Materiale pentru realizarea modelelor de lucru

CONDITII IMPUSE MODELELOR

CLASIFICAREA MODELELOR

Materialul din care se obtine modelul trebuie sa compenseze coeficientul de contractie al amprentei printr- o dilatare corespunzatoare

Conditii:

Conditii esentiale se refera la exactitatea dimensional, la capacitatea de reproducere fidela a detaliilor respectiv duritatea suprafetelor si rezistenta la abrazie

Conditiile utile sunt legate de manipularea facila, confectionarea rapida si compatibilitatea cu materialele de amprenta

O alta clasificare a conditiilor:

Stabilitatea formei si a volumului

Exactitatea (fidelitatea)

Plasticitatea

Timpul de prize convenabil

Consistenta

Rezistenta la rupere si la presiune

Rezistenta la abrazie

Calitatea suprafetelor

Posibilitati de corectie si/sau adaugare

Stabilitatea chimica

Prelucrabilitatea facila

Dupa natura chimica:

Modele nemetalice: gipsuri (cls II, III, IV si V), cimenturi (FOZ, silicofosfatice), materiale compozite (poliuretani, rasini epoxy, epiminice) si mase de ambalat

Modele metalice: amalgam, aliaje usor fuzibile, aliaje topite si pulverizate si metale depuse pe cale galvanic

Dupa tehnologia de realizare:

Turnare in amprenta (gipsurile, materialelel composite, masele ceramic depuse sub forma de pasta si arderea lor ulterioara)

Fulare (indesare, presare) amalgam si cimenturi

Depunere de metale/aliaje fie prin galvanizare, fie prin pulverizare

COMPOZITIA GIPSURILOR

CLASIFICAREA GIPSURILOR

PROPRIETATILE GIPSURILOR

REACTIA DE PRIZA

TIMPUL DE PRIZA

EXPANSIUNEA DE PRIZA

TEHNICA DE LUCRU

INDICATIILE

Pulberea gipsurilor este reprezentata de semihidratul de sulfat de calciu ce se prezinta sub 2 (doua) forme:

-α semihidratul de sulfat de calciu (constituient esential al gipsurilor cls II, III si IV)

-β semihidratul de sulfat de calciu (gipsul de Paris- constituient principal al gipsului cls I)

Prepararea α semihidratului se face prin ardere umeda

Prepararea β semihidratului se face prin ardere uscata

Prepararea gipsurilor sintetice se realizeaza din deseuri de fosfat

Gipsurile sintetice sunt formate din sulfat de calciu dihidrat cu o puritate absoluta

Alabastru, gips dur si gips extradur

Dupa ISO si ADA  nr.25 sunt 5 (cinci) grupe:

-grupa I (Impression plaster)

-grupa II (Model plaster)

-grupa III (Dental stone)

-grupa IV (Dental stone)

-grupa V (Dental stone, high strength, high expansion)

Gipsul tip I:

-fidelitatea remarcabila a detaliilor

-absenta componentelor toxice si iritante

-priza rapida (3- 5 min.)

-expansiune de priza cuprinsa intre 0,1- 0,3%

-capacitate de absorbtie a filmului salivar

-pret de cost redus

- este un sulfat de calciu hidratat sau anhidru

Gipsul alabastru tip II (gips alb sau gips alb de Paris):

-este un β semihidrat de sulfat de calciu

-prezinta o structura poroasa dupa reactia de prize fiind un gips moale

- este putin hidrosolubil

-timpul de priza = [6- 30min.]

-dilatarea de priza= 0,35

-rezistenta la compresiune= 9N/mm²

-rezistenta la incovoiere= 4N/mm²

-pret de cost scazut

Gipsul dur tip III:

-este un α semihidrat de sulfat de calciu

-duritate de 10 ori mai mare decat gipsul natural= 150N/mm², (2,5- 10 ori mai mare decat cele tip II)

-rezistenta sporita la abraziune

-timp de priza= [6- 20min]

-expansiune de priza= 0,3%

-rezistenta la compresiune= 20N/mm²

-rezistenta la incovoiere= 10 N/mm²

-dilatarea de prize este de 2 ori mai mica decat a tip II, adica 0,1% fata de 0,2%

-pulberea acestui gips este colorata

=tipuri: Moldano, Begodur, Duralit, etc.

