Materiale pentru confectionarea machetelor

DEFINITII

CLASIFICARE

CONDITII IMPUSE

Macheta: reproducerea pozitiva la scara naturala, a unei piese protetice destinate inlocuirii structurilor dentare sau dento- maxilare pierdute

Ceara: este cel mai vechi material utilizat in machetare, avand ponderea cea mai ridicata comparativ cu restul materialelor. In prezent se utilizeaza si masele termoplastice si polimerii

Functie de compozitia si structura:

-ceara: naturala, sintetica si dentara

-polimeri: rasini acrilice autopolimerizabile si material compozite fotopolimerizabile

-alte materiale: nylonul, firul de par de cal, tija metalica ceruita, etc.

-sa fie usor modelabile la temperatura camerei sau a cavitatii bucale fara a se deforma dupa finalizarea machetarii

-sa fie sau sa devina plastice dupa o incalzire partia

-sa nu fie casante

-sa se adapteze cu usurinta si correct la suprafetele machetate, permitand corecturi ulterioare

-sa se plastifieze si solidifice intr- un interval de timp necesar modelarii, fara a- si modifica proprietatile

-sa prezinte o contractie cat mai redusa

-sa arda fara reziduuri

-sa se indeparteze cu usurinta, fara a impregna tiparul, atunci cand se macheteaza lucrari protetice din polimeri

-sa nu fie toxice pentru tesuturile cavitatii bucale

-sa fie colorate, dar sa nu colorize sis a nu intre in combinative cu materialele utilizate pentru modele si tipare

GENERALITATI

CLASIFICARE

INDICATII

TIPURI DE CEARA UTILIZATE IN CABINET

TIPURI DE CEARA UTILIZATE IN LABORATOR

-dpdv chimic ceara este un material neutru

-dpdv biologic ceara este considerate netoxica si se resoarbe partial la nivelul tractului digestive

-o caracteristica generala este aceea ca ceara nu are punct de topire definit ci un interval de temperatura ce face trecerea de la faza solida la cea lichida

-ceara arde fara reziduuri

1.Dupa origine:

-ceara naturala: ceara animala, ceara de insect, ceara vegetala, ceara minerala

-ceara sintetica: poliglicolica, polietenica, polioxietenica, ceara Lanette, parafine, ceara Nibren, rilanit, ceara halogenat hidrocarbonata, ceara hidrogenata, si ceara esterica

2.Dupa domeniul de utilizare:

-ceara industriala: intra in component substantelor de curatire, de intretinere, de lustruire, de conservare, de izolare, produse cosmetic, material de impachetat si a produselor farmaceutice

-ceara dentara: ceara de modelaj, ceara de inregistrare a relatiei intermaxilare, ceara pentru turnare, ceara aderenta pentru lipit, ceara pentru cofrare, ceara pentru amprenta corectiva, ceara care intra in compozitia materialului pentru confectionat linguri individuale

3.Dupa compozitia chimica:

-ceara hidro- carbonata

-ceara esterica

-ceara cu continut de alcooli liberi sau acizi liberi

4.Dupa consistenta:

-ceara moale

-ceara medie

-ceara dura

5.Dupa temperatura mediului:

-ceara de vara

-ceara de iarna

-machetare

-adaos la alte material din care se confectioneaza machetele

-adaptarea portamprentelor individuale

-corectarea sau reconstituirea unor amprente

-ceara de inregistrare a relatiei intermaxilare se mai numeste si ceara de ocluzie

-ceara pentru turnare: tip I, tip II

-ceara pentru amprentare prin tehnica directa (inlay, onlay, DCR)

-ceara pentru amprenta corectiva sau ceara pentru corectarea amprentei

-ceara utilitara folosita la adaptarea lingurilor individuale

-ceara de lipit intrebuintata pentru reconstituirea amprentelor realizate cu gips

-ceara de modelaj:macheta protezelor adjuncta, pozitionarea dintilor artificiali si deretentivizare

-ceara pentru turnare: macheta protezelor conjuncte, cape si crosete prefabricate, machete scheletului metalic al protezei scheletate. Sunt 3 (trei) clase: A (roz), B (verde), C (albastra) avand aceeasi compozitie

-ceara de lipit: utilizata in lipirea unor fragmente ale amprentelor luate cu material rigide sau semirigide, ambalarea provizorie in pozitie corecta a pieselor metalice, inainte de solidarizare sau reparatie

-ceara de cofrare: se utilizeaza pentru cofrarea amprentelor in vederea obtinerii unui soclu care sa nu trebuiasca fasonat

