Strategia Biodiversitatii a Comuniunii Europene

Secretariat /punct focal: Comisia Europeana DG pentru Mediu

Scop /comentariu: Aceasta strategie urmareste sa anticipeze, sa previna si sa atace cauzele reducerii semnificative sau pierderii biodiversitatii in ecosisteme. Aceasta va ajuta la schimbarea tendintelor prezente spre reducerea sau pierderea biodiversitatii si sa plaseze speciile si ecosistemele, incluzand agro-sistemele, la un statut de conservare satisfacator, atat in interiorul cat si in afara teritoriului Uniunii Europene. Este raspunsul CEC la Conventia asupra Diversitatii Biologice.

Este suportat de catre Mecanismul de Eliberare al Caselor al Comunitatii Europene (EC CHM) si s-a realizat prin 4 planuri sectoriale Planuri de Actiune pentru Biodiversitate (2001).

Comunicat al Comisiei Europene catre Consiliu si Parlament asupra Strategiei privind Biodiversitatea in Comuniunea Europeana

A)   Provocarea

Diversitatea biologica (biodiversitatea) este esentiala pentru mentinerea vietii pe pamant si are o importanta valoare sociala, economica, stiintifica, educationala, culturala, recreationala si estetica. In plus fata de valorile sale intrinseci, biodiversitatea determina rezistenta noastra la circumstantele in schimbare. Fara o biodiversitate adecvata, evenimente cum sunt schimbarea climei si infectii cu pesta probabil ca ar avea efecte catastrofale. Este esentiala pentru mentinerea viabilitatii pe termen lung a agriculturii sau pescuitului  pentru industria alimentara. Biodiversitatea constituie bazele pentru dezvoltarea multor procese industriale si producerea de noi medicamente. In final, biodiversitatea furnizeaza deseori solutii pentru problemele existente ale poluarii si bolilor.

B)    Raspunsul

Reducerea sau pierderea biodiversitatii si interdependenta diferitelor specii si ecosisteme de-e lungul granitelor nationale necesita actiuni internationale concertate. Cadrul pentru aceasta actiune este Conventia asupra Diversitatii Biologice (CBD). Comunitatea Europeana a ratificat CBD in 21 Decembrie 1993. CBD urmareste trei obiective si anume conservarea biodiversitatii, folosirea continua a componentelor sale si impartirea echitabila si corecta a beneficilor care rezulta din utilizarea resurselor genetice. Biodiversitatea este definita in CBD ca "viabilitatea intre organismele vii pentru toate sursele, incluzand, printre altele, ecosistemele terestre, marine si acvatice si complexele ecologice din care ele fac parte; acesta include diversitatea in cadrul speciilor, intre specii si a ecosistemelor."

C)   Teme ale strategiei

Strategia privind Biodiversitatea in Comuniune este dezvoltata in jurul a patru teme principale. In cadrul fiecarei teme vor fi subliniate obiectivele specifice care trebuie realizate in contextul Planurilor de Actiune, precum si celelalte masuri.

Tema 1. Conservarea si folosirea continua a diversitatii biologice

2. Sub aceasta tema, comunitatea ar trebui sa caute conservarea si, acolo unde este relevant, restaurarea ecosistemelor si a populatiilor speciilor in mediul lor natural. Ar trebui de asemenea sa se concentreze asupra conservarii ecosistemelor cu anumite specii si varietati de cultura si a soiurilor de animale domestice care si-au dezvoltat proprietatile lor distinctive. Conservarea in-situ are nevoie in anumite cazuri sa fie completata de initiative aditionale ex-situ. Aceasta tema se refera de asemenea la masurile necesare pentru a se asigura ca folosirea resurselor naturale este de lunga durata.

Conservarea in-situ

3. Comunitatea va continua sa suporte realizarea de retele in ariile desemnate, mai ales reteaua EU NATURA 2000. Cu toate acestea, pentru un numar mare de specii salbatice, specii si varietati de cultura si a soiurilor de animale domestice, realizarea unui singur sistem de arii protejate nu este suficient sau potrivit. De aceea, conservarea in-situ necesita ca Comunitatea care a realizat  tacticile relevante areale sectoriale sau orizontale, sa ia in considerare impactul asupra conservarii si folosirii continue a biodiversitatii si asupra teritoriilor din afara ariilor protejate. Acest aspect constituie o omisiune majora in politicile de conservarea existente ale Comunitatii. De aceea, Comunitatea ar trebui sa:

promoveze si sa suporte conservarea caracteristicilor ecosistemelor.

incerce ca marimea populatiei, structura, distributia si tendintele speciilor salbatice care apar in mod natural sa fie intr-un statut de conservare satisfacator, si de asemenea sa realizeze planuri de recuperare pentru cele mai amenintate specii.

ia masuri pentru mentinerea fondului genetic a speciilor salbatice si domestice si sa previna procesele de degenerescenta genetica.