-prezinta proprietati mecanice bune daca sunt respectate conditiile de preparare (raport pulbere/apa, temperatura apei recomandata de fabricant si malaxare in vid)

-nu au prêt de cost ridicat si prezinta calitati optime

Gipsul extradur tip IV (gips superdur sau gips sintetic):

- este un α semihidrat de sulfat de calciu cu cristale dense trunchiate

-duritatea este de 210 N/mm²

-timpul de priza= [15- 20min.]

-coeficientul de expansiune liniara de priza= 0,09%

-rezistenta la abrazie mare (se mentin muchiile ascutite)

-rezistenta la compresiune= 70 N/mm²

-rezistenta la incovoiere= 8 N/mm²

-colorantii utilizati sunt maro, roz, galben, verde, albastru, etc.

Gipsul extradur cu expansiune ridicata tip V:

-au rezistenta mai mare decat tipul IV

-expansiunea de priza= 0,1- 0,3%

In amestec cu apa a pulberii de semihidrat se formeaza o masa neregulata de cristale microscopic ce se transforma intr- un  anumit interval de timp in corp solid

Teoria cristalizarii:

explica fenomenul de priza

-conform acestei teorii fenomenul de prize apare datorita diferentei de solubilitate a dihidratului si semihidratului de sulfat de calciu

-in gipsul aflat in intarire se deosebesc 2 (doua) tipuri de centre de dizolvare si de precipitare

Teoria coloidala:

-dihidratul de sulfat de calciu se gaseste in faza dispersata a unui gel colloidal, din care cresc in final, cristalele de gips

Teoria mixta:

-priza propriu- zisa este explicata prin teoria coloidala, iar durificarea printr- o cristalizare ulterioara

Este influentat de factori fizici si chimici valoarea medie fiind cuprins intre 7- 12min.

Factori fizici:

-temperatura:

1. sub 30 C, timpul de priza creste cu scaderea temperaturii

2. intre 30- 50 C, timpul de priza este independent de temperature

3. peste 50 C, timpul de priza scade odata cu temperatura

-raportul α/β semihidratului: pentru 1min. de spatulare timpul de priza creste odata cu proportia de apa

-timpul de spatulare: timpul de priza creste odata cu diminuarea spatularii

-dimensiunile particulelor: timpul de priza este diminuat odata cu scaderea dimensiunii particulelor

Factori chimici:

-acceleratori reactiei de priza (cloruri sau sulfati alcalini)

-inhibitorii reactiei de priza (citrate, acetate sau borate- boraxul). Se mai utilizeaza si substante organice cu greutate molecular mare

Reactia de prize este insotita de o expansiune (dilatare) de prize ce are valoare de 0,4%.

Este influentata de factori fizici si chimici

Factorii fizici:

-temperatura: expansiunea de priza creste odata cu scaderea temperaturii

-raportul apa/β semihidrat: expansiunea creste odata cu diminuarea cantitatii de apa

-timpul de spatulare: expansiunea creste cand timpul de spatulare este mai mare de 5min.

Remarca: in urma modificarii factorilor fizici, expansiunea de prize variaza invers proportional cu timpul de prize

Factorii chimici:

(expansiunea de priza este diminuata in general de acceleratorii si inhibitorii de priza)

-clorura de sodiu accelereaza viteza de crestere a cristalelor, fara a le modifica diametrul, diminuand in acelasi timp expansiunea de priza

-sulfatul de potasiu, boraxul si inhibitorul colloidal sunt solutii cu efect antiexpansiune

-introducerea unei cantitati suplimentare de gips in pasta provoaca expansiune

-adaugarea de apa in pasta de gips duce la o expansiune suplimentara de pana la 5 ori mai mare decat expansiunea de priza

1.inainte de turnarea modelului, orice amprenta realizata dintr- un material elastic trebuie uscata (insa nu deshidratata)

2.prepararea pastei de gips se face prin metoda saturatiei progressive sau metoda amestecului predozat.