-ceara pentru confectionarea valului de ocluzie: ceara de ocluzie

PROPRIETATI FIZICE

PROPRIETATI MECANICE

PROPRIETATI CHIMICE

PROPRIETATI BIOLOGICE

-intervalul de topire: este dat de temperature de topire a componentelor cerii

-dilatarea termica: ceara se dilate la cresterea temperaturii si se contracta la scaderea acesteia

-fluajul: capacitatea de curgere a moleculelor una fata de alta. Este direct dependenta de temperature, forta de deformare

-stresul intern (rezidual): datorat incalzirii neuniforme. Se adauga dilatarii termice

-deformarea: apare datorita incalzirii neuniforme in masa cerii. Se recomandainainte de ambalare racirea machetei timp de 30 min. in refrigerator

-ductilitatea: creste odata cu cresterea temperaturii

-modulul de elasticitate: prezinta valori diferite pentru fiecare tip de ceara. Cunoasterea valorii este foarte importanta in cazul cerii pentru inlay in procedeele de ambalare tip hygroscopic

-comportamentul plasto- elastic:la deformari mici ceara lucreaza in domeniul elastic, la deformari mari in domeniul plastic

-inertie chimica mare: rezista foarte bine la procesele de oxidare si hidroliza

-solubilitate diferita: cele mai multe sunt insolubile in apa, dar solubile in solventi organici

-inodora

-insipida

-anodina

INDICATII GENERALE

INDICATII SPECIALE

-Regula de baza: toate tipurile de ceara utilizte pentru machetarea unei restaurari protetice trebuie sa provina de la acelasi fabricant

-Flacara becului Bunsen: este suficienta pentru incalzirea unui instrument de modelat

-Utilizarea spatulelor electrice: incalzirea trebuie reglata astfel incat sa nu determine descompunerea tipului de ceara de la varful instrumentului

-Inegrirea instrumentului de modelat:are consecinte negative asupra modelarii, presupunand o supraincalzire ce determina contractii mari ale cerii

-Modelarea prin tehnica aditiei: permite o limitare a contractiei totale a machetei

-Tehnica de aplicare a tipurilor de ceara in stare topita:

Ceara sa nu fie supraincalzita pana la topire

Ceara trebuie aplicata dintr- o singura miscare pe toata suprafata

Ceara trebuie sa fie usor de turnat in stare lichida si sa nu fie casanta la solidificare

Topirea si solidificarea trebuie sa se realizeze astfel incat ceara sa nu isi modifice proprietatile

-Tehnica de aplicare in stare plastica:

Ceara necesita o preincalzire

Ceara trebuie sa prezinte o plastifiere omogena

Modelarea trebuie sa se faca rapid

La prelucrare se vor utiliza instrumente ascutite

TEHNICI UTILIZATE PENTRU MACHETAREA RESTAURARILOR PROTETICE CONJUNCTE (FIXE)

TEHNICI UTILIZATE PENTRU MACHETAREA RESTAURARILOR PROTETICE ADJUNCTE

(PROTEZE MOBILE SI MOBILIZABILE)

Metoda reducerii succesive:

Se efectueaza dintr- un bloc de ceara de dimensiuni initiale mai mari decat cele ale machetei

Metoda racirii gradate:

Necesita introducerea bontului mobil intr- o baie de ceara topita rezultand capa de ceara cu grosime uniforma

Metoda prin picurare:

Consta in depunerea progresiva de ceara topita pana se ajunge la dimensiunile corespunzatoare, iar excesulneste indepartat prin razuire progresiva

Metoda ce utilizeaza machete prefabricate:

Se adapteaza ceara prin metoda aditiei

Metoda adaptarii foliei precalibrate de ceara:

Sectionata si adaptata in conformitate cu viitoare lucrare protetica, la care modelarea finala se face prin aditie de ceara topita

Metoda de modelare aditiva:

Consta in aditia de cantitati mici de ceara, pas cu pas, pe baza unor reguli stricte din cadrul unui sistem programat de lucru. Este o tehnica gnatologica, care necesita si o trusa de instrumente de modelaj, introduce de P.K. Thomas. Instrumentele de aditie sunt numerotate cu 1 si 2 fiind singurele instrumente din trusa ce pot fi introduce in flacara.

