Documente contabile justificative privind

DOCUMENTE CONTABILE JUSTIFICATIVE PRIVIND

TREZORERIA INTREPRINDERII

Legea contabilitatii nr.82/1991 republicata, prevede ca obligatie a societatilor comerciale consemnarea operatiilor economice si financiare in momentul efectuarii lor, in documente justificative, pe baza carora se fac inregistrari in jurnale, fise si alte documente contabile

Documentele justificative trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente principale, prevazute in structura formularelor aprobate:

denumirea documentului;

denumirea si sediul unitatii patrimoniale care intocmeste documentul[1]

numarul documentului si data intocmirii acestuia;

mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiei economice si financiare;

continutul operatiei economice si financiare si temeiul legal al efectuarii ei;

datele cantitative si valorice aferente operatiei economice si financiare efectuate;

numele si prenumele si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiei economice si financiare patrimoniale, ale persoanelor cu atributii de control financiar preventiv si ale persoanelor in drept sa aprobe operatiile respective, dupa caz;

alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiilor in documente justificative.

Inscrisurile care stau la baza inregistrarilor in contabilitate pot dobandi calitatea de document justificativ numai in cazurile in care furnizeaza toate informatiile prevazute in normele legale in vigoare.

Inscrisurile provenite din relatiile de cumparare a unor bunuri de la persoane fizice pot fi inregistrate in contabilitate numai in cazurile in care se face dovada intrarii in gestiune a bunurilor respective, in cazul in care documentele respective se refera la cheltuieli pentru prestari de servicii efectuate de persoane fizice, pentru a fi inregistrate in contabilitate acestea trebuie sa aiba la baza contracte sau conventii, intocmite in acest scop in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.

Documentele contabile jurnale, fise ce servesc la prelucrarea, centralizarea si inregistrarea in contabilitate a operatiilor consemnate in documentele justificative, intocmite manual sau in conditiile utilizarii tehnicii de calcul, trebuie sa cuprinda elemente referitoare la:

felul, numarul si data documentului justificativ;

sumele corespunzatoare operatiilor efectuate;

conturile sintetice si analitice debitoare si creditoare;

semnaturile pentru intocmire si verificare.

Obligatiile banesti intre societatile comerciale sau intre societatile comerciale si alte persoane fizice sau juridice se pot efectua, dupa caz in numerar si fara numerar. Numerarul este modul traditional si inca, cel mai utilizat din tara noastra.

Documentele folosite in cadrul contabilitatii de trezorerie sunt prezentate in cele ce urmeaza.   Atunci cand folosim numerarul, plata se face individual, imediat si fara intermediere. Documentele de incasari - plati in numerar care sunt folosite pentru inregistrarea operatiilor de casa sunt:

I. Chitanta serveste ca document justificativ pentru incasare unei sume in numerar in casieria societatii comerciale. O varianta a chitantei este chitanta pentru operatii in valuta. Pentru cumpararea unor produse, lucrari sau servicii, in conditiile in care nu se intocmeste factura se completeaza chitanta fiscala. Schema de circulatie a unei chitante fiscale este prezentata in figura 1.

Figura 1:  Schema de circulatie a unei chitante fiscale

II. Procesul-verbal de plati in care se consemneaza predarea sumelor de catre casierul societatii comerciale catre casierii platitori.

III. Documentul justificativ prin care se autorizeaza o persoana membra a familiei sau incadrata in munca la aceeasi unitate pentru a incasa drepturi banesti de la casieria intreprinderii cand titularul nu se poate prezenta poarta numele de imputernicire.

IV. Registrul de casa in lei sau valuta, este utilizat ca document centralizator de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar efectuate de casieria intreprinderii pe baza actelor justificative. Pe baza lui se stabileste soldul de casa la finele fiecarei zile.

