupa I a fost de 1,73:1 (fete:baieti)
Raportul pe sexe pentru grupa a-II-a a fost de 1,27:1 ( fete: baieti)
4. METODE UTILIZATE
Metode de cunoastere a individualitatii copilului :
- observatia;
- analiza produselor activitatii;
- analiza psihologica de dezvoltare a abilitatilor creatoare.
Metode de cunoastere a individualitatii copiilor in care se solicita colaborarea persoanei:
convorbirea;
testele psihologice aplicate folosite in prelucrarea informatiei.
3) Metode folosite in prelucrarea informatiei:
- metoda interpretativa;
- intercorelatia psihica dintre probe;
- metoda statistica.
Metode si tehnici de organizare a informatiei:
- tabele.
5. PROCEDURA UTILIZATA
Am aplicat teste de creativitate , cercetarea cuprinzand 6 probe, din care 5 aplicate individual si scris iar una dintre probe aplicata colectiv si oral. Continutul probelor a cuprins notiuni din programa scolara de la limba si literatura romana din invatamantul primar, clasa a III-a, care au fost date spre rezolvare subiectilor.
Probele aplicate au pornit de la un nivel redus de dificultate pana la un grad ridicat de dificultate.
Proba nr. 1 - Jocul silabelor
Subiectul trebuie sa gaseasca cat mai multe exemple de cuvinte care au in alcatuirea lor silabele date.
numeste cat mai multe cuvinte care cuprind silaba ma la inceputul lor;
numeste cat mai multe cuvinte care cuprind silaba re la sfarsitul lor lor;
numeste cat mai multe cuvinte care cuprind silaba ca in interiorul lor;
Prin intermediul acestei probe am urmarit fluiditatea si flexibilitatea gandirii elevilor testati .
Timp de lucru:10 minute
Proba nr. 2 - Litera buclucasa
Subiectul trebuie sa alcatuiasca enunturi a caror cuvinte sa aiba ca litera de pornire litera data.
alcatuieste o propozitie in care toate cuvintele incep cu litera A;
alcatuieste o propozitie in care toate cuvintele sa inceapa cu litera M;
alcatuieste o propozitie in care toate cuvintele sa inceapa cu litera T.
Si prin aceasta proba s-a urmarit flexibilitatea si fluiditatea gandiri subiectilor.
Timp de lucru: 10 minute
Proba nr. 3 - Jocul culorilor
Subiectul trebuie sa completeze enunturile date cu ceea ce simte, cu ceea ce ii dicteaza starea de moment.
Rosu imi aminteste de..;
Verde imi aminteste de.;
Galben imi aminteste de..;
Albastru imi aminteste de;
Oranj imi aminteste de..;
Alb imi aminteste de..;
Aceasta proba a urmarit in special originalitatea in gandire pe langa fluiditate si flexibilitate.
Timp de lucru: 6 minute
Proba nr. 4 - Ceva ce nu s-a mai intamplat
Subiectul trebuie sa creeze o scurta intamplare despre fiinta sau lucrul numit, creatie care sa cuprinda ceva ce nu s-a mai intamplat si nici nu se poate intampla in viata reala.
- spune in cateva enunturi ceva ce nu s-a mai intamplat despre urs;
- spune in cateva enunturi ceva ce nu s-a mai intamplat despre creion;
- spune in cateva enunturi ceva ce nu s-a mai intamplat despre fulgul de zapada.
Aceasta proba urmareste toate cele trei caracteristici ale creativitatii, in special originalitatea dar si fluiditatea in exprimare.
Timp de lucru: 15 minute
Proba nr. 5 -Un vis intr-o noapte instelata
Subiectul va primi o coala cu un desen simbolic care semnifica visul unui copil intr-o noapte instelata. El va trebui sa creeze in cateva randuri un text prin care sa redea un posibil vis, pe care l-ar putea avea chiar si ei sau pe care l-au avut urmarind si detaliile din desen.
Aceasta proba urmareste originalitatea, flexibilitatea dar si fluiditatea in gandire.
Timp de lucru: 15 minute
Proba nr. 6 - Saculetul fermecat
Aceasta proba este una colectiva si se desfasoara oral. Este un joc recreativ si creativ in acelasi timp care are ca scop urmarirea capacitatii de creare a unei parti dintr-o poveste care sa aiba legatura cu cealalta parte spusa .
Dintr-un saculet se vor extrage diverse lucruri (piaptan, papusa, floare, minge, foarfeca, creion, rochita, palarie, catel, cos, oglinda, telefon, iepuras, carte, casuta).
In calitate de conducator al jocului voi incepe povestea cu obiectul extras de mine. Copiii sunt asezati in semicerc si tin in mana obiectul extras. Urmatorul copil, din dreapta mea va continua povestea inceputa de mine, urmarind sirul povestii si introducand ca nou personaj obiectul extras din saculet care va avea de indeplinit o sarcina sau pur si simplu este introdus in poveste cu o noua actiune. Dupa ce va termina ce are de spus despre personajul sau, copilul din dreapta va prelua stafeta.
Proba este una placuta de copii, care le dezvolta capacitatea de exprimare, care urmareste originalitatea lor, flexibilitatea si fluiditatea dar care in acelasi timp le restrange sfera de imaginatie la ceea ce copilul din stanga a povestit.
Timp de lucru: 25-20 minute
Proba nr. 7 - desenul pornind de la o linie franta inchisa, propus de
E.P.Torrance.