4. Prezenta sau introducerea de specii sau sub-specii straine poate in mod potential sa realizeze schimbari si modificari ale echilibrelor ecosistemelor. Poate avea potentiale impacte ireversibile, prin hibridizare sau competitie, asupra componentelor native ale biodiversitatii. Aplicand principiul precaut, Comunitatea ar trebui sa ia masuri in vederea prevenirii ca speciile straine sa determine efecte asupra ecosistemelor, a speciilor prioritare sau habitatelor de care depind si sa realizeze masuri pentru controlul, gospodarirea si indepartarea, pe cat posibil, a riscului pe care acestea il reprezinta.

5. De asemenea, cu toate ca biotehnologia in general prezinta un numar de potentiale beneficii fata de societate, introducerea de organisme modificate genetic in mediu poate avea impacturi negative asupra biodiversitatii. Aplicand principiul precaut, Comunitatea a realizat mecanisme notabile sub directivele 90/219/CEE si 90/220/CEE pentru a evalua, a regla, a gospodari sau a controla riscurile asociate cu folosirea si eliberarea organismelor modificate genetic rezultate din biotehnologie care ar putea afecta biodiversitatea. Mai mult, Comunitatea a preluat conducerea pentru finalizarea unui Protocol asupra Biosigurantei sub CBD pana la sfarsitul lui 1998. Protocolul ar trebui sa stabileasca la nivel international procedurile in domeniul transferului sigur, manuirii si folosirii organismelor modificate vii, in mod special concentrandu-se asupra trecerii peste granita a oricarui organism modificat viu rezultat din biotehnologia moderna care ar putea avea efecte adverse asupra conservarii si folosirii continue a biodiversitatii si ar trebui sa realizeze proceduri potrivite pentru acorduri de informare in avans.

Conservarea ex-situ

6. Bancile de gene, centrele de reproducere in captivitate, gradinile zoologice si botanice pot juca un rol foarte pretios daca activitatile lor sunt integrate in cadrul schemelor de conservare prin co-ordonare re-introducere sau integrare. Pentru varietatile si specile de cultura, incluzand plantele folosite pentru silvicultura, ca si pentru centrele de reproducere a animalelor domestice, este important sa se evite degenerescenta genetica si sa se mentina o rezerva genetica diversa pentru a se asigura viabilitatea viitoare si imbunatatirea calitativa a varietatilor si raselor implicate. Mentinerea bancilor de gene adecvate in cadrul Comunitatii vor necesita, in unele cazuri colaborarea a trei tari. Comunitatea ar trebui sa:

incurajeze in interiorul si in afara Comunitatii conservarea ex-situ adecvata a speciilor salbatice si a resurselor genetice a culturilor relativ salbatice, a plantelor salbatice si a raselor de animale domestice folositoare pentru industria alimentara, atunci cand nu pot fi conservate in-situ sau acea conservare in-situ este serios periclitata.

incurajeze gradinile zoologice, acvariile, gradinile botanice, bancile de gene si colectiile sa pastreze speciile, varietatile de cultura si rasele de animale domestice, la standarde satisfacatoare care sa garanteze conservarea lor si sa integreze munca lor in planuri de actiune co-ordonata care au drept scop restaurarea speciilor la un statut de conservarea in-situ satisfacator.

Folosirea continua a componentelor ale biodiversitatii

7. Activitatile umane pot avea impacte pozitive sau negative pentru folosirea continua a biodiversitatii. O buna observare a impactului strategiilor, metodelor, programelor, planurilor si proiectelor asupra biodiversitatii este cheia promovarii continuitatii. In prima instanta activitatile cu un impact potential negativ trebuie sa fie identificate in scopul gasirii de solutii care sa evite sau sa micsoreze acest impact. Secundar, cele mai eficiente optiuni pentru realizarea nevoilor de biodiversitate ar trebui identificate. De aceea, Comunitatea ar trebui sa:

ia in considerare obiectivele acestei strategii in reglementarile de mediu a strategiilor sale sectoriale si trans-sectoriale a planurilor, programelor, metodelor si proiectelor.

dezvolte acolo unde se poate analize cost-efectivitate a strategiilor Comunitatii, planurilor, programelor, metodelor si proiectelor relevante pentru a asigura realizarea obiectivelor acestei strategii.

dezvolte metode si tehnici potrivite pentru a nu-i lasa pe cei ce profita sa participe la procedurile de reglementare si la implementarea actiunilor de remediere si prevenire.