Materiale necesare: bol de cauciuc curat, spatula inoxidabila, rigida, lata si curate, masuta vibratoare eventual malaxor (de preferat vacuum- malaxor). Apa se pune in bol iar pulberea de gips se toarna incet

3.pasta astfel preparata se toarna in amprenta.

Timpul de prelucrare reprezinta 2/3 din timpul de priza. Amprenta este pozitionata cu impresiunile bontului/bonturilor situate decliv pemasuta vibratoare, iar pasta de gips de consistent cremoasa, se toarna in cantitati mici, in portiunea cea mai inalta a amprentei sub vibrare continua

4.realizarea soclului modelului. Se face prin rasturnarea amprentei umpluta cu pasta de gips neintarita, peste o alta cantitate de pasta de gips, depusa sub forma de piscot si intarirea simultana a celor 2 (doua) cantitati de pasta

ATENTIE: Amprentele din hidrocoloizi reversibili sau gume polieterice in care s- aturnat un gips dur se vor mentine in ambianta cu umiditate de 100% pana la sfarsitul prizei.

Timpul de prize variaza de la material la material fiind de cca 20- 30min.

ATENTIE:

Se recomanda indiguirea si sau cofrarea amprentei, respective turnarea modelului in doi timpi, deoarece l aturnarea intr- un singur timp apare riscul deformarii amprentelor elastice

soclarea modelelor

.finisarea modelului din gips dur si sectionarea bonturilor mobile se face fara ca modelul sa ajunga in contact cu apa

7.executarea cheii distal de ocluzie si realizarea modelului antagonistilor

8.intarirea materialului 30- 60min.

Gipsul tip I:

-foarte rar in tehnici necomprensive de amprentare a campurilor edentate total

-foarte rar in supraamprentarea inelului de cupru

-confectionarea cheilor vestibulare in edentatia partiala

Gipsul alabastru tip II (gips alb sau gips alb de Paris):

-datorita structurii sale poroase nu poate fi utilizat decat pentru confectionarea modelelor de studiu, modele documentare si didactice, modelul dintilor antagonisti, pentru modele preliminare (in vederea realizarii unor linguri individuale), pentru soclurile unor modele si pentru confectionarea modelelor necesare repararii protezelor

-fixarea modelelor in simulatoare (ocluzoare si articulatoare)

-poate fi utilizat si ca masa de ambalat pentru polimerizarea restaurarilor protetice acrilice

Gipsul dur tip III:

-utilizate exclusiv pentru confectionarea modelelor de lucru (proteze unidentare, punti, aparate de imobilizare, aparate ortodontice, proteze partiale mobilizabile si mobile)

-confectionarea modelului dintilor antagonisti

-soclul modelelor cu bonturi mobilizabile

Gipsul extradur tip IV (gips sintetic):

datorita pretului de cost ridicat se utilizeaza numai la modelele la care este necesara o fidelitate absoluta si o pastrare intacta a conturului si muchiilor preparatiilor dentare

Gipsul extradur cu expansiune ridicata tip V:

-aceeasi utilizare ca si tipul IV

GENERALITATI

CLASIFICARE

DESCRIERE

DEZAVANTAJE

-au fost utilizate inaintea gipsurilor extradure, chimice si sintetice

-utilizate pentru confectionarea modelelor mici, cu bonturi mobilizabile

-cimentul fosfat de zinc (FOZ)

-cimenturile silicat (CS)

-cimentul silicofosfat (CSF)

-cimentul fosfat de zinc au fost abandonate datorita timpului scurt de plasticitate si aderentei scazute

-cimenturile silicat se deshidrateaza si se fisureaza dupa cca 48 ore nemaiputand fi utilizate motiv pentru care au fost abandonate

-cimenturile silicofosfat sunt alcatuite dintr- o pulbere si un lichid; utilizate uneori pentru confectionarea unor bonturi ale coroanelor de invelis turnate sau ceramic, coroane partiale si incrustatii