V. Factura si factura fiscala reprezinta documente pe baza carora se intocmesc instrumentele de plata a produselor si marfurilor livrate, lucrarilor executate sau a serviciilor prestate. Se poate folosi si ca document de insotire pe timpul transportului si de receptie - preluare in gestiune a primitorului.

Figura 2:  Schema de circulatie a unei facturi

Chitanta pentru operatii in valuta

Este utilizata ca: document justificativ pentru depunerea unei sume in valuta, in numerar, la casieria unitatii si document justificativ de inregistrare in registrul de casa (in valuta) si in contabilitate.

Este intocmita la unitatile care efectueaza operatii in devize, in doua exemplare, pentru fiecare suma incasata in valuta, de casierul unitatii si se semneaza de acesta pentru primirea sumei in valuta.

Circula la depunator (exemplarul l, cu stampila unitatii). Al doilea exemplar ramane in carnet, fiind folosit ca document de verificare a operatiilor inregistrate in registrul de casa (in valuta) si se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, dupa utilizarea completa a carnetului.

Proces-verbal de plati

Indeplineste rolul de: document justificativ pentru sumele predate de casierul unitatii mandatarului platitor, in vederea efectuarii platilor; document justificativ al sumelor primite de mandatarul platitor; document justificativ de inregistrare in contabilitate a salariilor si altor drepturi neachitate.

Se intocmeste intr-un exemplar si se retine in casieria unitatii ori de cate ori se fac plati prin casierii platitori, astfel: pe fata formularului completeaza casierul unitatii, care semneaza de predarea sumelor si actelor de plata, si casierul platitor pentru primirea acestora. Documentul se retine in casieria unitatii pentru justificarea salariilor, ajutoarelor din fondurile de asigurari sociale, premiilor si altor drepturi asimilate acestora, ridicate de la banca si predate casierilor platitori pana la termenul legal de efectuare a platii sumelor respective. Sumele predate casierilor platitori nu se inregistreaza la plati in registrul de casa, acestea figurand in soldul casei de la data inmanarii sumelor pana la data cand casierii platitori justifica sumele primite la casieria unitatii; pe verso formularului completeaza casierul platitor la restituirea sumelor neachitate, impreuna cu actele plati; acesta semneaza si verifica.

Circula la compartimentul financiar-contabil ca anexa la exemplarul 2 al registrului de casa.

Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

Dispozitie de plata - incasare catre casierie

Indeplineste rolul de:

dispozitie pentru casierie, in vederea achitarii in numerar a unor sume, potrivit dispozitiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum si a diferentei de incasat de catre titularul de avans in cazul justificarii unor sume mai mari decat avansul primit, procurare de materiale si dispozitie pentru casierie, in vederea incasarii in numerar a unor sume, potrivit dispozitiilor legale;

document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate, in cazul platilor in numerar efectuate fara alt document justificativ.

Se intocmeste intr-un exemplar de catre compartimentul financiar-contabil, in cazul utilizarii ca dispozitie de plata - cand nu exista alte documente prin care se dispune plata, in cazul utilizarii ca dispozitie de plata a avansurilor pentru cheltuielile de deplasare, procurare de materiale si in cazul utilizarii ca dispozitie de incasare, cand nu exista alte documente prin care se dispune incasarea (avize de plata, somatii de plata etc.). Este semnat de intocmire la compartimentul financiar-contabil.

Circula la persoana autorizata sa exercite controlul financiar preventiv, pentru viza in cazurile prevazute de lege, la persoanele autorizate sa aprobe plata sumelor respective (in cazul platilor), la casierie, pentru efectuarea operatiei de incasare sau plata, dupa caz, si se semneaza de casier; la compartimentul financiar-contabil, anexa la Registrul de casa, pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea sintetica si analitica. in cazul platilor se semneaza si de persoana care a primit suma. Cand este utilizata ca dispozitie de incasare, pentru sumele incasate, casierul trebuie sa emita Chitanta. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, anexa la Registrul de casa.