8. Stimulentele economice si sociale cum ar fi subventiile, taxele si taxele vamale pot avea un efect considerabil asupra biodiversitatii. In unele cazuri ele pot fi folosite ca instrumente pentru a schimba sau mentine modelele de productie si consum relevante pentru biodiversitate. Comunitatea incurajeaza metodele pentru promovare astfel incat consumatorii bine informati sa ia cat mai mult posibil decizii individuale astfel incat sa beneficieze de conservarea si folosirea continua a biodiversitatii. Comunicatul Comisiei asupra Impozitarilor Verzi defineste cateva propuneri pentru realizarea acestor obiective. Comunitatea ar trebui sa promoveze acolo unde se poate:

Internationalizarea valorilor biodiversitatii in analize costuri/beneficii.

eco-etichetarea schemelor bazate pe analiza ciclului de viata pentru produsele a caror producere, distributie, folosire si depunere ar putea afecta biodiversitatea.

integrarea preocuparilor asupra biodiveritatii in mecanismele de raspundere.

9. Impreuna cu identificarea si introducerea stimulentelor care sa sustina conservarea si folosirea continua a biodiversitatii, este necesar sa se ia in considerare indepartarea stimulentelor care ar avea un impact negativ. Aceasta include revizuirea anumitor sisteme asupra proprietatii si drepturilor de folosinta, mecanismelor contractuale, metodelor de schimb international si metodelor economice. De aceea, Comunitatea ar trebui sa se concentreze asupra:

schimbarii stimulentelor astfel incat sa incurajeze efectele pozitive asupra conservarii si folosirii continue a diversitatii biologice, in defavoarea celor negative.

contributiei la viabilitatea sociala si economica a sistemelor care sustin biodiversitatea ca si la indepartarea stimulentelor care viciaza efectele asupra conservarii si folosirii continue a biodiversitatii.

Tema 2. Impartirea beneficiilor care apar din utilizarea resurselor genetice

10. Impartirea beneficiilor care apar din utilizarea resurselor genetice sunt inrudite cu implementarea CBD intr-un numar de aspecte, de exemplu accesul la resursele genetice si distribuirea beneficiilor din biotehnologie incluzand cercetarea si parteneriatele comerciale dintre furnizorii si beneficiarii resursele genetice; transferul de tehnologie; co-operarea tehnica si stiintifica; cunoasterea, inovatiile si practicile indigenilor si a comunitatilor locale care intruchipeaza stiluri de viata traditionale.

11. In relatie cu resursele genetice, CBD reafirma drepturile absolute a partilor asupra resurselor lor genetice. De asemenea stipuleaza ca partile nu ar trebui sa impuna restrictii nepotrivite si ca accesul ar trebui realizat in termeni de acord mutual. Corespunzand cu aceasta, un intreg domeniu de solutii privind accesul la aceste resurse trebuie sa fie luat in considerare. De aceea, Comunitatea ar trebui sa:

promoveze relatii-cadru multilaterale potrivite.

promoveze liniile calauzitoare pentru cooperari bilaterale pe baze voluntare pentru a fi aplicate in cazuri particulare in care numai unele tari au acces sau au nevoie de acces la resursele genetice in chestiune.

sprijine tarile de origine a resurselor genetice sa dezvolte strategii nationale asupra bioprospectarii si accesului luand in considerare relatiile-cadru multilaterale si instrumentele relevante.

12. Transferul tehnologiei ar trebui inteles intr-un sens larg inconjurand tehnologiile de co-operare cu respect fata de accesul si disponibilitatea la aceste tehnologii, ca si dezvoltarea institutionala si capacitatea de construire pentru a identifica si folosi in mod potrivit tehnologiile, incluzand tehnologiile indigene si locale. Obiectivele sunt bazate pe faptul ca tehnologiile folositoare exista atat in domeniul public cat si in cel privat si un cadru legal si economic adecvat, incluzand regimuri ale proprietatii intelectuale, este necesar pentru a facilita  tehnologia de co-operare si transfer. Nevoia pentru tehnologie relevanta, este in special prezenta in tarile in curs de dezvoltare. De aceea Comunitatea ar trebui sa incerce sa:

mareasca dezvoltarea tehnologiei pentru conservarea si folosirea continua a biodiversitatii.

faciliteze transferul de tehnologie pentru conservarea si folosirea continua a biodiversitatii in tarile in curs de dezvoltare.