-pret de cost ridicat

-fluiditate redusa

-deshidratare urmata de contractie si fisuri

-sfera restransa de aplicabilitate

-necesitatea executarii immediate a machetei piesei protetice

GENERALITATI

AMALGAMUL DE CUPRU

DEZAVANTAJE

-pot fi realizate numai atunci cand amprentele sunt efectuate din mase termoplastica in inel de cupru

- se prezinta sub forma de pastille sau granule care se incalzesc pana cand apar la suprafata lor mici picaturi de mercur. Sunt transferate apoi intr- un mojar unde sunt frecate cu un pistil, pana cand aliajul devine plastic. Amalgamul se introduce, strat cu strat in amprenta prin intermediul unui fuloar

-interval prelungit de timp necesar confectionarii (timp total de prize aprox. 10 ore!!!)

-imposibilitatea presarii amalgamului in amprentele din elastomeric in inel de cupru

-degajarea vaporilor toxici de mercur

-coeficient de expansiune relative mare (0,1- 0,25%) in comparative cu gipsurile extradure (0,05%)

PRINCIPIUL METODEI

PREGATIREA AMPRENTEI

INSTALATIA DE GALVANIZARE

TEHNICA DE LUCRU

AVANTAJE/ DEZAVANTAJE

-se bazeaza pe depunerea electrolitica, pe peretii amprentei, a unui strat metallic de 0,5- 1mm grosime de Cu++, Ag+ sau Ni++

-se aplica o tensiune de 2,8- 6V si intensitate de 10mA

-cresterea tensiunii la o concentratie marita a electrolitului determina apariria unor depuneri rugoase

-intensitatea curentului se adapteaza functie de numarul amprentelor si de timpul de lucru afectat

-obtinerea unui model prin galvanoplastie necesita parcurgerea a 3 (trei) etape: pregatirea suprafetelor amprentelor, depunerea ionilor metalici si definitivarea modelului prin completare cu gips dur

Indicatii:

-confectionarea modelelor cu bonturi mobilizabile necesare machetarii unor restaurari protetice de mare finite si precizie (incrustatii, coroane partiale, punti adezive, restaurari scheletate compozite)

-de obicei aceasta metoda este utilizata pentru confectionarea modelelor cu bonturi mobile avand pinuri Dowel

-in principiu orice amprenta poate fi acoperita cu un strat metalicprin galvanoplastie, cu exceptia hidrocoloizilor reversibili  (agar- agar) si a hidrocoloizilor ireversibili (alginate)

-pregatirea propriu- zisa a amprentei consta in transformarea acesteia intr- un corp bun conducator de electricitate ce se realizeaza prin grfitare si/sau acoperire cu o pulbere (argint, cupru sau fier), prin argintare si prin aplicarea unei suspensii de argint colloidal

-in cazul in care inelul pentru amprentarea bontului preparat este din cupru, acesta va fi acoperit cu ceara

-consta dintr- un vas de sticla sau material plastic, in care se depune solutia electrolitica (difera functie de metalul utilizat)

-solutia electrolitica trebuie sa fie cat mai pura, sa isi pastreze stabilitatea sis a prezinte o buna conductibilitate electrica

-pregatirea si controlul starii de functionare a baii si prepararea solutiei electrolitice

-izolarea suprefetelor metalice ale portamprentei sau a fetei externe a inelului de cupru

-legarea amprentei la catod (-) si aplacutei de metal (Cu, Ag, Ni)la anod (+)

-introducerea in baie a solutiei electrolitice si conectarea la sursa de curent (recomandare: in primele 30min intensitatea curentului sa fie redusa)

-procesul de depunere a ionilor metalici timp de 4- 12 ore, in ultimele 2 ore se va creste tensiunea curentului la 4- 6V, pentru a obtine in final o depunere rugoasa necesara retentionarii materialului de completare (va fi turnat in interiorul modelului)

-portamprentele si amprentele sunt indepartate din baia galvanic si verificate urmand turnarea in amprenta a unuia dintre materialele de completare

Avantaje:

-stabilitate volumetrica acceptabila (coeficient de contractie 0,2- 0,3%)