6. INTERPRETAREA REZULTATELOR
La proba nr.1 raspunsurile obtinute reies din urmatorul tabel:
|
Ex. propuse |
Total raspun suri obtinute |
Fluiditate |
Nr. subi ecti |
Flexibilitate |
Nr. subi ecti |
Originalitate |
Nr. subiecti |
|||
|
slaba |
pronuntata |
ver bala |
semantica |
da |
nu |
|||||
|
|
97 |
|
8 |
|
|
|
|
|
6 8 |
|
Analizand psihopedagogic raspunsurile date de subiecti la proba nr. 1 se poate observa ca elevii ,,foarte buni" dispun de fluiditate verbala dar si de flexibilitate si originalitate in gandire. Si elevii din a II-a grupa au dat dovada unii de originalitate. Cea mai mare parte a exemplificat insa in majoritatea cazurilor cu acele cuvinte insusite in clasa I atunci cand au lucrat intens cu silabele (mama, masa, macara, care, sare, pere, rare). S-au primit raspunsuri bune in special la primele doua cerinte, ultima presupunand un efort mai mare a totalizat un numar mai scazut de raspunsuri in special din partea subiectilor din a II-a grupa dar si din partea a 2 subiecti din I grupa. Se poate observa ca nu neaparat elevii care dispun de fluiditate dispun si de flexibilitate si originalitate.
La proba nr.2 raspunsurile obtinute se regasesc in urmatorul tabel:
|
Ex. propuse |
Total raspun suri obtinute |
Fluiditate |
Nr. subi ecti |
Flexibilitate |
Nr. subi ecti |
Originalitate |
Nr. subiecti |
|||
|
slaba |
pronun tata |
ver bala |
seman tica |
da |
nu |
|||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
In ceea ce priveste raspunsurile date la cea de-a doua proba, se poate observa ca pentru primele doua exercitii propuse s-au descurcat mai bine chiar si subiectii din a II-a grupa dand dovada de fluiditate in exprimare, de flexibilitate verbala si chiar originalitate. La ultimul exercitiu propus raspunsurile au fost mai putine, putand chiar observa ca subiecti din a II-a grupa au refuzat sa se mai gandeasca la exemple cu toate ca timpul nu expirase data fiind dificultatea de a gasi cuvinte uzuale care sa se lege prin inteles cu litera T. Mai putine exemple s-au regasit la acest exercitiu si la elevii din grupa I, doi dintre elevi limitandu-se la un singur exemplu. Exemplele sunt cele simple in general intalnite mereu in manuale ( Mama mananca mere.; Mara mananca mure.;Ana are alune.; Tata trage tractorul.) .Se poate observa si faptul ca propozitiile au in general trei cuvinte, putine fiind acelea care depasesc acest numar (Aurel ajunge acum acasa., Martin mananca mere mereu miercuri.,Tractorul tatei turuie tare.).
Pentru proba nr.3 se pot urmari in tabelul urmator raspunsurile obtinute:
|
Ex. propuse |
Total raspunsuri obtinute |
Fluiditate |
Nr. subi ecti |
Flexibilitate |
Nr. subi ecti |
Originalitate |
Nr. subi ecti |
|||
|
slaba |
pronun tata |
ver bala |
seman tica |
da |
nu |
|||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
In urma analizarii rezultatelor la aceasta proba, se poate observa ca o parte dintre subiecti s-au limitat sa dea un singur raspuns pentru fiecare exercitiu propus. Prea putini sunt cei care au dat mai multe raspunsuri si raspunsuri originale. Unele dintre ele se limiteaza la enumerarea unor obiecte sau lucruri de culoarea data in cerinta si nu de exemplificarea a ceea ce le aminteste acea culoare (sange, mere, inima / rosu; iarba copac, frunza/ verde; apa, cer, nor, ochi/ albastru; soare, floare, stea/galben; portocala, floare, carioca/ orange; lapte, zapada/alb). Raspunsurile mai multe si originale sunt cele care se regasesc la exercitiile cu culorile verde, albastru, rosu (un copil spunea ca rosu ii aminteste de mama, ca verde ii aminteste de primavara, galben de zambet, alb de spitale- ceea ce putem observa este ca a asociat culoarea cu semnificatia ei si in acelasi timp cu persoane sau simboluri specifice).
In general, la aceasta proba, au dat dovada de fluiditate si flexibilitate verbala majoritatea subiectilor insa putini au fost cei care au dovedit originalitate in gandire.
Pentru proba nr.4
|
Ex. propuse |
Fluiditate |
Nr. subiecti |
Flexibilitate |
Nr. subiecti |
Originalitate |
Nr. subiecti |
|||
|
slaba |
pronun tata |
verbala |
seman tica |
da |
nu |
||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Acest exercitiu -joc a fost propus pentru evidentierea originalitatii in principal dar si pentru a se observa prezenta fluiditatii si flexibilitatii. Se poate observa ca si dintre elevii din cea de-a II grupa au dat dovada de originalitate in creatia proprie. Unul dintre acesti elevi arata ca, fulgul de zapada a crescut mare cat o casa si i-a adapostit in el pe toti copiii fara adapost si fiindca fulgul era fermecat li se indeplineau copiilor trei dorinte". Dupa cum s-a putut observa in urma analizarii probelor, T.D. din prima grupa este un copil ,,foarte bun " dar nu da dovada de creativitate, de originalitate, dovedindu-se un elev sarguincios, constiincios (,,Fulgul de zapada a cazut pe pamant si un copil a venit si l-a luat in palma dar nu s-a topit si impreuna cu alti fulgi a format un om de zapada ").