Sfaturi:

La temperatura camerei ceara prezinta o anumita duritate si stabilitate. Pentru a evita aparitia tensiunilor interne inainte de utilizare ceara va fi introdusa intr- o baie de apa calda

Indepartarea machetei de pe model se va face numai inainte de ambalare

Ceara utilizata pentru machetarea componentei metalice:

La protezele scheletizate necesita valori de duritate mai reduse, datorita modelarii machetei direct pe modelul duplicat (realizat din masa de ambalat)

Ceara pentru valul de ocluzie:

Este utilizata pentru stabilirea dimensiunii vertical la edentatul total si partial. Este o ceara de consistent mai redusa, fiind mai moale si astfel va permite o modelare directa in cavitatea bucala

Ceara pentru ocluzie:

Trebuie sa aiba o consistent mai redusa decat cea utilizata pentru valul de ocluzie, permitand aplicarea sa in straturi subtiri

Ceara pentru modelaj:

Utilizata la modelarea bazei protezelor totale si partiale acrilice trebuie sa prezinte, la temperature camerei si o buna plasticitate si o buna capacitate de adaptare si adeziune, precum si o prelucrabilitate facila prin taiere si aschiere

Ceara pentru cofrare:

Este o ceara avand la temperature camerei o valoare ridicata a fluajului, temperatura la care este usor modelabila, fara a necesita incalzire, aceste proprietati determinand utilizarea ei si pentru fixarea dintilor artificiali

CEARA

CEARA PENTRU TURNARE, RETENTII, PROFILE, CROSETE

Ceara roz:

placi rectangular calibrate

-se utilizeaza pentru modelajul machetei bazelor si al machetelor seilor protezelor

-ceara de iarna si ceara de vara

Ceara de cofrare:

-placute si bastonase de culoare rosu inchis

Ceara de inlay:

-batoane de culoare albastru- inchis, verde- inchis si sfere

Ceara de pregatire:

-este utilizata in vederea machetarii lucrarilor protetice realizate prin turnare

-se prezinta sub forma de placi de culoare roz (15 buc/pachet, g= 0,5- 0,7mm)

Ceara de completare:

-este prezentata in doze de 40g de culoare roz

Ceara pentru turnare:

placi rectangulare netede , avand grosimi variabile, precalibrate:0,25;0,3;0,4;0,5;0,6 si 0,8mm de culoare verde

-ceara valurita (cu relief): relieful se prezinta sub trei sortimente (fin, mijlociu si gros), de culoare verde si avand grosime intre 0,3- 0,6mm

-tije de ceara verde: avand o lungime de 17cm, se fixeaza usor, adera bine la model si arde fara reziduuri (canale de turnare, etc.)

-tija terminala din ceara cu retentii: utilizata la modelajul componentei metalice la proteza partial sceletata (25 buc/pachet, roz)

-retentii de ceara: 3 (trei) sortimente: scara (15 buc/pachet, rosie), perforatii si rotunde (15 buc/pachet, rosie)

-retentii pentru sei: utilizate la machetarea componentei metalice a PPS mandibulare sau ca element de rezistenta la protezele totale mandibulare din acrilat, in cazul unor creste edentate inguste

-retentii de ceara sub forma de retea: pentru machetarea protezelor totale si partiale; in diagonala: pentru machetarea protezelor partiale; retentii mari din ceara: pentru machetarea protezelor partiale

-profile din ceara pentru crosete: pentru molari si premolari

-crosete prefabricate din ceara: pentru molari si premolari, din ceara de culoare verde

-ceara pentru lipit: are aderenta foarte buna, arde fara reziduuri, se indeparteaza cu usurinta. Blocuri de culoare roz sau galbena, sau batoane de culoare galbena cu sectiune patrata

-ceara pentru modelaj: se prezinta in seturi de 4 (patru ) culori, fiecare avand o alta utilizare:

Ceara albastra pentru machetarea coroanelor de invelis

Ceara verde pentru completare

Ceara maro pentru completare in zona cervicala

Ceara gri destinata modelajului ocluzal

-suprafetele ocluzale prefabricate:utilizate pentru machetarea puntilor mixte ale caror corp de punte este reprezentat de casete cu fatete polimerice

PROPRIETATILE MASELOR PLASTICE

MODUL DE PREZENTARE

TEHNICA DE LUCRU

Rasini acrilice autopolimerizabile:

-durata de prelucrare depinde de consistent initiala a materialului, ce determina timpul de priza prelungitsau scurtat

-timpul de priza este controlabil prin temperatura initiala a componentelor materialului, raportul pulbere/lichid, cantitatile de material utilizat si intensitatea mixarii. Studiile au aratat o contractie crescuta a acestora ceea ce a condus la subdimensionarea machetei cu 2- 4%

-in cazul depunerii rasinilor acrilice prin tehnici special de pensulare (dupa Lenz), comportamentul volumetric al rasinilor autopolimerizabile este net superior tipurilor de ceara dentara, cu cat peretii machetelor sunt mai subtiri cu atat valorile contractiei sunt mai reduse

-aceste rasini ard fara sa lase reziduuri (arderea este incheiata la 600 C)

Masele termoplastice:

se plastifiaza prin incalzire devenind adaptabile pe model

-exactitate in reproducere, duritate, vascozitate, fidelitate, stabilitate volumetrica si chimica

