Slovenia

SLOVENIA

Deficitul de forta de munca cu experienta in domeniul constructiilor, metalurgie, electricitatii (ingineri), catering, transport, inginerie mecanica, informatica si tehnologia informatiilor si de ingrijire a sanatatii. Datorita istoriei specifice (traditionale fluxuri de forta de munca din alte foste republici ale Iugoslaviei catre Slovenia), cea mai mare nevoie de forta de munca este indeplinita de catre fostele republici ale Iugoslaviei. Motivele pentru ocuparea fortei de munca straine in ultimi ani pot fi gasite in special in cresterea economica ridicata si reducerea simultana a somerilor de pe piata fortei de munca, in structura inadecvata a somerilor (femei, persoane peste 50 de ani, somerii de lunga durata) si un nivel scazut de angajare a cetatenilor din noile state membre UE. Asteptarea unui flux major de lucratori din UE, in special din noile state membre, in Slovenia nu s-au materializat, deoarece numarul acestor lucratori este relativ scazut si nu a crescut considerabil in ultimii ani. O analiza a motivelor pentru care cetatenii din noile state membre (Bulgaria, Romania, Slovacia, Polonia etc.) cauta locuri de munca in asa-numitele vechile state membre, mai degraba decat in Slovenia nu este explicabil. Se poate spune ca exista mai multe motive, unul dintre ele este cu siguranta nivelul mai mare al salariilor pe care lucratorii le primesc in vechile state membre.

Lucratorii straini din vechile state membre ale UE sunt in special experti si manageri, in timp ce lucratorii din noile state membre sunt mai implicati in aceleasi activitati ca straini din tari terte (constructii, industria metalurgica si transporturile internationale.

In contextul schimbarii situatiei economice, guvernul Sloveniei a stabilit o cota de 24 de mii de permise de munca pentru 2009, care este cu 25% mai mica decat in 2008. Datorita unui numar tot mai mare de lucratori inregistrati ca someri, guvernul intentioneaza sa adopte masuri suplimentare pentru a facilita angajarea somerilor. In ultimii 5 ani, Slovenia a inregistrat o crestere anuala a cererii de lucratori straini (71% in 2007 si 2008). Avand in vedere actuala situatie economica, cererea de permise de munca ramane aceeasi ca si anul trecut, dar cresterea acesteia s-a oprit. Permisele de munca sunt returnate in cazuri individuale. Situatia in domeniul constructiilor si in industria de prelucrare, care emitea cel mai mare numar de permise de munca, va fi factorul decisiv in determinarea domeniului de aplicare al permiselor de munca determinata si de revenirea lucratorilor migrati in tarile lor de origine (se pot evidentia Bosnia si Hertegovina, Serbia, Macedonia si Kosovo). Acestea sunt domeniile in care sunt angajati lucratori straini, deci nu influenteaza direct incadrarea in munca a cetatenilor din Slovenia. Avand in vedere structura diferita a somerilor pe piata muncii din Slovenia, in sectoarele mentionate vor fi angajati lucratori straini si in viitor.

In ceea ce priveste recrutarea migrantilor cu inalta calificare (brain drain), intr-o forma organizata, Slovenia foloseste sistemul EURES pentru statele membre ale UE, ocuparea fortei de munca de catre strainii din terte tari sau a tarilor din fosta Iugoslavie este lasata la initiativa intreprinderilor sau a serviciilor de ocupare a fortei de munca din aceste tari. Avand in vedere conexiunile specifice cu tarile din fosta Iugoslavie, ocuparea fortei de munca a lucratorilor migranti a fost realizata eficient. La nivel national, Legea privind ocuparea fortei de munca a lucratorilor straini permite un tratament preferential si faciliteaza obtinerea unui permis pentru lucratorii cu inalta calificare. Incadrarea in munca a acestor lucratori nu depinde de situatia de pe piata fortei de munca, cu toate acestea, incadrarea in munca a lucratorilor cu inalta calificare depinde de intreprinderi.

Ca un 'tanar' stat membru al UE, Slovenia nu este foarte atractiva pentru lucratorii cu inalta calificare din Statele membre ale UE, insa, este inca atractiva pentru migranti din tari terte (in special tarile din fosta Iugoslavie), datorita proximitatii geografice ale tarilor de origine, asemanarilor culturale si lingvistice, afacerilor traditionale si legaturilor sociale.

In procesul de obtinere a permiselor de munca pentru resortisantii tarilor terte, in special atunci cand o conventie colectiva sau actul general al unui angajator include un anumit nivel sau tip de educatie, aceasta este verificata pe baza unui document autentificat privind educatia tradus in limba slovena. Documentul original sau fotocopie care este atasat trebuie sa fi fost in prealabil verificat si stampilat in conformitate cu Conventia privind suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, cu o 'Apostila', sau, in cazul in care o tara straina nu este semnatara a Conventiei, in conformitate cu legile internationale privind verificarea documentelor.

