Caria simpla la dintii temporari

CARIA SIMPLA LA DINTII TEMPORARI

Generalitati

- Caria dentara este un proces patologic distructiv, dobandit posteruptiv, de natura infectioasa.

- Caria este considerata un proces dinamic in care smaltul are un rol important de membrana semipermeabila de difuziune care permite schimburi cu mediul bucal.

- Caria dentara incepe pe suprafata smaltului si progreseaza lent spre interiorul lui fiind caracterizata prin alternanta proceselor de demineralizare si remineralizare.

- Ea afecteza tesuturile dentare dure in diferite grade, de la pierderea nedetectabila de minerale, pana la distructia completa a coroanei dentare si in final pana la afectarea pulpei.

- Procesul distructiv este reversibil la inceput si ireversibil in stadiile mai avansate.

Etiologia cariei

Caria dentara este o boala cu o etiologie multifactoriala care implica interactiunea urmatorilor factori:  gazda, microflora orala, substratul metabolizabil (dieta) si o perioada de timp suficient de lunga in care cei trei factori anteriori coexista.

Procesul distructiv este intrerupt daca unul dintre acesti factori dispare.

GAZDA

Factorii locali si generali care pot influenta formarea si compozitia placii bacteriene influenteza si aparitia cariei dentare:

Factori locali

i)   Saliva

Reducerea fluxului salivar sub 0,7-1 ml/minut (ex. caria rampanta)

Reducerea factorilor antibacterieni (ex. lizozimul, peroxidazele si imunoglobulinele inclusiv anticorpii specifici antibacterieni)

Reducerea capacitatii salivare de tamponare a aciditatii (ex. caria de biberon)

Reducerea factorilor protectori salivari (ex. fluorul)

ii)      Morfologia dentara retentiva si incongruenta dento-alveolara cu inghesuire pot contribui la susceptibilitatea crescuta a pacientilor pentru carii.

iii)    Calitatea tesuturilor dentare dure

defectele de dezvoltare ale smaltului (HS/HM smalt, linia neonatala, imaturitatea posteruptiva) ex Caria grefata pe defecte de structura (hipoplazia / hipomineralizarea de smalt)

defectele dobandite posteruptiv ale smaltului si dentinei (uzura dentara) fac ca dintele sa fie mai susceptibil la carie.

iv)     Nivelul redus al igienei orale favorizeaza aparitia cariei

Factori generali

Dintre factorii generali care tin de gazda se pot cita: 

predispozitia gazdei

varsta, sexul (fetele mai predispuse)

factorii socio-economici defavorabili actioneaza prin diete cariogene (aport proteic scazut), igiena orala redusa, fluorizari reduse sau absente, lipsa resurselor financiare, lipsa supravegherii).

bolile generale (ex. SIDA, diabet, sindromul Sjögren, tulburari nervoase si psihice etc) pot favoriza aparitia cariei dentare (ex. caria rampanta) prin:

modificari in formarea si compozitia salivei

modificarea tiparului dietetic

scaderea imunitatii

tratamente (medicamente si iradieri in regiunea capului si gatului care conduc la distrugerea glandelor salivare)

influenta asupra formarii smaltului (bolile precoce ale copilariei)

imposibilitatea sau reducerea posibilitatii de efectuare a igienei orale. 

FLORA MICROBIANA CARIOGENA

Mai multe tipuri de microorganisme par a fi cel putin potential cariogenice dintre care cei mai importanti sunt : S mutans, lactobacilii, actinomicetele gram pozitive

S mutans

- infectare precoce odata cu aparitia primilor dinti (ex. caria de biberon)

- sursa de infectie: mama, fratii (sarut, tacamuri, vesela, cani folosite in comun de toti membrii familiei). Copiii sunt susceptibili la infectia cu S mutans intre 1,5- 3 ani.

- concentratia medie salivara de S mutans 100.000 colonii/ml iar peste 200.000 colonii/ml risc mare la carie  (ex. caria precoce a copilariei)

- proprietatile Sm. care sunt importante pentru initierea  procesului de carie:

1) colonizeaza si se multiplica pe suprafata dintilor

2) sintetizeaza polizaharizi extracelulari adera la suprafetele netede si    polizaharizi intracelulari cu rol de depozit

3) fermenteaza sucroza formand acid lactic (S.M. = puternic acidoproducator dar este slab acidorezistent cu rol in initierea procesului de carie)

4) din activitatea streptococului in prezenta substratului metabolizabil rezulta placa bacteriana care ofera conditii favorabile dezvoltarii germenilor impiedicand actiunea antibacteriana a salivei. Placile bacteriene vechi, groase adapostesc numerosi germeni si sunt cele mai agresive

Lactobacilul (L casei)

habitat predilect in dentina alterata si placa dentara

infectare in prima zi dupa nastere

slab acidoproducatori dar puternic acidorezistenti cu rol in intretinerea procesului de carie.