Imputernicirea

Reprezinta document justificativ in vederea incasarii unor drepturi banesti de la casierul unitatii cand titularul nu se poate prezenta pentru aceasta, iar persoana imputernicita este un membru al familiei titularului sau o persoana incadrata in munca la aceeasi unitate cu titularul drepturilor banesti.

Se intocmeste intr-un singur exemplar de catre titularul drepturilor ce urmeaza a fi incasate de la casier si se semneaza de acesta, precum si de persoana imputernicita. Se aproba de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil dupa analiza situatiei existente.

Circula la seful ierarhic al titularului drepturilor banesti pentru aprobare, numai in cadrul ridicarii de sume reprezentand salarii, ajutoare din fondurile de asigurari sociale, premii si alte drepturi asimilate acestora si la casierul unitatii cu ocazia platii drepturilor cuvenite catre persoana imputernicita anexandu-se la documentul de plata a drepturilor respective.

Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil ca anexa la documentul de plata a drepturilor banesti.

Registru de casa

Indeplineste rolul unui: document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar, efectuate prin casieria unitatii pe baza actelor justificative; document de stabilire la sfarsitul fiecarei zile a soldului de casa; document de inregistrare zilnica in contabilitate a operatiilor de casa.

Se intocmeste in doua exemplare, zilnic, de casierul unitatii sau de o alta persoana imputernicita, pe baza actelor justificative de incasari si plati, In cazul in care o suma platita se refera la doua sau trei conturi corespondente, in registrul de casa se trece distinct fiecare operatie in parte. Se semneaza de catre casier pentru confirmarea inregistrarii operatiilor efectuate si de catre persoana din compartimentul financiar-contabil desemnata pentru primirea exemplarului 2 si a actelor justificative anexate.

Circula la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactitatii sumelor inscrise si respectarea dispozitiilor legale privitoare la efectuarea operatiilor de casa (exemplarul 2). Exemplarul l ramane in carnet.

Se arhiveaza la casierie si respectiv la compartimentul financiar-contabil.

Registru de casa in valuta

Serveste ca: document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in valuta, pe baza actelor justificative anexate si ca document de stabilire, la sfarsitul fiecarei zile, a soldului de casa; document de inregistrare zilnica in contabilitate a operatiilor de casa in valuta.

Se intocmeste in doua exemplare, zilnic, de catre casierul unitatii, pe baza actelor justificative de incasari si plati in valuta. in cazul in care o suma platita se refera la doua sau trei conturi corespondente, in registrul de casa (in valuta) se trece distinct fiecare operatie in parte. Se semneaza de catre casier pentru confirmarea inregistrarii operatiilor efectuate si de catre persoana din compartimentul financiar-contabil desemnata pentru primirea exemplarului 2 si a actelor justificative anexate.

Circula la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactitatii sumelor inscrise si respectarea dispozitiilor legale privitoare la efectuarea operatiilor de casa in valuta (exemplarul 2). Exemplarul l ramane in carnet.

Se arhiveaza la casierie si la compartimentul financiar-contabil.

Platile fara numerar utilizeaza instrumente si mijloace de plata emise pe suport de hartie, magnetic sau electronic. Caracteristicile platilor fara numerar sunt:

Dubla lor natura, determinata de un flux de inregistrari in conturi (transfer de fonduri propriu-zis) si de un flux de mesaje intre parti continand instructiunile de plata. Instrumentele de plata fara numerar sunt purtatoarele acestor mesaje;

Diferenta de timp intre momentul initierii si cel al finalizarii platii;

Prezenta intermediarilor (bancile) in procesarea acestui tip de plati.

Din categoria instrumentelor de plata adoptate de sistemul de plati din Romania fac parte: cecul, cambia, biletul de ordin si ordinul de plata.

I. Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator acestor conturi, creat printr-un depozit bancar, din operatiuni de incasari sau prin acordarea unui credit bancar. Cecul este un instrument de plata care pune in legatura cu procesul crearii sale trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Acest instrument de plata este creat de tragator, care in baza disponibilului constituit in prealabil la o societate bancara, da un ordin neconditionat acestuia, care se afla in pozitia de tras, sa plateasca la prezentare unei terte persoane sau insusi tragatorului aflat in pozitie de beneficiar.

Exista urmatoarele posibilitati de transmitere ale unui cec:

simpla remitere - cazul cecului la purtator care in momentul emiterii, nu indica expres beneficiarului, sau poarta mentiunea 'la purtator'. Acest cec va fi platit fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie destinatorului cecului.

cesiunea de creanta ordinara - atunci cand cecul este emis pe numele unei anumite persoane si contine mentiunea 'nu la ordin'; in acest caz numai persoana nominalizata poate sa-l incaseze.

girarea - operatiunea prin care se transmit, odata cu remiterea si toate drepturile rezultate din cec, reprezinta o mentiune speciala facuta pe verso-ul cecului in favoarea oricui, inclusiv in favoarea tragatorului. Cecul este platibil numai la vedere (la prezentare). Toate persoanele care in orice calitate s-au obligat prin cec sunt responsabile solidar in ceea ce priveste plata cecului respectiv, cu toate ca obligatiile cecului au fost asumate in momente diferite.

	Figura 3: Schema de circulatie a cecului

II. Cambia reprezinta obligatia scrisa de a plati sau a face sa se plateasca, la scadenta, o suma de bani determinata. Cambia este un titlu de credit, sub semnatura privata, care pune in legatura in procesul crearii sale 3 persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Titlul este creat de tragator in calitate de creditor care da ordin debitorului sau numit tras sa plateasca o suma fixata la o data determinata de timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urma. Acceptarea este angajamentul luat de tras fata de orice posesor legitim de a plati cambia la scadenta. Trasul nu este obligat prin lege sa accepte dar daca accepta el devine debitorul (obligatul) principal. Prezentarea cambiei la acceptare poate fi:

facultativa, putand fi facuta oricand pana la scadenta.

obligatorie, atunci cand tragatorul indica expres un titlu, acest fapt fixand sau nu un termen pentru prezentare.

a) Girul este un act prin care posesorul cambiei numit girant transfera altei persoane numita girator toate drepturile izvorand din cambie. Girul trebuie sa fie neconditionat si semnat de catre girant. Toate mentiunile privind circulatia cambiei prin gir se fac pe verso-ul ei.

b) Este un act prin care creditorul numit cedent transfera dreptul sau de creanta unei alte persoane numita cesionar. Spre deosebire de gir cesiunea de creanta ordinara devine valabila numai incepand din momentul notificarii ei debitorului sau din momentul in care debitorul o accepta prin act autentic.

Avalul reprezinta angajamentul neconditionat prin care un tert sau un semnatar al cambiei (avalistul) altul decat tragatorul sau acceptantul devine garant pentru obligatiile unui co-obligat fata de o cambie (avalizatul).

Scadenta este termenul la care cambia trebuie platita. Ea trebuie sa indice cu precizie ziua sau termenul maxim in interiorul caruia creditorul trebuie sa se prezinte la plata. Scadenta poate fi:

la vedere

la un anume timp de vedere

la un anume timp de la data emiterii

la o data fixa.

Posesorul cambiei care nu este platibila la vedere trebuie sa o prezinte la plata in ziua scadentei sale sau cel mult doua zile de la aceasta. Cel care plateste cambia poate pretinde ca aceasta sa-i fie predata cu mentiunea de achitare scrisa de posesor. Posesorul nu poate refuza o plata partiala. in caz de plata partiala cel care plateste (trasul) poate cere sa i se faca pe cambie mentiunea de plata si sa i se dea o chitanta.