13. Cooperarea tehnica si stiintifica ar trebui in special sa tinteasca spre imbunatatirea  capacitatilor de baza in tarile in curs de dezvoltare pentru conservarea si folosirea continua a biodiversitatii si componentelor sale si sa stabileasca programe de cercetare in comun, in special privind identificarea, monitorizarea si schimbul de informatii. Comunitatea ar trebui sa:

promoveze atat in interiorul cat si in afara Comunitatii aplicatii mai largi privind cunoastiintele si tehnologiile de conservare si folosire continua a biodiversitatii, incluzand cunoasterea, inovatiile si practicile comunitatilor locale si indigene.

Tema 3. Cercetarea, identificarea, monitorizarea si schimbul de informatii

14. Se recunoaste faptul ca statutul incomplet al cunostintelor, in mod curent, la toate nivelele privind biodiversitatea este o constrangere asupra implementarii cu succes a Conventiei. Acest lucru nu ar trebui insa sa incetineasca activitatile in curs de derulare bazate pe statutul existent al cunoastere. De aceea este necesar sa se amplifice eforturile privind identificarea si monitorizarea celor mai importante componente ale biodiversitatii si a presiunile si pericolele ce le privesc, acordand o atentie speciala fata de listele indicative ale categoriilor de categorii importante publicate in Anexa I a CBD. De asemenea este necesar sa se imbunatateasca cercetarea de baza asupra biodiversitatii, principiilor sale, conceptelor si mecanismelor fundamentale.

15. Sarcinile si tintele identificate in Planul de Actiune si alte masuri din acest areal ar trebui incorporate in activitatile din Programul Cadru al Comunitatii asupra Cercetarii si Dezvoltarii. Ar trebui luata in considerare importanta datelor detinute de catre comunitatea NGO, Statele Membre, agentiile lor si colectiile private.

16. Initiativele de cercetare ar trebui sa se bazeze in special pe cercetarea Grupului de Munca European Ad hoc asupra Cercetarii si Biodiversitatii (EWGRB) stabilit ca si cadru a Comisiei Europene DG XII "Programul de Cercetare a Mediului si Climatului" si ar putea sa se concentreze pe:

realizarea unei retele intre centrele Europene de excelenta in cercetarea biodiversitatii pentru a se stimula transformarea cercetarii de baza in cercetare importanta si functionarea biodiversitatii la toate nivelele.

promovarea implementarii unor activitati de cercetare potrivite privind mecanismele de functionare a evolutiei naturale a biodiversitatii, incluzand uneltele si metodele necesare pentru implementarea metodelor obiectivelor biodiversitatii.

marirea cunostintelor despre siguranta biodiversitatii in natura, agricultura, silvicultura si piscicultura si rolul sau larg in sistemele de sustinere a vietii.

cresterea intelegerii modului cum functioneaza biosfera la diferite scale spatiale: nivel global, regional si local si intelegerea efectului activitatilor umane asupra sistemelor de sustinere a vietii.

asistarea la identificarea schimbarilor necesare in legislatie, programe si actiuni politice pentru conservarea si folosirea continua si impartirea echitabila a beneficilor care apar din folosirea biodiversitatii. Aceasta include adresarea metodelor, factorilor organizationali si de management care afecteaza folosirea continua si conservarea biodiversitatii in cele Trei Tari, in contextul globalizarii economice.

promovarea activitatilor de cercetare folosind metode moleculare in masuratorile privind biodiversitatea si validarea acestor tehnologii. 

promovarea crearii de unelte si alegeri pentru parteneri in conservarea si utilizarea biodiversitatii, incluzand cercetarea asupra tehnologiilor curate si asupra tehnologiilor de conservare ex-situ.

promovarea evaluarii variatelor forme de biodiversitate din perspectiva tuturor actorilor din societate.

sustinerea dezvoltarii unei interfete globale cu cele Trei Tari, cu adresa in mod special asupra folosirii continue si managementul biodiversitatii in economiile in tranzitie, cat si a tarilor in curs de dezvoltare.