Actinomicetele

fermenteaza glucoza, producand acid lactic si alti acizi

habitat predilect subgingival si in placa bacteriana de pe suprafata radacinii (carii de radacina si unele tipuri de boli parodontale).

SUBSTRATUL NUTRITIV-DIETA

Dieta influenteaza aparitia cariei dentare pe mai multe cai:

- monozaharidele de tip sucroza (zaharoza) este substratul metabolizabil cel mai cariogen prin inalta productie de acizi rezultata.

cantitatea si frecventa mare ingestiei cat si consistenta hranei (redusa) si solubilitatea ei

adezivitatea alimentelor

proteinele, grasimile sunt carioprotectoare

alimentele ce contin calciu, fosfor protejeaza

TIMPUL CAT ACTIONEAZA CEI TREI FACTORI ANTERIORI

Coexistenta celor trei factori etiologici pe o lunga perioada de timp, in momente nefavorabile in care mecanismele de aparare ale organismului sunt diminuate sunt favorabile producerii cariei dentare. De exemplu caria de biberon asociaza o alimentatie bogat zaharata, igiena absenta, orar defavorabil (noaptea) cand fluxul salivar este redus.

Patogeneza cariei

Boala carioasa evolueaza in 4 stadii dintre care primele 3 sunt reversibile si ultimul ireversibil (caria cavitara).

Stadiile cariei dentare sunt:

1) colonizarea bacteriana pe suprafata dintilor stadiu in care masurile preventive functioneaza bine si nu exista o leziune vizibila;

2) streptococul mutans prolifereaza, stadiu in care masurile preventive functioneaza bine si nu exista o leziune vizibila;

3) leziunea incipienta (fara cavitatie) stadiu in care este vizibila pata alba. In stadiul de carie incipienta sau pata alba procesul dinamic este reversibil daca sunt instituite masuri preventive.

In acest stadiu se evidentiaza rolul smaltului in cadrul procesului dinamic care este caria dentara. Astfel smaltul este considerat o membrana semipermeabila, de difuziune (datorita matricii organice care permite schimburi cu mediul bucal). Acizii produsi de bacterii din substratul metabolizabil (hidrocarbonate) difuzeaza, cand PH lichidului oral scade sub 5, prin matricea oraganica, in smalt, unde initiaza demineralizarea la suprafata sa.

Ionii de calciu si fosfor rezultati din demineralizare difuzeaza in mediul bucal si reprecipita la suprafata smaltului facand astfel ca smaltul sa nu para modificat. Cata vreme stratul superficial al smaltului nu este modificat, intact exista posibilitatea remineralizarii cariilor incipiente.

Aceste arii de demineralizare se identifica clinic, cand dintele este uscat, prin pata alba cretoasa care are smaltul integru (caria incipienta).

Prin indepartarea factorilor cauzali perioadele de demineralizare sunt depasite de cele de remineralizare caz in care caria se opreste in evolutie. Caria oprita in evolutie se prezinta sub forma de pete brun-maronii care apar prin remineralizari spontane (pierderea unor dinti si favorizarea autocuratii.

4) cavitatia stadiu care este ireversibil si in care este necesara terapia restaurativa.

Prin predominanta fazelor de demineralizare, procesul distructiv continua si apare lipsa de substanta dentara. Cavitatia apare daca mecanismele de aparare din cavitatea orala nu sunt suficient de puternice pentru a proteja smaltul de efectele negative ale acizilor. Lipsa de substanta poate sa apara in 3-4 ani de la data primului atac acid.

DISTRIBUTIA SI LOCALIZAREA CARIEI DENTARE LA DT

a) Distributia cariei dentare

primele leziuni apar la maxilar dar in scurt timp valorile devin mai mari pentru mandibula

sexele sunt afectate in mod egal

raspanirea cariei se face simetric pentru fiecare arcada

grupele dentare sunt afectate diferit: I sup-M1-M2-C-I inf.

b) Localizarea cariei dentare

Caria din fisuri si gropite

caria ocluzala

o    este prima forma care apare preponderent pe molarii 2 inferior (morfologia accidentata)

o    predomina pana la 8 ani

caria din gropitele V la orice varsta pe M2, caria din gropitele P mai rar

Caria de pe suprafetele netede

a.   caria aproximala

o   caria aproximala a molarilor este a II a forma ce apare dupa 8 ani

ea creste ca frecventa dupa eruptia M1 permanent care strange punctele de contact deci creaza zone de retentie alimentara

apare de obicei simetric pe dinti omologi si in oglinda (fata in fata)

caria aproximala evolueaza de obicei mai rapid decat cea ocluzala producand frecvente deschideri pulpare.

o   caria aproximala a frontalilor

poate debuta precoce si evolua rapid in suprafata si profunzime, cu intreruperea crestei marginale si a unghiului incizal.

b. caria de colet

o  poate aparea la orice varsta

o  incisivii inferiori sunt dintii cei mai rezistenti la carie deoarece sunt protejati de limba, buze, saliva.