Morfologia molarului 1 superior

Dinte

Morfologia coroanei

Morfologia radacinii

Primul molar superior

M1

Are o forma cuboidala, formata din 4 (patru) lobi. Prezinta 4 (patru) fete laterale: vestibulara, palatinala, meziala si distala, si o fata ocluzala

Fata vestibulara este delimitata de 4 (patru) margini: ocluzala, cervicala, meziala si distala. Conturul este asemanator cu un trapez orientat cu baza mare ocluzal. Relieful este convex in ambele sensuri (mezio- distal si cervico- ocluzal), convexitatea maxima este situate mezial in treimea cervicala. Depresiunea dintre cei 2 (doi) lobi vestibulari sub forma de sant este mai aproape de marginea distala, ceea ce inseamna ca lobul mezial este mai mare decat cel distal. La extremitatea santului exista foseta vestibulara situate la jumatatea inaltimii acestei fete

Marginea ocluzala are forma unei linii frante, care se poate asemana cu un "W". Cele doua "V"= uri  sunt inegale , cel mezial este mai mare decat cel distal. Bratele "V"- urilor sunt mult deschise si ele reprezinta relieful cuspizilor mezio- vestibular si disto- vestibular. Fata vestibulara are aproximativ urmatoarele dimensiuni: inaltimea 7,5 mm, latimea 10 mm (in 1/3 ocluzala), latimea minima 7,4 mm (la nivelul coletului)

Marginea cervicala/colet este reprezentata de o linie foarte putin curba, aproape orizontala; corespunzator zonei interradiculare, are o denivelare mai accentuata

Marginile proximale sunt cu un contur usor convex si orientate foarte putin convergent catre colet, marginea distala fiind mai scurta, mai convexa si mai convergente decat marginea meziala

Fata palatinala/orala are un contur tot ca fata vestibulara - trapez cu baza mare ocluzal (10,2 mm) si baza mica la colet cu mentiunea ca diferenta dintre bazele trapezului este mai mare. Si ea este elimitate de 4 (patru) margini: marginea ocluzala, marginea de colet si marginile proximale (meziala si distala). Relieful fetei palatinale este convex in cele 2 (doua) sensur, convexitatea maxima este situate in zona 1/3 mijlocii. Santul palatinal isi are originea pe fata ocluzala, traiectul sau la nivelul fetei palatinale este mult mai aproape de marginea distala si se termina pierdut, la mica distanta de marginea cervicala. In aproximativ 50- 60% din cazuri pe lobul mezio- palatinal apare o proeminenta numita tuberculul (cuspidul) lui Carabelli. Forma si dimensiunile prezinta o varietate foarte mare. El este considerat ca un cuspid supranumerar

Marginea ocluzala este bilobata, corespunzator celor 2 (doi) cuspizi. Are forma tot a unui "W", dar "V"- ul mezial este mult mai mare decat cel distal, deoarece el reprezinta relieful lobului mezio- palatinal

Marginea de colet/cervicala are forma unei linii usor curbe cu convexitatea orientata apical

Marginile proximale sunt convergente spre colet si cu o diferenta dimensional mai mare intre marginea meziala si marginea distala

Fata meziala este cea mai lata fata dintre toate fetele laterale. Prezinta urmatoarele dimensiuni: la nivelul coletului in sens vestibule- palatinal 10 mm; in 1/3 cervicala de 11,7 mm; la marginea ocluzala este de 7 mm; inaltimea de 7,5 mm. Relieful este plan in sens vertical si convex in sens vestibulo- palatinal. Convexitatea maxima este situate in apropierea marginii ocluzale  unde este si punctual de contact. In zona cervicala, central, exista o usoara depresiune

Fata distala are un contur asemanator fetei meziale dar mult mai redus ca intindere . Relieful este convex in ambele sensuri.