-utilizare pentru machetarea restaurarilor protetice care urmeaza a fi turnate

-este un material care arde fara reziduuri

Rasinile compozite fotopolimerizabile:

-sunt mai rar utilizate

-avantajul major consta in prelungirea timpului de manipulare (reactia de intarire apare doar dupa aplicarea radiatiei luminoase)

-contractia de polimerizare este redusa

-reziduurile ramase dupa ardere sunt nesemnificative

Rasini acrilice autopolimerizabile:

-sistem bicomponent format din pulbere (polimer- polimetacrilatul de metil) si lichid (monomer- metacrilatul de metil)

Masele termoplastice:

-utilizate ca sabloane pentru diferite tipuri de machete pentru crosete, de conectori linguali, de culise si calareti, necesari pentru machetarea componentei metalice a protezelor scheletate

Rasinile compozite fotopolimerizabile:

-se livreaza in sistem monocomponent, sub forma de pasta ambalata in seringi

Rasini acrilice autopolimerizabile:

-sunt utilizate pentru machetarea prin metoda directa sau indirect a unor restaurari protetice de dimensiuni reduse (DCR)

-pasta acrilica utilizata pentru machetare va trebui sa aiba o consistent mai vascoasa, pentru a contracara variatiile volumetrice ce apar in momentul polimerizarii si a se perfecta volumul si adaptarea marginala a machetei pe dintele natural

-ambalarea se va realize in chiuvete metalice si masa de ambalat se va incalzi lent

Masele termoplastice:

-se plastifiaza uniform, trecand materialul prin flacara de mai multe ori, pe oe suprafata cat mai mare

Rasinile compozite fotopolimerizabile:

-necesita timpi speciali pentru machetare:

Izolarea modelului

Aplicarea strat cu strat de rasina compozita fotopolimerizabila

Polimerizare

GENERALITATI

RETENTIA PERLATA

BUTONI, ANSE SI ALTE FORME DE RETENTII

-materialele pentru macroretentii se utilizeaza pentru realizarea sisemului de retentii necesar asigurarii unei legaturi optime intre componenta fizionomica si component metalica a coroanelor mixte

-sunt reprezentate de ceara, mase plastice, cristale solubile si insolubile

-exista o gama larga de sisteme macroretentive ca: perle, anse, butoni, solzi de peste, coada de soricel, cavitati retentive si cristale

-este una dintre cele mai vechi metode

-materialele folosite pentru acest tip de retentive sunt ceara si masele plastice

-se utilizeaza in general in zonele unde nu pot fi aplicate ansele (ca si element de retentie), datorita lipsei de spatiu

Sunt confectionate din ceara si mai ales din mase plastic, pentru retentionarea componentei fizionomice polimerice

Solzii de peste: se realizeaza cu un bisturiu fin sau alt instrument taios, prin crestarea peretelui vestibular al machetei componentei metalice rezultand astfel mai multe sectiuni cu directive incizo- cervicala. Portiunea de ceara sectionata se indeparteaza rezultand astfel o suprafata retentiva in care este "prins" polimerul. Este o tehnica mai delicate

Plasele: sunt confectionate din ceara sau material plastic si sunt prefabricate. Dupa turnarea componentei metalice, sablarea macroretentiilor sub forma de plasae conduce la imbunatatirea considerabila a adeziunii polimerilor la component metalica

Firele si ansele de nylon sau ceara: au forma si calibre diferite. Se aplica la nivelul marginilor incizale sau ale suprafetelor ocluzale ale casetei vestibulare, in care polimerii inserati sunt retinuti. In multe cazuri se asociaza cu retentia perlata

Cristalele solubile si insolubile: este o metoda mai recenta de retentive ce functioneaza asemanator cu zonele subecuatoriale ale perlelor, insa sunt de 2 (doua) ori mai eficiente. Cristalele au dimensiuni de 0 ;0,5 si 0,8mm si se lipesc pe fata vestibulara a machetei de ceara cu ajutorul unui adeziv care dizolva cristalul si apoi il imobilizeaza puternic. Dupa ambalare aceste cristale se transforma intr- un relief pronuntat retentiv. Exista si cristale hidrosolubile ce permit obtinerea unui relief retentiv negativ, prin aplicarea pe fata vestibulara a machetei de ceara, unde se infundan usor. Hidrosolubilitatea lor le determina dizolvarea sub actiunea unui jet de apa, in locul lor aparand microcavitati retentive

Cavitatile retentive: sunt retentii pe suprafata vestibulara a machetei, rezultate prin saparea in ceara de cavitati, cu ajutorul unor spatula fine. Pretind o grosime mai mare a stratului de ceara in zona vestibulara