-duritate de suprafata remarcabila 450- 500HB

-metalul depus nu prezinta fenomenul de imbatranire in timp pastrandu- si caracteristicile volumetrice si proprietatile mecanice

-electrodepunerea se poate face cu orice metal insa trebuie realizata la maximum 37 C pentru a mentine constant volumul amprentei

Dezavantaje:

tehnica laborioasa

-contraindicata pentru hidrocoloizi ireversibili si restrictionata pentru polieteri

-timp de lucru foarte mare comparative cu alte tehnici

-solutiile electrolitice sunt extreme de toxice si pot genera accidente

PRINCIPIUL METODEI

INDICATII/CONTRAINDICATII

AVANTAJE/DEZAVANTAJE

-se bazeaza pe pulverizarea unui aliaj usor fuzibil (bismuth, staniu, argint si plumb) pe suprafata amprentei, cu un pistol special de pulverizare

-la 180 C aliajul devine lichid si se solidifica la 140 C, ceea ce face ca aliajul sa se solidifice instantaneu in contact cu peretii amprentei

-stratul depus va fi gros de 1 mm, amprenta urmand a fi completata cu un alt material (gips dur sau superdur, rasini epoxi)

Indicatii:

-metalizarea amprentelor elastice (hidrocoloizi ireversibili si toata gama de elastomeri)

Contraindicatii:

nu poate fi aplicata la amprentele cu masa termoplastica datorita temperaturii aliajului pulverizat ce poate deforma amprenta

Avantaje:

-stabilitate volumetrica acceptabila (variatii de 0,2%)

-timp de lucru redus

-duritate acceptabila

-rezistenta la abraziune net superioara gipsurilor dure

Dezavantaje:

-rezistenta la brazie mult inferioara fata de cele obtinute prin galvanoplastie

-insertia si dezinsertia repetata a restaurarilor protetice pe model pot deforma suprafata metalica

-pot genera intoxicatii in timp

UTILIZARE

-au fost utilizate la un moment dat pentru confectionarea unor modele de lucru reduse dimensional

-in prezent nu se mai folosesc in acest domeniu datorita contractiei lor de priza mari

-sunt utilizate doar pentru confectionarea modelelor didactice- asa numitele "modele fantom", ca material demonstrative

CLASIFICARE

RASINI EPOXIDICE

rasini epoxidice

-rasini epiminice

-poliuretani

Sunt formate dintr- o component organica (polimer) ce inglobeaza componenta anorganica

Mod de prezentare:

pasta vascoasa si catalizator

Avantaje:

sunt singurele care prezinta o precizie dimensionala acceptabila

-exactitate dimensionala comparabila cu cele realizate prin electrodepunere, contractia lor fiind de 0,05%

-rezistenta la compresiune si incovoiere este superioara majoritatii gipsurilor

- timp de priza relativ scurt: 3 ore

-modelul poate fi sectionat cu usurinta

-duritatea muchiilor este foarte mare

-rezista la temperature inalte

Dezavantaje:

-pot avea un anumit grad de toxicitate

-elastomerii de sinteza din clasa polisulfurilor si hidrocolizii (reversibili-  agar- agar si ireversibili- alginat) nu se preteaza confectionarii de modele din rasini epoxy

Produse:

Epoxi- Die (Ivoclar), are timpul de manipulare de cca 10 min si se autopolimerizeaza in cca 2- 3 ore. In prealabil amprenta se va izola (solutie pe baza de hexan)

-modelul din Epoxi- Die poate fi polimerizat si in aparatul Ivomat, timp de 7 minute, la 120 C si la presiune de 6bar, dupa care racirea este lenta

MODELE DUPLICAT- GENERALITATI/UTILIZARE

-modelele duplicat sunt utilizate in vederea confectionarii unor coroane, a puntilor, a protezelor sceletizate, precum si ale restaurarilor protetice compozite

-modelele duplicat se obtin pe baza unor amprente duplicatoare ce amprenteaza modelele de lucru. In aceste amprente se depune masa de ambalat aleasa functie de tipul de aliaj