III. Biletul de ordin este un instrument prin care emitentul isi ia angajamentul de a plati la o anumita data, o suma determinata beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al instrumentului. Biletul de ordin este un titlu de credit care pune in legatura in procesul crearii sale, doua persoane: emitentul si beneficiarul. Titlul este creat de emitent in calitate de debitor care se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen sau la prezentare unui beneficiar aflat in calitate de creditor. Regulile referitoare la plata, scadenta, girarea, protestul cambiei sunt aplicabile si biletului la ordin.

	Figura 4: Schema de circulatie a biletului de ordin

IV. Ordinul de plata este o dispozitie neconditionata data de catre emitentul acestuia unei societati bancare receptoare de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani la o anumita data.

Participantii intr-un transfer credit sunt urmatorii:

Z emitentul

Z platitorul

Z beneficiarul

Z societatea bancara initiatoare - este prima societate bancara emitenta a unui ordin de plata

Z societatea bancara destinatara - este ultim societate bancara, care receptioneaza si accepta ordinul de plata pentru a pune la dispozitia beneficiarului suma de bani inscrisa in aceasta.

In vederea aducerii la indeplinire a dispozitiei platitorului exprimata prin emitere ordinului de plata, societatile bancare participante in cadrul transferului - credit respectiv, trebuie sa efectueze in ordine urmatoarele operatiuni:

receptia - procedura de recunoastere a primirii ordinului de plata

autentificarea

acceptarea - prin care se recunoaste ca valabil un ordin de plata receptionat

executarea - procedura de emitere a unui ordin de plata acceptat anterior.

Figura 5:  Schema de circulatie a unui ordin de plata

2.3. FUNCTIONALITATEA CONTURILOR DE TREZORERIE

Titlurile de plasament

Pentru contabilitatea existentei si miscarii titlurilor de plasament se utilizeaza un sistem de conturi specifice, astfel:

Contul 501 "Actiuni detinute la entitatile afiliate" tine evidenta actiunilor pe care agentul economic le detine la unitatile afiliate, cumparate fie in vederea obtinerii de dividende, fie pentru revanzare, precum si a miscarii acestora. Este un cont de activ si inregistreaza in debit costul actiunilor cumparate, iar in credit valoarea actiunilor vandute. Soldul debitor al contului reprezinta valoarea actiunilor achizitionate, detinute de agentul economic.

Contul 506 "Obligatiuni" evidentiaza obligatiunile cumparate de o intreprindere in vederea plasarii capitalului temporar disponibil, a obtinerii unui venit sub forma de dobanda sau pentru realizarea unui profit cu ocazia revanzarii acestora, precum si a miscarii acestora. Este un cont de activ care inregistreaza in debit costul de achizitie al obligatiunilor cumparate, iar in credit valoarea obligatiunilor cedate, adica valoarea obligatiunilor rascumparate de emitent sau revandute. Soldul debitor al contului reprezinta valoarea obligatiunilor detinute de intreprindere.

Contul 508 "Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate" tine evidenta altor titluri de plasament si creante asimilate achizitionate in vederea obtinerii unui profit anual ori cu ocazia scadentei acestora sau prin revanzarea lor, inclusiv miscarea acestora. Acest cont este de activ si functioneaza similar conturilor 501 " Actiuni detinute la entitatile afiliate", 505 " Obligatiuni emise si rascumparate"  506 "Obligatiuni". Contul 508 se dezvolta in doua conturi sintetice de gradul II, operationale, conform figurii nr. 6.

Contul 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt" inregistreaza in contabilitate varsamintele de efectuat investitiile financiare dobandite. Este un cont de pasiv care inregistreaza in credit valoarea datorata pentru titlurile de plasament cumparate, iar in debit inregistreaza valoarea achitata a titlurilor de plasament cumparate. Soldul creditor al contului reprezinta valoarea datorata pentru titlurile de valoare cumparate

Exemplu

- Achizitionarea de 50 actiuni la pretul de 100 lei/actiune, de la una dintre unitatile afiliate.