17. Comunitatea va promova in viitor activitati de sustinere prin Agentia Europeana de Mediu si prin Reteaua sa de Informare si Observare (EIONET) incluzand sarcini ca si:

dezvoltarea unui studiu de baza pentru a identifica si cataloga componentii importanti ai biodiversitatii care exista in-situ sau ex-situ, sau pe aceia care s-au extins in ultimii 50 de ani

identificarea statutului de conservare si tendintele acestor componente ale biodiversitatii.

identificarea presiunilor si pericolelor relevante, impreuna cu cauzele lor, asupra componentelor biodiversitatii.

aplicarea taxonomiei moderne in scopul creari uneltelor stiintifice pentru tacticelor de conservare si folosire continua, tintind printre altele, sa umple lacunele din cunostintele taxonomice.   

18. Cum monitorizarea si reglementarea continua a tuturor componentelor biodiversitatii din Comunitate, precum si a presiunile si pericolele care le-ar putea afecta ar fi nepractice, s-a propus promovarea dezvoltarii unui sistem de indicatori bazat pe abordarea speciilor si ecosistemelor.

19. Comunitatea va sprijini cercetarea asupra acestui sistem in programul sau de cercetare si aceasta tema va fi inclusa in noul Program de Lucru Multi-anual al Agentiei Europene de Mediu si a Retelei sale. In plus, Eurostat dezvolta indicatori de presiune care arata afectarea biodiversitatii in contextul Proiectului de Indici de Presiune. Identificarea acestor indicatori si monitorizarea evolutiei lor este un element esential al acestei strategii deoarece va furniza informatia necesara pentru a se realiza performanta si impactul Planurilor de Actiune si a altor masuri. De aceea, ele ar trebui sa includa:

identificarea unui set de indicatori pentru a se stabili cum sunt afectate componentele biodiversitatii de catre progresul realizat prin implementarea strategiei.

mecanismele pentru monitorizarea evolutiei indicatorilor privind, printre altele, activitatile care cauzeaza degradarea habitatului, recoltele nesustinute, emisii de poluati si eliberarea sau raspandirea in mediu a speciilor straine si a organismelor modificate genetic sau vii.

20. Importanta reglementarilor si a schimbului international de informatii pentru realizarea obiectivelor CBD este subliniata de catre natura trans-frontaliera a multor procese ecologice, interdependenta dintre ecosisteme, comportarea migratorie a diferitelor specii salbatice, nevoia de colaborare internationala pentru mentinerea valorii genetice a varietatilor de culturi si a raselor de animale domestice ca si a naturii trans-frontaliere a multor procese si pericole care afecteaza biodiversitatea . Importanta coordonarii tras-frontaliere intre Statele Membre ca si cu alte Parti ale CBD, cu o baza bilaterala sau regionala, este de aceea un obiectiv important.  

21. Acesta include suportul pentru consolidarea si dezvoltarea viitoare a Mecanismului Curatarii Caselor (CHM) care este realizat ca un prim mijloc pentru schimbul international de informatii asupra biodiversitatii. Agentia Europeana de Mediu si Reteaua sa de Informare si Observare (EIONET) ar trebui sa consolideze si sa dezvolte in continuare Comunitatea CHM pentru ca aceasta sa devina un mijloc eficient pentru promovarea si facilitarea cooperarilor tehnice si stiintifice. Acestea ar trebui sa fie conduse in functie de nevoi, decentralizate pentru a permite furnizarea de informatii folositoare pentru nivele de date de analize. Aprovizionarea cu informatii de catre CHM este de o importanta speciala pentru compilarea nationala si rapoartele Comunitatii si pentru informarea asupra progresului in implementarea de masuri complete pentru biodiversitate. Comunitatea CHM va stabili legaturi cu Statele Membre CHM ca si puncte focale.

22. In consecinta Planurile de Actiune si alte masuri ar trebui sa ajute la :

identificarea si revizuirea mecanismelor existente pentru a facilita schimbul de informatii relevante prin Mecanismul Comunitatii de Curatare a Caselor

stabilirea sau imbunatatirea sistemelor pentru schimbul de informatii la nivel national sau international si sa faca cunostintele existente despre biodiversitate  disponibile si folositoare pentru public si factorii de decizie.

Tema 4. Educarea, pregatirea si constientizarea

23. Multe din presiunile si pericolele conservarii si folosirii continue a biodiversitatii au originea lor in perceptiile, atitudinile si comportarea umana. In mod similar, strategia biodiversitatii ar putea sa fie dificil de implementat daca cei implicati nu sunt constienti de problemele care afecteaza biodiversitatea si solutiile sale posibile. Schimbarea acestor factori necesita eforturi concertate pe termen lung in educatia si constientizarea publicului. 