In textele create s-a putut observa cum elevii au apelat la diverse informatii din povestile cunoscute sau chiar au pastrat personajele dar au modificat actiunea cu una originala si, dupa parerea lor, imposibila (,,Ursul care era cu coada la prins de peste a stat si dupa cateva ore a tras si a prins o multime de peste care i-a ajuns toata iarna si, drept rasplata i-a dat si vulpii cativa. ")
Pentru proba nr. 5
|
Nr. subiecti |
Fluiditate |
Flexibilitate |
Originalitate |
|||
|
slaba |
pronuntata |
verbala |
semantica |
da |
nu |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
La aceasta proba subiectii au avut de redat pe baza unui desen semnificativ un vis intr-o noapte instelata. Unii dintre ei, dupa cum am putut vedea in urma discutiilor cu ei, s-au gandit sa redea un vis avut de ei intr-o noapte. O mica parte s-au gandit sa creeze un text nou, original, imbinand imaginatia cu creativitatea si folosindu-se de imagine. Analizand o parte dintre lucrari dau dovada de flexibilitate si de originalitate deoarece subiectii isi imagineaza lucruri ireale, specifice visului iesite din comun. M.A. povesteste ca,,urcand scara am ajuns pe un alt taram, intunecat si infiorator. Cand am privit cosul din mana mea, toate stelele de pe bolta cereasca se ascunsesera in el de frica. Se auzeau sunete inspaimantatoare. Dintr-un castel indepartat se vedeau lumini care se stingeau si se aprindeau. Mi-am indreptat pasii spre acel loc. De la geam am putut vedea cum o zana era legata de un scaun imparatesc. Plangea cu lacrimi amare si lacrimile ei se rostogoleau pe podea si se prefaceau in flori frumoase dar triste. M-am grabit s-o ajut dar atunci cand trebuia sa dezleg ultimul fir, am auzit pasii grei ai capcaunului. Usa s-a lovit de perete si am scapat cosul din mana de frica. Atunci stelele au sarit din cos luminand cu putere in ochii capcaunului si eu cu zana am reusit sa fugim. Ne-am grabit sa coboram scara deoarece pasi grei zguduiau pamantul. Cand am ajuns la ultima scara aceasta s-a miscat cu putere dar noi eram salvate. Ochii nostri s-au indreptat spre cer: nu erau stele si totul parea trist. Ne-am intristat si noi dar deodata o lumina puternica a adus bucuria: stelele veneau una dupa alta si se asezau la locul lor, pe bolta cereasca. Becul s-a aprins si vocea mamei m-a trezit usor pentru a pleca la scoala".
Pentru foarte multi, aceasta proba a fost un prilej de a introduce in textele lor personaje din povestile cunoscute. Unii au schimbat activitatea lor din poveste altii au pastrat o parte din continut. Am putut observa cu mirare ca un elev din grupa a II-a pe parcursul acestor probe, chiar daca nu a dovedit fluiditate si flexibilitate in exprimare, a dat insa dovada de creativitate si originalitate in rezolvarea exercitiilor propuse.
Pentru proba nr.6
Aceasta proba a fost una care s-a desfasurat colectiv si oral. Subiectii au fost incantati de acest joc si i-a impresionat elementul surpriza. Pe parcursul desfasurarii probei am putut observa urmatoarele:
|
Numarul de subiecti |
Fluiditatea |
Flexibilitatea |
Originalitatea |
|||
|
slaba |
pronuntata |
verbala |
semantica |
da |
nu |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Pe parcursul crearii povestii am putut observa ca subiectii au incercat sa fie originali, personajul propriu prinzand viata dar le-a fost mai greu sa faca legatura cu cele spuse de colegul din stanga, necesitand ajutor la partea de inceput. Subiectii din I grupa au dat dovada de originalitate, de fluiditate in exprimare dar si de flexibilitate verbala. Mai putini au fost cei la care s-a putut observa si flexibilitate semantica.
Comparand aceasta proba cu cele scrise se poate observa ca subiectii s-au descurcat mai bine la cea orala, au dat dovada de mai multa seriozitate in rezolvarea sarcinii, s-au straduit mai mult la partea de exprimare si originalitate, vrand parca sa demonstreze capacitatile lor de povestitor- creator.
Pentru proba nr.6
La aceasta proba 5 elevi au continuat desenele facand casute, doi elevi au desenat munti iar 5 elevi au avut imagini deosebite, infatisand: vulcani, o coroana regala, un ou incondeiat, un vapor, o pisica. Rezultatele pozitive obtinute, releva faptul ca elevii poseda aptitudini creative, obligatia invatatorului constand in a lasa copilul liber, sa-si exprime prin desen, experienta personala caracteristica nivelului sau de dezvoltare.
7. CONCLUZIILE EXPERIMENTULUI
Daca am face o analiza factoriala a interpretarilor verbale atat din probele individuale si scrise cat si din cea orala colectiva, se pot identifica unii factori direct legati de capacitatea creatoare a subiectilor. Aceasta capacitate este greu de definit din cauza complexitatii sale. Autoexprimarea cognitiva verbala si grafica originala, ne argumenteaza existenta realelor posibilitati de creativitate si inventivitate de care dispun micii scolari, mai ales atunci cand totul se desfasoara sub forma unui joc, activitate recreativa iubita de copii, care ii conduce in lumea cunoasterii fara a depune un efort mare si fara sa constientizeze ca, de fapt, ei invata.
Intentia mea a fost de a surprinde cateva caracteristici, cu precadere cele semnificative pentru educarea creativitatii la scolari prin utilizarea jocului ca metoda , in cadrul orelor de limba si literatura romana, cu scopul de a fi cunoscute de catre invatatoare si cultivate in practica scolara.
Ipoteza propusa de mine-daca se utilizeaza jocul didactic ca metoda in activitatile de limba si literatura romana se dezvolta abilitati creatoare precum si incercari originale de rezolvare in solutii variate a problemelor-a creat o stare de relaxare in randul subiectilor, fiind ei insisi, o atmosfera permisiva, in vederea dezvoltarii abilitatilor creatoare, a incercarilor originale de rezolvare a problemelor propuse in probele aplicate, cu solutii variate, toate generand cunoasterea trasaturilor de personalitate innascute ale subiectilor.