Fata ocluzala se inscribe intr- un paralelogram cu diametrul maxim situate intre cuspidul mezio- vestibular si disto- palatinal. Unghiurile mezio- palatinale si disto- vestibulare sunt obtuse, iar unghiurile mezio- vestibular si disto- palatinal sunt ascutite. Conturul acestei fete este dat de cele 4 (patru) margini: vestibulara, palatinala, meziala si distala

Marginea vestibulara este convexa, bilobata, cu dimensiuni de 10 mm si corespunde crestelor sagitale de smalt ale cuspizilor vestibulari. Santul interlobar o imparte in 2 (doua) parti inegale, cea meziala fiind mai mare decat cea distala. Este convergenta spre distal

Marginea palatinala este de asemenea bilobata, dar cu partea meziala de 2 (doua) mai mare decat cea distala. Este formata de crestele sagitale de smalt ale celor 2 (doi) lobi palatinali. Dimensiunea marginii palatinale este mai mare decat marginea vestibulara

Marginea meziala este cea mai mare margine masurand aproximativ 11,7 mm. Formeaza impreuna cu marginea vestibulara un unghi ascutit (75 ) si cu cea palatinala un unghi obtuz (105 ). Este reprezentata de creasta marginala de smalt

Marginea distala este mai mica 10,5 mm si mai convexa. Impreuna cu marginea vestibulara formeaza un unghi obtuz de 105 iar cu cea palatinala un unghi ascutit de 75

Relieful este reprezentat de urmatoarele elemente: 4 (patru) cuspizi, 3 (trei) fosete, 3 (trei) santuri si mai multe creste de smalt. Cuspizii au urmatoarea orientare: 2 (doi) vestibular (mezio- vestibular si disto- vestibular) si 2 (doi) palatinal (mezio- palatinal si disto- palatinal). Ordinea marimii este:  M-P>M-V>D-V>D-P. Cuspidul M-P este unit de cuspidul D-V printr- o creasta de smalt numita creasta oblica de smalt ce rezulta din unirea crestelor esentiale de smalt ale celor 2 (doi) cuspizi, angulata- 160 cu deschiderea unghiului mezial. Lobul M-V este complet separate de lobul disto- palatinal prin creasta oblica si santurile interlobare. Crestele esentiale de smalt ale cuspizilor sunt usor convexe mai apropiate de marginea meziala, rezultand pantele meziale cu dimensiuni mai reduse si mai abrupt decat pantele distal. Santurile intercuspidienede pe fata ocluzala sunt in numar de 3 (trei): mezio- central, centro- vestibular si disto- palatinal. Santul intercuspidian mezio- central separa cuspidul M-V de cel M-P. Fiecare extremitate a santului se termina in cate o foseta. In foseta meziala ajunge extremitatea meziala iar in foseta centrala ajunge extremitatea distala. Santul intercuspidian vestibule- central este situate intre cuspidul M-V sic el D-V. Are o extremitate la nivelul fosetei central, dupa traiectul ocluzal se continua pe fata vestibulara, terminandu- se in foseta vestibulara. Santul mezio- central si santul centro- vestibular formeaza un unghi aproape drept (95 ). Santul intercuspidian disto- palatinal, este situate intre cuspidul M-P si creasta oblica de smalt si se continua cu santul de pe fata palatinala. Fosetele sunt in numar de 3 (trei): 2 (doua) principale (meziala si distala), delimitate de creste marginale de smalt si o foseta secundara, aflata la intersectia santurilor vestibule- central cu mezio- central. Crestele de smalt sunt reprezentate de: crestele marginale meziala si distala care se unesc cu crestele sagitale ale cuspizilor vestibulari si palatinali si crestele esentiale.  

Are 3 (trei) radacini: 2 (doua) vestibulare si una palatinala

Radacina palatinala este mult mai mare decat celelalte 2 (doua): mezio- vestibulara si disto- vestibulara

Radacina palatinala este aplatizata in sens vestibulo- palatinal

Radacina mezio- vestibulara este mai aplatizata in sens mezio- distal decat cea disto- vestibulara

Radacinile vestibulare sunt aplatizate in sens mezio- distal, iar varfurile sunt curbate reciproc

Cracteristici principale ce favorizeaza identificarea molarului 1 superior

Este dintele cu cel mai mare volum la nivelul arcadei maxilare

Conturul coroanei este cuboidal

Pe fata ocluzala are 4 (patru) cuspizi, cel mai mare este M-P iar cel mai mic este D-P

Creasta oblica de smalt care uneste cuspidul M-P de cuspidul D-V

Cuspizii vestibulari prezinta o forma mai ascutita fata de cuspizii palatinali

Dimensiunea in sens vestibule- palatinal a coroanei este mai mare decat cea in sens mezio- distal

Tuberculul lui Carabelli exista in 50- 60% din cazuri

Dintele are radacini bine dezvoltate si separate