24. Constientizarea publicului este esentiala pentru asigurarea succesului multor actiuni in favoarea biodiversitatii, in special a tacticilor care promoveaza conservarea si folosirea continua a biodiversitatii. De aceea, campaniile de constientizare a publicului si principalele instrumente disponibile pentru realizarea obiectivelor CBD ar trebui luate in considerare.

25. In final, implementarea oricarei strategii asupra biodiversitatii necesita expertize tehnice specifice actualizate din partea celor implicati. Aceste expertize pot fi obtinute numi daca schemele de pregatire relevante sunt adaptate adecvat la progresul stiintific, tehnic si tehnologic.

26. De aceea, Comunitatea ar trebui sa incurajeze dezvoltarea:

Programelor de informare, educare si constientizare publica asupra conservarii si folosirii continue a biodiversitatii.

Programe pentru asigurarea pregatirii necesare pentru resursele umane implicate in implementarea acestei strategii la nivel de Comunitate, National si local.

Capacitatea de constructie pentru monitorizarea, evaluarea si raportarea asupra impactului strategiilor, planurilor, programelor, tacticilor si proiectelor Comunitatii asupra biodiversitatii in cele trei tari.

Arii de actiune

1) Conservarea resurselor naturale

1. Conservarea si folosirea sustinuta a resurselor naturale implica masuri specifice pentru speciile salbatice, incluzand stabilirea si mangementul retelei ecologice NATURA 2000.

Obiective:

implementarea Directivei pentru Habitat, la fel ca si o Directiva pentru Pasari

dezvoltarea de planuri manageriale pentru specii amenintate si cateva specii vanate

implementarea EC CITES Regulation si adaptarea ei pentru a reflecta decizii ulterioare prin "Conference of the Parties to CITES"  

2. Initiative pentru biodiversitate de-a lungul teritoriului in afara ariilor protejate care au nevoie de a fi descoperite si promovate. Comunitatea nu are un instrument legal in acest camp, dar au fost facute eforturi ca parte a implementarii 5th Action Programme pentru promovarea integrarii consideratiilor de mediu in ariile sectorale. In acest context, o propunere recenta a Comisiilor pentru o Directiva a Consiliului care stabileste un cadru pentru actiunile Comisiei in domeniul calitatii apei sunt in special relevante. Cantitatea apei si calitatea (in special in relatie cu poluarea cu pesticide si fertilizatori) sunt parametri esentiali esentiali pentru functionarea ecosistemelor.

Obiective:

dezvoltarea in cooperare cu Statele Membre, pentru a se imbunatati conservarea si folosirea sustinuta a biodiversitatii de-a lungul teritoriului in afara ariilor protejate.

folosirea Directivei Cadru pentru Ape ca o unealta pentru conservarea si folosirea sustinuta a biodiversitatii si in acest context dezvoltarea analizelor asupra calitatii si cantitatii apei

imbunatatirea functiunii ecologice a suprafetei pamantului, incluzand vegetatia aluvionara, pentru combaterea eroziunii si mentinerea ciclului apei

protejarea pamanturilor umede prin Comunitate si restaurarea caracterului ecologic al degradarii pamanturilor umede

3. Un numar de procese globale au un impact serios asupra biodiversitatii in paticular prin schimbarea climatului, desertificarea, deprecierea stratului de ozon. Efectele deprecierii stratului de ozon asupra productivitatii marine, pescuitul si impactul folosirii substantele depreciative a stratului de ozon asupra diversitatii locale sunt egal importante. Desertificarea are un impact semnificativ asupra solului, mentinerea ciclului hidrologic si conservarea diferitelor ecosisteme. Conduce la descresterea productivitatii solului si scaderea locala a speciilor salbatice. Problemele cauzate de desertificare sunt relevante in Mediterana si celelalte regiuni din afara Europei.

Obiective:

promovarea unei mai bune coordinari intre diferitele initiative ale forurilor internationale

identificarea interactiilor intre CBD si activitati

2) Agricultura

4. Agricultura genereaza si beneficii si presiuni asupra biodiversitatii, depinzand, in multe cazuri de practica, biogeografie, perioada, etc.

5. Sectoarele agriculturale sunt influentate de cresterea productivitatii care se obtine de cele mai multe ori cu costul degradarii naturale (a solului fertil, apei curate, ecosistemelor naturale si seminaturale).