Psihologia ne demonstreaza ca insusi copilul este participant activ la propria formare si in scoala trebuie directionat pe calea cea buna, cu mijloace atractive, care sa-i atraga atentia. Si ce poate fi mai atractiv de copil decat jocul? Din experienta la clasa, am putut constata cu cata usurinta se manifesta un copil in cadrul unui joc. El considera ca se joaca, este lipsit de griji, de reguli, de teme, este liber. Dar in acelasi timp respecta niste reguli, are de rezolvat niste sarcini care le face cu placere pentru ca se joaca. Rezultatele cele mai bune le-am obtinut atunci cand o lectie a fost proiectata sub forma unui joc sau o secventa a cuprins un joc. Imediat randamentul a fost unul satisfacator si am putut sa-mi ating obiectivele propuse. E normal ca nu intotdeauna ne putem permite sa apelam la joc, dar tocmai din acest motiv am dorit ca in acest proiect de cercetare psihopedagogica sa dezbat aceasta tema deoarece in cadrul orelor de limba si literatura romana exista si alte exercitii de dezvoltare a creativitatii, ca si compunerile, exercitii de completare, etc . Dar nu stimuleaza atat de intens aptitudinile creatoare ca si jocul didactic. Am avut compuneri frumoase in activitatea la clasa dar prin probele propuse in acest proiect copiii au creat compuneri, texte dar ei cred ca s-au jucat, au dat frau liber imaginatiei si exprimarii. Elevi din grupa cu un nivel mediu de cunostinte s-au descurcat mai bine ca la orice activitate dirijata scolara la clasa, dovedind la proba orala dorinta de afirmare si straduindu-se sa apeleze la toate cunostintele lui pentru a solutiona problema.
Cunoasterea cat mai completa a copilului, a capacitatii lui generale de dezvoltare, greutatilor pe care le intampina in insusirea cunostintelor si formarea abilitatilor, precum si organizarea de activitati diferentiate, bazate pe specificul varstei, si independente sunt sarcini si indicatii ale Ministerului Educatiei si Cercetarii, de care cadrele didactice, ca si formatori, care contribuie la formarea unei personalitati, trebuie sa tina seama in activitatea lor.
Unul din factorii care contribuie la obtinerea competentelor si performantelor scolare este motivarea elevilor pentru scoala, pentru invatare. Rezultatele unor studii arata ca tocmai aceasta scade din ce in ce mai mult, sau chiar lipseste elevilor, care considera scoala mai degraba ca pe o obligatie impovaratoare, decat ca pe un centru de atractie si interes.
Pentru a gasi solutii care sa aduca ceva nou, mai aproape de interesele elevilor, este necesara, mai mult ca oricand, creativitatea, calitate asociata, de obicei, cadrelor didactice, dar care trebuie dezvoltata si cultivata deopotriva elevilor, parintilor si tuturor factorilor implicati in procesul de instructie si educatie.
Anatole France afirma: ,,Dibacia invatatorului nu este decat aceea de a trezi curiozitatea mintilor tinere, ca sa le potoleasca apoi aceasta curiozitate, pe care numai fiintele fericite o au vie si sanatoasa. Cunostintele varate cu de-a sila in minte, o astupa si o inabusa. Ca sa mistui stiinta trebuie s-o fi inghitit cu pofta."
PROBA NUMARUL 1-JOCUL SILABELOR
NUME SI PRENUME:-------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- -------
Numeste cat mai multe cuvinte care sa :
-inceapa cu silaba ma----- ----- --------- -sa se termine cu silaba re----- ----- ----- ----- ----
----- ----- --------- ----- ----- ----- ----- -----
----- ----- --------- ----- ----- ----- ----- ----- ----- ----- --------- ----- ----- ----- ----- -----
----- ----- --------- ----- ----- ----- ----- ------
----- ----- --------- ----- ----- ----- ----- ------
----- ----- --------- ----- ----- ----- ----- ------ ----- ----- --------- ----- ----- ----- ----- ------
----- ----- ---------- ----- ----- ----- ----- ------
----- ----- ---------- ----- ----- ----- ----- ------
-sa cuprinda silaba ca in mijlocul cuvantului----- ----- --------- ----- ------
----- ----- --------- ----- -----
----- ----- --------- ----- ------
----- ----- --------- ----- -------
----- ----- --------- ----- ------
----- ----- --------- ----- ------
----- ----- --------- ----- -------
----- ----- --------- ----- -------
----- ----- --------- ----- -------
----- ----- --------- ----- -------
PROBA NUMARUL 2-LITERA BUCLUCASA
NUME SI PRENUME-------- ----- ------ ----- ----- ------
Alcatuiti propozitii a caror cuvinte sa inceapa cu litera data:
-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- -----------
-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ------------
-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ------------
-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- -------------
-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- -------------
-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- -----------
-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ------------
-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- -------------
-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- -------------
-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- -------------
-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----
-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -----
-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ------
-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ------
-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -------
PROBA NUMARUL 3 - JOCUL CULORILOR
NUME SI PRENUME-------- ----- ------ -----------
Completeaza enunturile cu ceea ce simti in acest moment:
-Rosu imi aminteste de-------- ----- ------ ----------
-Verde imi aminteste de-------- ----- ------ ---------
-Galben imi aminteste de-------- ----- ------ --------
-Albastru imi aminteste de-------- ----- ------ -------
-Orange imi aminteste de-------- ----- ------ ---------
-Alb imi aminteste de-------- ----- ------ ----- ----- ----
PROBA NUMARUL 4-CEVA CE NU S-A MAI INTAMPLAT
NUME SI PRENUME-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -----
Creeaza o scurta povestioara despre personajul dat, care sa nu se poate intampla in realitate:
URS-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ------------
CREION-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- --------
FULGUL DE ZAPADA-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----
CONCLUZII
Creativitatea reprezinta forma cea mai inalta a ativitatii omenesti, fara de care nu este posibil progresul omenirii, fiind una dintre cele mai mari provocari ale vietii contemporane. Ea nu poate fi redusa la componenta ei intelectuala (fie inteligenta sau imaginatie), ci trebuie privita ca un fenomen complex, dar unitar, care angajeaza intreaga personalitate umana. Creativitatea este astfel forma cea mai inalta de manifestare a conduitei umane, care implica antrenarea unor multitudini de factori subiectivi si obiectivi in vederea producerii noului cu finalitate sociala, in plan concret sau abstract.