= 5121 5000

- Cumpararea de obligatiuni emise de o alta societate, 100 obligatiuni la pretul de 40 lei/obligatiune, cu plata a 75% din valoare prin banca, iar pentru 25% din valoare cu plata ulterioara.

= % 4.000

3.000

509 1.000

- Achitarea prin banca a datoriei privind cumpararea obligatiunilor.

= 5121 1.000

- Vanzarea actiunilor, la un pret de vanzare mai mare decat costul de achizitie.

5121 = % 5.500

5.000

500

- Vanzarea actiunilor cand pretul de vanzare este mai mic decat costul de achizitie.

% = 501 5000

4500

500

- Vanzarea obligatiunilor cand pretul de vanzare este mai mare decat costul de achizitie.

5121 = % 4800

4000

7642 800

- Vanzarea obligatiunilor cand pretul de vanzare este mai mic decat costul de achizitie.

% = 506 4000

5121 3800

664 200

- Dividendul incasat din actiunile detinute.

5121 = 761 600

- Dobanda incasata din obligatiunile detinute.

5121 = 766 1.000

Decontarile fara numerar

Activitatea desfasurata de unitatile patrimoniale genereaza relatii de decontari cu tertii care se concretizeaza in operatii de incasari si plati. Pentru a evidentia in contabilitate multitudinea acestor operatii, se utilizeaza conturi distincte (de gradul I si II).

Contul 511 "Valori de incasat" evidentiaza sumele ce urmeaza a se incasa de catre o unitate patrimoniala, reprezentand cecurile si efectele comerciale primite de la clienti pentru produsele livrate, lucrari executate si servicii prestate. Este un cont de activ care se debiteaza cu valoarea cecurilor si efectelor comerciale primite de la clienti si se crediteaza cu valoarea cecurilor si efectelor comerciale incasate. Soldul debitor al contului reflecta valoarea cecurilor si a efectelor comerciale aflate la dispozitia agentului economic si neincasate, respectiv neajunse la scadenta.

Acest cont se dezvolta pe conturi sintetice de gradul II, asa cum reiese din figura 6.

Contul 512 "Conturi curente la banci" evidentiaza disponibilitatile in lei si in devize aflate in conturi la banci, carnete de cec cu limita de suma si sumele in curs de decontare, precum si miscarea acestora. Este un cont bifunctional, a carui functionalitate se prezinta conform informatiilor din figura nr. 7. Soldul debitor al contului reprezinta disponibilitatile in lei si in devize, iar soldul creditor reprezinta creditul acordat de banca.

		Figura nr. 7:  Functionalitatea contului 512 - Conturi curente la banci

Conturile curente la banci se dezvolta pe conturi sintetice de gradul II, conform figurii nr. 6.

Contul 518 "Dobanzi" evidentiaza dobanzile de platit precum si cele de primit aferente creditelor acordate de banci in conturile curente, respectiv disponibilitatilor aflate in conturile curente. Este un cont bifunctional si inregistreaza in debit dobanzile de primit aferente disponibilitatilor aflate in conturile curente si cele platite aferente imprumuturilor primite, iar in credit inregistreaza dobanzile de platit aferente creditelor acordate de banci in conturile curente si cele incasate aferente disponibilitatilor in conturile curente. Soldul debitor arata dobanzile de primit, iar soldul creditor arata dobanzile de platit. Dobanzile de platit aferente exercitiului in curs se inregistreaza la cheltuieli financiare, iar dobanzile de incasat aferente exercitiului in curs se inregistreaza la venituri financiare.

Si acest cont se dezvolta pe doua conturi sintetice de gradul II, asa cum reiese din figura nr. 6.

Contul 519 "Credite bancare pe termen scurt" tine evidenta creditelor acordate de institutiile bancare unitatii patrimoniale pentru necesitati temporare, inclusiv dobanzile aferente acestora. Este un cont de pasiv care se crediteaza cu creditele bancare pe termen scurt (inclusiv dobanzile aferente) acordate de banci si se debiteaza cu creditele bancare pe termen scurt (inclusiv dobanzile aferente) rambursate bancii finantatoare. Soldul creditor al contului reprezinta creditele bancare pe termen scurt (inclusiv dobanzile de plata) nerambursate. Conturile sintetice de gradul doi pe care acesta se dezvolta se prezinta in figura nr. 6.