6. Pe de alta parte, agricultura ofera si creeaza habitate importante pentru viata salbatica. Pamantul, sau solul in sine, joaca un rol important in ciclul hidrologic si in curatirea aerului de noxe.

7. In multe situatii unde agricultura este un element cheie al sistemelor sustinute, abandonarea ei ar conduce la o degradare ireversibila a diferitelor habitate. Unele habitate seminaturale pot fi prezervate doar prin continuarea activitatii agriculturale potrivite.

8. Din cauza interactiei dintre agricultura sustinuta si dezvoltarea rurala cu conservarea si folosirea sustinuta a biodiversitatii, conservarea si folosirea sustinuta a agro-biodiversitatii ar trebui sa se bazeze pe combinarea a doua moduri de abordare.

9. Prima abordare, conservarea si folosirea sustinuta - in situ si ex situ - a resurselor genetice a speciilor, varietatilor, animalelor domestice si formelor de viata microbiene. Conservarea in situ a speciilor locale, varietatilor si animalelor domestice cer un sistem economic adecvat si stimulente sociale, combinate cu constientizarea crecuta a consumatorilor.

Obiective:

formularea masurilor politice, programelor si proiectelor care promoveaza implementare Planului Global de Actiune pentru conservarea si folosirea sustinuta a resurselor plantelor pentru mancare si agricultura.

promovarea dezvoltarii tehnologiilor atingind nivele de diversitate in resurse genetice

consolidarea politicii de conservare - in situ si ex situ - a resurselor genetice a valorilor actuale si potentiale pentru mancare si agricultura

promovarea dezvoltarii bancilor de gene adecvate, folositoare pentru conservarea in situ si ex situ a resurselor genetice pentru mancare si agricultura astfel incat sa poata fi disponibile pentru folosinta

efortul de a asigura ca legislatia nu obstructioneaza conservarea resurselor genetice.

10. A doua abordare conservarea si dezvoltarea sustinuta a agro-ecosistemelor si interfata lor cu celelalte ecosisteme. Agricultura este un element important al ecosistemelor in care se desfasoara. In ambele cazuri interactiile pot fi pozitive sau negative pentru conservarea si folosirea sustinuta al biodiversitatii. De aceea, conservarea si utilizarea sustinuta a agro-sistemelor cere:

a) Recunoasterea si sprijinirea rolului comunitatilor de agricultori in crearea si mentinerea habitatelor semi-naturale; luarea in considerare a rolului pozitiv a sistemelor agriculturale non-intensive pentru viata salbatica si habitatele plantelor salbatice; optimizarea impactului pozitiv al practicarii agriculturii si sistemelor de productie asupra conservarii si folosirii sustinute a biodiversitatii.

b) Atenuarea impactelor negative ale activitatilor agriculturale asupra biodiversitatii. Pesticidele, de exemplu, pot avea un efect negativ asupra conservarii biodiversitatii nu doar in locul unde sunt aplicate dar si in alte ecosisteme.

Obiective:

incurajarea functionarii ecologice a ariilor rurale

integrarea obiectivelor biodiversitatii in instrumentele relevante ale CAP

promovarea metodelor de cultivare intensificand biodiversitatea prin interrelationarea suportului agricultural cu conditiile de mediu unde este posibil

promovarea standardelor practicilor agriculturale bune avand in vedere reducerea riscului de poluare si daune ulterioare asupra biodiversitatii

promovarea si sprijinul sistemelor agriculturale mai putin intensive in special in arii naturale de mare valoare.

11. Impactul politicilor de comert asupra producerii agriculturii si folosirea terenului este in particular relevanta pentru conservarea biodiversitatii. Implementarea acordurilor globale, regionale si bilaterale de comert afecteaza cu siguranta solul in multe tari.

3) Pescariile

12. Intensificarea presiunii exercitate de activitatile umane asupra mediului marin si costal streseaza importanta integrarii preocuparilor privind biodiversitatea si in politici de resurse marine, incluzand pescariile si in acorduri asupra protectiei mediului costal si marin si asupra pescariilor. Conservarea si folosirea sustinuta a ecosistemelor marine si costale este esentiala in mentinerea existentei pescarilor si comunitatilor pescaresti.

13. Intr-adevar, in timp ce politicile despre pescarii au un impact major asupra conservarii biodiversitatii si folosirii sustinute a resurselor biologice, The Common Fisheries Policy nu a realizat obiectivul pescuitului sustinut. The Common Fisheries Policy ofera uneltele operationale necesare pentru definirea vitezei maxim admise de exploatare si masurile auxiliare asociate.