La copilul de varsta scolara, conceptul de creativitate are anumite particularitati. La aceasta varsta acceptiunea creativitatii ca act manifest, finalizat printr-un produs de mare originalitate, ramane valabil doar pentru cazurile de copii exceptionali. Sensul curent al creativitatii la elevi este acela de potential, de factori sau capacitati aptitudinale predictive pentru performantele de mai tarziu. In acest stadiu putem discuta de creativitatea individuala sau psihologica, ce pune in evidenta capacitatile elevului de a actiona prin sine insusi, independent, atat pe plan mintal cat si pe plan practic, ca o premisa si un prim pas pe calea unor produse in care independenta actului sa garanteze originalitatea solutiei.
Personalitatea elevului creativ nu corespunde imaginii noastre obisnuite despre adultul creat Posibilitatile creative superioare ale elevului se dezvaluie in alt gen de munca decat a adultului si anume in invatarea de tip scolar. Portretul elevului creativ, schitat in liniile lui definitorii, se contureaza prin cunoasterea capacitatilor sale intelectuale si vocationale, respectiv a aptitudinii generale (inteligenta) si a aptitudinilor speciale prin cercetarea randamentului scolar, prin manifestarile sale la lectii si prin conduita in cadrul grupului de elevi.
Dat fiind specificul creativitatii elevilor in raport cu cea a adultilor, se recunoaste implicit necesitatea adaptarii si completarii inventarului de probe si modalitati pentru masurarea nivelului creativitatii, transferandu-l de la adult la copil, la statutul de elev al acestuia. In ordinea relevantei lor, principalele cai si mijloace de predictie a creativitatii elevilor sunt :
- cunoasterea realizarilor trecute ;
- observarea in timpul lectiei si studiul produselor activitatii ;
- testele de gandire creativa ;
- aprecierile facute de elevi ;
- cunoasterea nivelului de inteligenta ;
- studiul notelor scolare ;
- inventariile de personalitate ;
- autoaprecierile ;
- evaluarile efectuate de colectivul de profesori.
Exista o serie de factori care conduc la dezvoltarea creativitatii n mediul scolar dintre care cei mai importanti sunt :
- modalitatea in care sunt structurate finalitatile educationale (locul acordat dezvoltarii creativitatii in cadrul acestora trebuie sa fie unul de prim rang) ;
- organizarea continuturilor invatamantului ( acesta sa prevada largirea orizontului cultural, iar programele sa cotina si lectii speciale in vederea dezvoltarii creativitatii);
- reconsiderarea radicala a roulului profesorului (profesorul obisnuit sa transmita informatii trebuie inlocuit cu profesorul creativ, devenit mediator intre copil si lumea inconjuratoare);
- crearea unui climat deschis, nonconformist, menit sa inlature blocajele de natura emotiva, culturala si perceptuala;
- folosirea cat mai frecventa a metodelor de dezvoltare a creativitatii, mai ales in cadrul grupurilor de elevi;
- organizarea unor activitati extrascolare;
- intretinerea unei permanente legaturi cu familiile elevilor, in vederea consilierii acestora cu scopul eliminarii unor tactici gresite de lucru cu propriii copii(cum ar fi tutelarea excesiva, care impiedica dezvoltarea intelectului, manifestarea independenta a gandirii si fanteziei acestora ).
* Exista o varietate de modalitati nespecifice (fara o legatura cu un anumit obiect de invatamant) si modalitati specifice (in raport cu o anumita materie de invatamant) de dezvoltare a creativitatii. Aspiratia spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la conceperea unor metode care, pe de o parte, sa combata blocajele ce stau in calea manifestarii creativitatii, iar pe de alta parte, sa favorizeze asociatia cat mai libera a ideilor. In acest sens exista o serie de metode care se bazeaza pe o stare de relaxare, pe indepartarea stiritului critic, majoritatea realizate cu mai multa eficienta in cadrul grupului (brainstorming-ul, metoda rezolvarii creative de probleme, metoda cubului, metoda ciorchinelui, matricea conceptuala, metoda Stiu/Vreau sa stiu/Am invatat, jocul de rol, exercitii de spargere a ghetii, jocul didactic s.a.) .
In scopul dezvoltarii creativitatii de elevi, se identifica o serie de directii de actiune, progresive ca eficacitate, dar simultane ca necesitate impuse cadrului didactic, sistemului de invatamant si, in cele din urma, tuturor factorilor umani din mediul de viata al elevului :
- sa cunoasca, pe cat posibil, situatia potentialului creativ al fiecarui elev ;
- sa inlature atat cat se poate blocajele obiective (culturale, in sens larg, si pe cele care tin de conduita profesorilor in raport cu copilul) ;
- sa ajute pe fiecare elev in parte sa-si constientizeze si sa-si depaseasca blocajele subiective ;
- sa creeze atmosfera, conditiile propice in care sa se poata dezvolta nestanjenit capacitatile creative ale unor elevi superior dotati;
- sa contribuie afectiv la dezvoltarea potentialitatilor creatoare ale fiecarui copil, pentru a le permite inflorirea acestora pana la limitele superioare posibile.