Exemplu

- Primirea de la client a unei file CEC.

5112 = 411 3.000

- Contractarea unui credit pe termen scurt.

5121 = 5191 5.000

- Depunerea la banca si incasarea filei de CEC.

581 = 5112 3.000

581 3.000

- Incasarea unui client prin virament bancar.

411 2.500

- Se ramburseaza contravaloarea creditului pe termen scurt.

5121 5.000

- La sfarsitul perioadei de gestiune se inregistreaza dobanzile cuvenite societatii pentru disponibilitatile din cont si se incaseaza.

766 450

5187 450

Se inregistreaza concomitent si dobanzile datorate de societate si achitarea lor.

5198 1.500

5121 1.500

Operatii efectuate prin casierie si viramente interne

O parte din operatiile de incasari si de plati efectuate de o unitate patrimoniala se realizeaza in numerar, prin casieria acesteia. Evidenta operatiilor de incasari si plati in numerar, precum si alte valori gestionate prin casieria unitatilor patrimoniale se realizeaza cu ajutorul conturilor:

531 "Casa" care tine evidenta mijloacelor banesti aflate in casieria unitatii, precum si miscarii acestora, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate in numerar. Este un cont de activ a carui functionalitate se prezinta conform schemei:

Figura nr. 8:  Functionalitatea contului 531 - Casa

Soldul debitor al contului reflecta mijloacele banesti existente in casierie. Pentru a evidentia valoarea in lei de valoarea in devize din casierie se utilizeaza doua conturi sintetice de gradul II si anume: 5311 "Casa in lei" si 5314 "Casa in devize".

"Alte valori" asigura evidenta in contabilitate a timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si odihna, tichetelor si biletelor de calatorie si a altor valori, precum si miscarea acestora ca urmare a achizitionarii si folosirii lor. Este un cont activ care inregistreaza in debit valoarea timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si odihna, tichetelor si biletelor de calatorie si a altor valori achizitionate, iar in credit valoarea consumului acestora. Prezinta sold debitor care reflecta alte valori existente. Sinteticele de gradul doi ale acestui cont sunt cele prezentate grafic in figura nr. 6.

Pentru evidenta viramentelor de disponibilitati dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie se utilizeaza un cont specific si anume contul "Viramente interne". Este un cont de tranzit (de activ) utilizat pentru inregistrarea operatiilor la sfarsitul carora trebuie sa fie soldat. Acest cont asigura contabilizarea fara riscul dublei folosiri a viramentelor de disponibilitati dintr-un cont de trezorerie intr-un alt cont de trezorerie.

Deci, acest cont se debiteaza cu sumele virate dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie si se crediteaza cu sumele intrate intr-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie. De regula, contul nu prezinta sold.

Exemplu

- Ridicarea de numerar din contul de disponibil.

581 = 5121 2.000

581 2.000

- Se achita un furnizor intern in numerar.

401 = 5311 1.500

- Se incaseaza in numerar o creanta.

411 7.000

- Se plateste in numerar un furnizor de imobilizari.

404 = 5311 2.500

- Se depune la casierie contravaloarea unui debit.

461 1.000

- Se incaseaza anticipat chiriile.

472 800

- Se vand la bursa actiuni costul de achizitie este mai mic decat pretul de vanzare.

% 3.000

2.800

200

- Se cumpara timbre postale.

5311 150

- Se achita in numerar dividendele cuvenite actionarilor.

5311 1.800

- Se depune la banca suma peste limita plafonului de casa.

5311 4.200

581 4.200

- Se inregistreaza consumul de timbre postale in cursul lunii.