Domeniul constructiilor, care emite cele mai multe permise de munca, nu inregistreaza diferente in procedura de recunoastere pentru calificarile din statele membre UE, spatiul economic european si Elvetia.

La sfarsitul anului 2008, doar 1045 resortisanti UE au fost angajati in Slovenia. Ca urmare a aderarii la UE a unor noi state in 2004 si in 2007, nu s-a inregistrat o crestere majora a lucratorilor migranti. Permisul de munca este emis pentru o perioada de un an si poate fi reinnoit.

Dupa sase luni de munca, lucratorii cu inalta calificare au posibilitatea de a deveni angajat de doi sau mai multi angajatori, care le ofera o mai buna mobilitate pe piata muncii.

Exodul persoanelor cu calificare inalta este o problema vitala pentru Slovenia, care are o populatie de aproximativ 2 milioane de persoane,iar ponderea persoanelor cu studii superioare fiind 15,9% (din populatia activa). Lipsa fiecarei persoane competente, in special in domeniul stiintelor naturii si al tehnologiei, este o pierdere directa, nu numai in sensul de pierdere a investitiei in educatia persoanei (educatie in Slovenia este gratuita), dar mai ales in sensul pierderii valorii pentru dezvoltarea statului in viitor. Exista si situatii in care personalul cu inalta calificare circula in mod intentionat (din sfera academica, din  companiile multinationale etc.), cu scopul de a dobandi noi abilitati si experienta pentru punerea in aplicare ulterioara in mediul local.

Republica Slovenia este atat o tara de destinatie dar si o tara de tranzit pentru migratia ilegala. In ultimii opt ani, numarul anual de migranti ilegali a scazut drastic; in anul 2008 au fost cu 52% mai putine cazuri decat in 2007 (de la 1186 in 2008 pana la 2479 in 2007).

Cu toate acestea, 2008 a adus o crestere considerabila a numarului de persoane care au ramas in Republica Slovenia, indiferent de faptul ca vizele lor sau permisele de sedere au expirat (asa-numitele 'overstayers'). Achizitionarea de permise de munca este (atunci cand conditiile minime au fost indeplinite) una relativ simpla si rapida, asa ca nu intalnim un volum semnificativ de munca ilegala, doar in acele domenii cu cerere mai mare de forta de munca straina( in constructii).

Integrarea probleme

Slovenia tine un registru de permise de munca emise, care dezvaluie, distributia geografica (in ceea ce priveste sediul angajatorului). In anul 2008 a fost adoptat Decretul privind integrarea strainilor, prin programe nationale, faciliteaza integrarea strainilor in viata culturala, economica si sociala a Sloveniei:

invatarea limbii slovene, istoria Sloveniei, cultura si constitutia (cursuri gratuite);

- promovarea de cunoastere reciproca si intelegere cu cetatenii din Slovenia;

- informatii cu privire la integrarea in societatea slovena, drepturile si obligatiile cetatenesti, oportunitati pentru ocuparea fortei de munca, educatie si dezvoltare personala. Cetatenii din fosta Iugoslavie, sunt avantajati in integrarea lor, barierele (lingvistice, culturale etc.) sunt mai mici.

In contextul crizei actuale, se observa o scadere rapida in domeniul securitatii sociale si economice a lucratorilor straini, deoarece angajatorii acestora exercita o lipsa a disciplinei financiare, nu reusesc sa plateasca contributiile, amana plata salariilor lor, asigura cazare inferioara etc. Deoarece strainii nu sunt  organizati in sindicate si nu au cum sa solicite asistenta institutionala individuala (inspectii ale fortei de munca sau de piata), acestia sunt supusi la abuzuri intr-o masura mai mare decat forta de munca autohtona.

In anul 2008, Republica Slovenia prin intermediul Serviciului pentru  Ocuparea Fortei de Munca punere in aplicare un proiect, partial finantat din Fondul Social European ce vizeaza oportunitati mai bune de invatamant si integrarea sociala a migrantilor lucratori si familiile acestora. Proiectul contribuie la o mai buna integrare sociala a migrantilor pe piata fortei de munca si, ulterior, reducerea greutatilor financiare, impiedica discriminarea lor si aplica conceptul de oportunitati egale. Un alt obiectiv al proiectului este de a ridica gradul de constientizare a publicului, in special a angajatorilor, a egalitatii de sanse ca o valoare sociala pozitiva.