Din dragostea pentru munca si pentru copilul in slujba educarii caruia isi pune intreaga pricepere, cadrul didactic trebuie sa manifeste receptivitate fata de toate strategiile didactice care se dovedesc a fi eficiente in dezvoltarea si educarea capacitatilor creatoare ale elevilor. Se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gandire si stilul de lucru in clasa, cristalizate in secole de invatamant traditional, prea putin preocupat de aceasta latura a personalitatii elevului, care capata in zilele noastre o valoare din ce in ce mai insemnata.
Putem spune asadar ca, creativitatea trebuie incurajata si cultivata prin respectul de sine, ea nu este doar un har daruit de Dumnezeu unui Eminescu, Enescu, sau Edison, ci este insasi exprimarea de sine a fiintei umane, in orice domeniu se manifesta.
ANEXE
ANEXA 1
CHESTIONAR
pentru selectarea elevilor creativi
prin intermediul aprecierilor efectuate de profesori
1. Care elevi dovedesc prin raspunsurile la lectii ca inteleg ceea ce expun, ca trec prin filtrul mintii cele invatate si care elevi reproduc mai mult mecanic textul din manual ?
Enumerati-i pe doua coloane.
2. Care sunt elevii ce au o minte iscoditoare, vin cu intrebari iesite din comun, adauga exemple proprii si care elevi nu se pot desprinde de litera cartii sau de cerintele profesorului ?
3. Care elevi "prind din zbor" cunostintele, speculandu-le in schimb cu succes atunci cand au nevoie de ele si care muncesc constiincios atat in clasa cat si acasa ?
4. Care elevi efectueaza lucrarile scrise cel mai bine sistematizate si care nu ajung sa prezinte cunostintele la acelasi nivel de organizare desi, in realitate, ei cunosc mai multe amanunte ?
5. Cate elevi manifesta un interes real pentru materia dumneavoastra (lucrand in plus acasa, informandu-se si din alte surse) si care nu ?
6. Care elevi se avanta sa raspunda la intrebarile adresate clasei chiar si atunci cand nu au clar in minte ce vor sa spuna si care elevi sunt foarte prudenti si atenti sa nu se faca de rusine ?
7. Care sunt elevii mai bine integrati in disciplina scolara, sunt ordonati, constiinciosi, se conformeaza cu usutinta tuturor instructiunilor si se straduiesc sa nu se abata cu nimic de la ceea ce cer profesorii si care nu ?
8. Aveti elevi care s-au remarcat prin realizari deosebite in domeniul dumneavoastra ? Enumerati-i, aratand pentru fiecare prin ce anume.
Prelucrarea chestionarului
Fiecare intrabare are itemi ce exprima trasaturi ale elevilor creativi si necreativi, dupa cum urmeaza (pentru fiecare trasatura creativa se acorda 1 punct iar pentru fiecare trasatura negativa 0 puncte).
|
|
Coloana 1 |
Coloana 2 |
|
Intrebarea 1 |
creativ |
necreativ |
|
Intrebarea 2 |
creativ |
necreativ |
|
Intrebarea 3 |
necreativ |
creativ |
|
Intrebarea 4 |
creativ |
necreativ |
|
Intrebarea 5 |
creativ |
necreativ |
|
Intrebarea 6 |
necreativ |
creativ |
|
Intrebarea 7 |
creativ |
necreativ |
|
Intrebarea 8 |
creativ |
|
Elevii care au acumulat cele mai multe puncte pot fi considerati a fi mai creativi si viceversa.
ANEXA 2
Lista de bifare (pentru elevi)
Dam mai jos o lista cu insusiri ale elevilor. Cititi-o cu atentie apoi rezolvati urmitoarele ceerinte:
o Asaza un asterix(*) in dreptul insusirilor pe care considerati ca le ai si tu.
o Dupa aceea bifeaza cu un cerculet(o) insusirile pe care ar trebui sa le aiba un elev ideal.
o In final subliniaza cu o linie insusirile prin care credeti ca un elev se poate face agreat de profesori
1. Face intotdeauna ce-i spune profesorii.
2. Isi alege singuri profesiunea ce-i place chiar daca parintii nu sunt de acord.
3. La el sentimentele sunt mai puternice decat ratiunea.
4. Nu face farse altora si nici nu le gusta.
5. Este ingaduitor, adica nu ia in seama neajunsurile obiectelor cu care are de-a face si nici anumite conduite ale celor din jur.
6. Tot timpul si-l consacra pregatirii lectiilor si intr-adevar , are notele cele mai bune din clasa.
7. In afara lectiilor el are in permanenta cate ceva de facut, pentru ca nu poate sa stea.
8. Este curios,vrea sa le stie pe toate.
9. Intr-un grup de colegi se supune usor opiniei majoritatii, chiar daca el are alta parere.
10. Este cel i sportiv din scoala.
11. Doreste libertatea de a face ce-i trece prin cap.
12. Are un talent oarecare ( picteaza, canta, danseaza, mestereste aparate complicate etc.) care-l deosebeste de ceilalti.
13. Este un sef ; toti colegii fac ce spune el.
14. Este intransigent; isi apara viguros ideile si nuvrea sa le modifice.
15.Cand un fenomen contrazice cele invatate la scoala si scrise " negru pe alb" in manual, el nu da crezare faptului respectiv si audece textul ca argument.
16. Este cel mai elegant din scoala( clasa).
17. Stie sa se autoconduca( stie ce vrea, isi organizeaza singur programul).
18. Este intotdeauna corect, pentru ca nu doreste sa devina obiectul criticii si comentariilor.
19. In situatii dificile se salveaza prin inspiratii de moment.
20. Daca ii apar piedici sacaitoare cand realizeaza ceva, el intelege ca face efort inutil si atunci abandoneaza(renunta).
21 . Se subapreciaza pe nedrept pentru ca de fapt nu-si cunoaste capacitatile.