5321 7

- Se inregistreaza diferenta de curs valutar favorabila aferenta valutei aflate in casieria unitatii.

765 3

Acreditive si avansuri de trezorerie

Una din modalitatile de plata cel mai des utilizate in tarile cu economie de piata si in schimburile economice internationale o reprezinta acreditivul. Pentru evidenta acreditivelor in lei si in devize deschise la banci pentru efectuarea de plati unui tert, se utilizeaza contul 541 "Acreditive". Este un cont de activ care se debiteaza cu sumele depuse in banca la dispozitia tertilor si diferentele favorabile de curs valutar aferente existentului in conturile de acreditive deschise in devize si se crediteaza cu sumele platite efectiv tertilor sau restituite unitatii patrimoniale ca urmare a incetarii valabilitatii folosirii acreditivului, precum si cu diferentele nefavorabile de curs valutar aferente existentului in conturile de acreditive deschise in devize. Soldul debitor al contului reprezinta acreditivele deschise la banci existente. Sinteticele de gradul II ale acestui cont se prezinta conform figurii . In situatia in care o unitate patrimoniala acorda anumite sume de bani unor persoane imputernicite a efectua plati in favoarea ei, acestea se evidentiaza distinct in contabilitate cu ajutorul contului "Avansuri de trezorerie". Este un cont de activ care inregistreaza in debit sumele virate din conturi la banci sau acordate in numerar, iar in credit inregistreaza: platile efectuate din avansuri de trezorerie; cheltuielile efectuate pentru actiunile de protocol, reclama si publicitate; cheltuielile efectuate privind transportul de bunuri si transportul colectiv de persoane; cheltuielile ocazionale de deplasari, detasari si transferari; diferentele nefavorabile de curs valutar cu ocazia lichidarii avansurilor de trezorerie; valoarea serviciilor postale si a taxelor de telecomunicatii, precum si platile efectuate pentru alte servicii executate de terti. Soldul debitor al contului reprezinta sumele acordate ca avansuri de trezorerie, nedecontate.

Exemplu

- Deschiderea unui 5311 500

- Se deschide un acreditiv in favoarea unui furnizor extern.

5124 3.000

- Din avansul de trezorerie se achizitioneaza materii prime.

% = 542 357

300

57

- Se plateste furnizorul extern din acreditivul deschis.

401 = 5412 2.500

- Se restituie societatii avansul de trezorerie necheltuit.

542 134

- La sfarsitul lunii se inregistreaza diferenta de curs valutar favorabila aferenta acreditivului deschis.

765 25

- Se inregistreaza plata unui furnizor intern din acreditivul deschis in favoarea acestuia.

401 = 5411 7.000

- Se restituie unitatii partea acreditivului in devize neutilizata, in acel moment cursul de schimb fiind mai mic.

= 5412 300

280

20

Ajustari pentru deprecierea conturilor de trezorerie

Este un cont de pasiv care se crediteaza cu sumele aferente pierderii de valoare a titlurilor de plasament calculate la finele exercitiului, si se debiteaza cu sumele reprezentand diminuarea sau anularea ajustarilor anterior inregistrate. Soldul creditor al contului reflecta ajustarile constituite pentru titlurile de plasament existente in portofoliul societatii.

Exemplu

Constituirea sau majorarea ajustarii se face pe seama cheltuielilor.

Constituirea:

6864 = 591 100

Majorarea:

6864 = 591 50

Diminuarea sau anularea ajustarii se face pe seama veniturilor.

591 = 7864 150

Constituirea ajustarilor reprezinta o masura de protectie a capitalului, dar cu implicatii fiscale generate de reducerea impozitului pe profit in momentul constituirii lor si cresterea impozitului pe profit in situatia reducerii sau anularii provizioanelor. In ceea ce priveste marimea lor, aceasta trebuie stabilita cu prudenta avandu-se in vedere evolutia viitoare a unitatii.