14. Eforturile de cercetare ar trebui sa stabileasca cum sa se asigure ca resursele genetice de neinlocuit nu sunt pierdute prin contaminare genetica, afectand populatiile indigene pin hibridizare sau competitie.

Obiective:

promovarea conservarii si folosirii sustinute a stocurilor de peste

reducerea impactului pescuitului si altor activitati umane asupra speciilor non-target si asupra ecosistemelor marine si costale pentru realizarea exploatarii sustinute a biodiversitatii marine si costale

eviatrea practicilor culturii acvatice care pot afecta conservarea habitatului prin ocuparea ariilor sensibile.

4) Politici Regionale si planificare spatiala

Obiective:

promovarea optiunilor politice identificate in initiativele de planificare spatiala care pot consta in conservarea si identificarea biodiversitatii peste tot in teritoriul european

in zonele costale, dezvoltarea managementului integrat si planificarea pescuitului, navigatiei, infrastructura costala si impactele din activitatile agriculturale si forestiere

promovarea dezvoltarii sustinute bazata pe o conceptie de planificare spatiala

incurajarea dezvoltarii regionale sustinute in cadrul Programelor Operationale la fel ca programele de cooperate transnationale, incluzind masuri de conservare si realizarea folosirii sustinute a biodiversitatii. Acestea pot fi suportate de Fondurile Strucurale pentru prezervarea calitatii mediului, in particular in arii eligibile cu biodiversitate inalta.

5) Padurile

Existenta multor comunitati rurale se bazeaza pe conservarea si folosirea sustinuta a padurilor, iar ele reprezinta resurse nationale esentiale pentru generatiile prezente si viitoare.

15. Conservarea si folosirea sustinuta a biodiversitatii in paduri pot fi considerate la trei nivele diferite:

a) la scara globala

b) la nivel Pan-European

c) in interiorul Comunitatii, au fost dezvoltate reglementari cu pivire la paduri la nivel national. Comunitatea a luat un numar de initiative pentru promovarea conservarii padurilor; in particular initiative pentru protejarea padurilor impotriva poluarii atmosferice, de foc, de impadurire, imbunatatirea terenurilor impadurite, conservarea resurselor genetice a colectiei de paduri.

Obiective:

promovarea conservarii si imbunatatirea corespunzatoare a biodiversitatii ca un element esential al managementului padurilor la nivel national, regional si global

dezvoltarea, in continuare a Council Regulation 2080/92 pentru intensificarea beneficiilor ei asupra biodiversitatii

promovarea managementului sustinut al padurilor care respecta caracteristicile ecologice ale ariilor afectate si promovarea restaurarii si regenerarii ariilor care au suferit despaduriri. Speciile native sunt preferate unde este posibil.

promovarea dezvoltarii unor sisteme de evaluare eficiente ale biodiversitatii, specifice, practice, ieftine si a unor metode pentru evaluarea impactului asupra biodiversitatii a tehnicilor manageriale si de dezvoltarea ale padurilor

promovarea cercetarii internationale privind impactul posibilei schimbari a climei asupra ecosistemelor forestiere, posibila adaptare a ecosistemelor forestiere la schimbarea climatului si micsorarea efectelor adverse a schimbarii climatului asupra ecosistemelor forestiere.

6) Enegia si Transportul

16. Sectoarele de energie si transport au un impact global si regional asupra biodiversitatii prin schimbarea climatului si acidifiere.

Obiective:

implementarea strategiilor de minimizare a impactului negativ asupra biodiversitatii a acidifierii si schimbarii climatice

minimizarea impactului asupra biodiversitatii datorita descoperirii infrastructurilor pentru energie din surse conventionale si regenerante

evaluarea celor mai bune optiuni pentru biodiversitate cand se decide ce surse de energie se folosesc pentru cerintele la nivel regional.

7) Turismul

Pe de o parte, turismul aduce presiuni directe si indirecte asupra conservarii speciilor si habitatelor putand cauza tulburari ale vietii salbatice si cresterea poluarii datorita transportului. Pe de alta parte turismul sustinut, in multe arii, ofera extra resurse si slujbe comunitatilor locale, dandu-le motivatii aditionale pentru conservarea naturii si protectia mediului.

Obiective:

incurajarea evaluarii capacitatii turistice a diferitelor ecosisteme si habitate

incurajarea schimbului celei mai bune practici intre interesele publice si private in privinta turismului

promovarea dezvoltarii ghidurilor internationale pentru turism sustinut.