22. Este apreciat si respectat de toata lumea.
23. Vine cu idei bune, rezonabile si care nu implica riscuri.
24. Nu-i pasa de felul cum il judeca colegii, atat timp cat profesorul il aproba in ceea ce face.
25. Are insusiri care il fac iubit de profesor.
26. este indragit de colegi, dar nu si de profesori.
27. Isi insiseste mai greu moda, adoptand-o numai cand aceasta e raspandita.
28. Este tolerant, accepta usor ca semenii lui sa nu aiba aceeasi parere ca a lui.
29. Are oricand bani de buzunar mai multi decat colegii.
30. Este un lev bun si nu-si iroseste timpul cu activitati suplimentare; cand e liber prefera sa se odihneasca.
31. Acorda o mare importanta faptului ca altii sa aiba o parere buna despre el.
32.Este cel mai frumos.
33. Ii place sa riste.
34. Luptand pentru o cauza dreapta, ticlueste bine niste nascociri ca sa obtina victoria.
35. Castiga premii la olimpiadele scolare.
36. Are perspective sa ajunga o personalitate.
37. Are o lume imaginara care este mult mai placuta decat viata adevarata. El isi imagineaza tot felul de aventuri care-i fac placere.
38. Nu stie sa joace fotbal, nu e indemanatic in repararea obiectelor, nu se pricepe sa-si umple in mod distinctiv timpul liber, in schimb este primul in clasa la toate materiile.
39. Are principii si convingerii personale foarte ferme, pe care nu i le poti zdruncina.
40. Este foarte inteligent.
41. Cand un fenomen contrazice cele invatate la scoala si cele scrise in manual "negru pe lab", el ia totusi de bun fenomenul respect
42. Se gandeste bine inainte de a trece la fapte, la actiuni.
43. Nu-i prea asculta pe parinti; el considera ca este destul de mare pentru a stii ce face.
44. In ceea ce-l priveste, ratiunea este mai puternica decat sentimentele.
45. Este comic; ii face pe altii sa rada.
46. Are spirit de observatie, observa cu usurinta imperfectiunile lucrurilor sau ale persoanelor.
47. Nu se lasa pana nu realozeaza ce-si pune in gand.
48. Este sigur de el si nesovaelnic in toate imprejurarile.
49. Este mereu "inspirat", pare un rezervor plin de idei si solutii, uneori acceptabile dar uneori utopice, rupte de realitate.
50. desi are multe claitatii, prin felul de afi nu este agreat de profesori.
51. Nu se sfieste sa se imbrace excentric.
52. Este multumit de sine asa cum este.
53. Nu iese din cuvantul parintilor.
54. Cu invatatura merge destul de greu, in schimb este un baiat (o fata) de treaba, priceput si de nadejde in orice.
Acesti itemi se pot grupa pe trei categorii: itemi ce prezinta caracteristici specifice elevilor creativi, itemi ce surprind caracteristici ale elevilor putin creativi si itemi neutri( ce cuprind caracteristici ce se potrivesc in egala masura celor doua categorii de elevi sau fara relevanta in ceea ce priveste fenomenul creativitatii ).
Caracteristici specifice elevilor creativi: 2;4; 7; 8; 11; 12; 17; 19; 26; 31; 34; 35; 36; 37; 41; 42; 43; 46 ; 47 ; 48 ; 49 ; 50;.
Carcateristici specifici elevilor putin creativi: 1; 5; 6 ; ) ; 14 ; 15 ; 18 ; 20; 21 ; 22 ; 23 ; 25 ; 28; 30; 38 ; 39 ; 44 ; 52 ; 53 .
Caracteristici neutre: 3; 10 ; 13 ; 16 ; 24 ; 27 ; 29 ; 32 ; 33 ; 40 ; 45 ; 51; 54.
Lista de bifare( pentru profesori)
Dam mai jos o lista cu insusiri ale elevilor. Va rugam sa o cititi cu atentie, apoi:
o Insemnati cu un asterisc trasaturile pe care le apreciati la elevi .
o Hotarati-va asupra a cinci trasaturi pe care le considerati cele mai importante si incercuiti asteriscurile corespunzatoare .
o Taiati randurile ce descriu cinci insusiri pe care le dezaprobati .
Are un talent oarecare (picteaza, canta, mestereste aparate complicate etc.) care-l deosebeste de ceilalti.
Nu iese din cuvantul profesorilor .
Este intransingent ; isi apara viguros ideile si nu vrea sa si le modifice .
Este un sef ; toti colegii fac ce spun el .
Este de o curiozitate uneori suparatoare .
Este ingaduitor, adica nu ia in seama neajunsurile obiectelor cu care are de-a face si nici anumite conduite ale celor din jur .
Tot timpul si-l consacra pregatirii lectiilor si intr-adevar, se vad rezultatele.
In afara lectiilor el are in permanenta cate ceva de facut, pentru ca nu poate sa stea .
Intr-un grup de colegi se supune usor opiniei majoritatii, lasandu-se convins chiar daca el are alta parere.
Doreste libertatea de a face ce ii trece prin cap .
Cand un fenomen contrazice cele invatate la scoala si scrie "negru pe alb" in manual, el refuza sa accepte faptul respectiv .
Este intotdeauna corect, pentru ca nu doreste sa devina obiectul criticii si comentariilor .
In situatii dificile se salveaza prin inspiratii de moment.
Cand nu exista sanse evidente de reusita intr-o actiune, el nu persevereaza "in gol" .
Se subestimeaza pentru ca nu-si cunoaste capacitatile la justa lor valoare .
Aduce solutii bune, echilibrate si care nu implica riscuri .
Are insusiri care-l fac iubit de profesori.
Ii place sa riste in actiunile sale .
Luptand pentru o cauza dreapta, se pricepe sa ticluiasca nascociri care sa-i asigure victoria .
Castiga premii la olimpiadele scolare .
Nu-si cunoaste fortele la adevarata lor valoare ; se angajeaza si se incapataneaza sa faca unele lucruri care-l depasesc .
Nu-i pasa de felul cum il judeca colegii, atat timp cat profesorul il aproba in ceea ce face .
Are principii si convingeri personale foarte ferme, pe care nu i le poti zdruncina .
Are o lume a lui imaginara care este mult mai placuta decat viata adevarata. El isi imagineaza tot felul de aventuri care-i fac placere .
Este foarte inteligent .
Este foarte imaginativ .
Nu stie sa joace forbal, nu e indemanatic in repararea obiectelor, nu se pricepe sa-si umple in mod distractiv timpul liber, in schimb este primul in clasa la toate materiile .
Cu invatatura merge destul de greu, in schimb este un baiat (o fata) de treaba, priceput si de nadejde in orice .
Este indragit de colegi dar nu si de profesori.
Cand un fenomen contrazice cele invitate la scoala si cele scrise in manual "negru pe alb", el ia totusi de bun fenomenul respectiv .
Nu-i prea asculta pe parinti ; el considera ca este destul de mare pentru a sti ce face.
In ceea ce-l priveste, ratiunea este mai puternica decat sentimentele .
Este comic ; ii face pe altii sa rada .
Are spirit critic, observa cu usurinta imperfectiunile lucrurilor sau ale persoanelor .
Nu se lasa pana nu realizeaza ce-si pune in gand .
Are siguranta de sine in toate imprejurarile.
Este mereu "inspirat", pare un rezervor plin de idei si solutii, uneori acceptabile dar uneori utopice, irealizabile .
Desi are multe calitati, prin felul de a fi nu este agreat de profesori .
Nu se sfieste sa se imbrace excentric .
Este multumit de sine asa cum este .
Isi alege singur profesiunea pe care o vrea, chiar daca parintii nu sunt de acord .
Caracteristici specifice elevilor creativi : 1 ; 5 ; 8 ; 10 ; 13 ; 14 ; 16 ; 18 ; 19 ; 20 ; 22 ; 23 ; 24 ; 26 ; 29 ; 30 ; 34 ; 35 ; 36 ; 37 ; 38 ; 41 .
Caracteristici specifice elevilor putin creativi : 2 ; 3 ; 6 , 9 ; 11 ; 12 ; 15 ; 17 ; 21 ; 27 ; 31 ; 32 ; 40 .
Caracteristici neutre : 4 ; 7 ; 25 , 28 ; 33 ; 39 .
ANEXA 5
ANEXA 5
ANEXA 5
ANEXA5
ANEXA 5
ANEXA 5
ANEXA 6
BIBLIOGRAFIE
Bejat Marian, Talent, inteligenta, creativitate., Editura Stiintifica, Cluj, 1971 ;
Cerghit Ioan, Metode de invatamant, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997 ;
Chelcea Adina (coord.), Psihoteste, Editura Stiinta si Tehnica S.A., Bucuresti, 1996 ;
Clegg Brian, Birch Paul, Creativitatea - curs rapid/ 150 de tehnici si exercitii, Editura Polirom, Iasi, 2003 ;
Cosmovici Andrei, Iacob Luminita (coord.), Psihologie scolara, Editura Polirom, Iasi. 1999 ;
Craciun C., Metodica predarii limbii romane in invatamantul primar, Editura Emia, Deva, 2001 ;
Dumitru I.Al., Dezvoltarea gandirii critice si invatarea eficienta, Editura de Vest, Timisoara, 2000 ;
Gheba Grigore (coord.), Matematica - jocuri didactice si probleme de perspicacitate pentru prescolari si scolarii claselor I-IV, Editura Universal Pan, Bucuresti, 2005 ;
Gliga Lucia, Jody Spiro (coord.), Invatarea activa - ghid pentru formatori si cadre didactice, Seria Calitate in Formare, Bucuresti, 2001 ;
Iucu B. Romita, Instruirea scolara - Perspective teoretice si aplicative, Editura Polirom, 2001 ;
Jinga Ioan, Elena Istrate (coord.), Manual de pedagogie, Editura All Educational, Bucuresti, 2001 ;
Landau Erika, Psihologia creativitatii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979 ;
Matei Nicolae Constantin, Educarea capacitatilor creatoare in procesul de invatamant - Clasele I-IV, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982 ;
Nicola Gr. (coord.), Stimularea creativitatii elevilor in procesul de invatamant, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981 ;
Nicola Gr. (coord.), Stimularea creativitatii elevilor in procesul de invatamant, Editura Didactica si Pedagogica, bucuresti, 1981 ;
Negovan Valeria, Introducere in psihologia educatiei, Editura "Curtea Veche", Bucuresti, 2004 ;
Oprescu Victor, Factori individuali si formativi ai vocatiei si creativitatii, Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 1989 ;
Panisoara Ion-Ovidiu, Comunicarea eficienta, Editura Polirom, Iasi, 2004 ;
Popescu Gabriela, Psihologia creativitatii, Editura Fundatiei Romaniei de Maine, Bucuresti, 2004 ;
Rafaila Elena, Educarea creativitatii la varsta prescolara, Editura Aramis Print S.R.L., Bucuresti, 2002 ;
Reinhard Sellnow, Atelierele viitorului, Editura Fiat Lux, Bucuresti, 1997 ;
Rosca Al. , Creativitatea generala si specifica, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1981 ;
Roco Mihaela , Creativitatea individuala si de grup - Studii experimentale, Editura academiei Romane, Bucuresti, 1972 ;
Stoica Ana, Creativitatea elevilor - posibilitati de cunoastere si educare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983 ;
Zlate Mielu (coord.), Psihologia la raspantia mileniilor, Editura Polirom, Iasi, 2001 .
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
| Documente similare: |
Cauta document |