QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente stiinte politice

Politica Romaniei in domeniul educatiei si evaluarii



Politica Romaniei in domeniul educatiei si evaluarii


Avand in vedere ca evaluarea este un proces complex, care presupune implicarea mai multor indivizi, a unor mijloace si tehnici ce intersecteaza mai multe domenii stiintifice precum docimologia, pedagogia, psihopedagogia, statistica, matematica si psihologia, in urma materialelor studiate, am ales sa oferim in prim plan o definitie de ordin psihologic. Motivul este unul cat se poate de simplu si de intuitiv: interactiunea dintre evaluator si evaluat presupune un consum psihic si afectiv din ambele parti, bazat atat pe dorinta primului de a fi corect si obiectiv, cat si pe emotia si modul profund subiectiv in care cel de-al doilea urmeaza sa ofere spre evaluare informatia pe care si-a insusit-o.


Evaluarea este un proces in care sunt implicati oameni si automat trebuie sa tinem cont de aparitia erorii umane. Aceasta este de mai multe feluri, insa in lucrarea de fata ne vom ocupa doar de evaluarea ce se practica in sistemul de invatamant. Stim ca oricine poate evalua, insa nu neaparat intr-o maniera stiintifica. "Evalueaza si omul de pe strada, si academicianul, si cel tanar, si cel batran, si cel care isi asuma acest rol, si cel care nu este obligat, si cel care crede ca nu evalueaza. Evaluand ne pozitionam, ne punem in evidenta, iesim in fata. E o expresie a specificitatii si autonomiei noastre."[1]




Evaluarea in sistemele moderne de invatamant este un proces flexibil, in continua adaptare, in principal datorita materialului uman. Avand in vedere fapul ca noi vom analiza modul in care are loc evaluarea in sistemul preuniversitar romanesc de invatamant, respectiv in liceu, gupa de varsta pe care intentionam sa o studiem este situata intre 15-16 ani, respectiv 18-19 ani. Trebuie sa tinem cont si de gradul foarte ridicat de risc la care ne supunem tocmai datorita instabilitatii segmentului de varsta studiat. Incercam sa cuprindem prin termenul instabilitate, un amalgam de factori ce caracterizeaza aceasta perioada din viata unui adolescent, cum ar fi: rapiditatea cu care un adolescent isi schimba planurile cu privire la viitorul sau, schimbarile comportamentale care au la baza cristalizarea personalitatii sale si definitivarea reperelor.


Conform lui Constantin Strunga, citat in Teoria si Metodologia Evaluarii (Constantin Cucos), se disting mai multe niveluri ale evaluarii in sistemul educational[2]:


  • evaluarea globala a educatiei in raport cu celelalte activitati ale existentei sociale;
  • evaluarea institutiilor de invatamant in acord cu anumite standarde de progres sau de calitate;
  • evaluarea cadrelor didactice, a responsabililor si factorilor decindenti in raport cu standardele ocupationale si in functie de exigentele de politica educationala;
  • evaluarea elevilor in calitate de beneficiari ai sistemului de educatie.

In conditiile modului in care se desfasoara reforma in invatamantul romanesc, apar ca domenii ale evaluarii si examinarii educationale[3]:


  • evaluarea institutionala, a diferitelor categorii de institutii de invatamant in perspectiva ierarhizarii sau acreditarii lor;
  • evaluarea curriculumului cu toate componentele lui;
  • evaluarea calitatii invatamantului;
  • evaluarea utilizarii timpului educational etc.

Prin evaluare, conform lui Norman Gronlund se intelege[4]:


  1. identificarea si definirea obiectivelor in termeni de schimbari dezirabile in comportamentul elevilor;
  2. planificarea si directionarea experientelor de invatare in armonie cu obiectivele stabilite. Este etapa in care accentul este pus mai curand pe proces decat pe produs;
  3. stabilirea progresului elevului in directia obiectivelor desemnate;
  4. utilizarea rezultatelor evaluarii in imbunatatirea procesului de invatare si instruire.


Invatamantul romanesc in anii tranzitiei


Ministri, declaratii si probleme de imagine


Mihai Sora, elev de seama al lui Mircea Eliade la Universitatea din Bucuresti, a condus invatamantul romanesc timp de 6 luni, imediat dupa caderea comunismului, demisionand din functie in semn de protest fata de decizia guvernului de a chema minerii din Valea Jiului pentru a reduce cu brutalitate la tacere demonstrantii din centrul Bucurestiului. In acelasi guvern Petre Roman, a urmat la conducerea Ministerului Invatamatului si Stiintei din 28 iunie 1990 pana la data de 16 octombrie 1991, domnul Gheorghe Stefan. Durata mandatului sau a fost de un an si cinci luni. Pana in luna noiembrie 1992, acelasi minister a fost condus de Mihail Golu, succedat de Liviu Maior, singurul ministru al educatiei ce a reusit sa isi duca la final mandatul. Din 5 decembrie 1997, institutia poarta numele de Ministerul Educatiei Nationale, functia de conducere fiind ocupata din 12 decembrie 1996 de Virgil Petrescu, iar mai tarziu, din 5 decembrie 1997 de Andrei Marga. Din 28 decembrie 2000 a sosit la conducerea ministerului doamna Ecaterina Andronescu, fiind succedata de Alexandru Athanasiu din data de 19 iunie 2003. Trecutul recent al Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului este marcat de doua modificari in functia de conducere. La 10 noiembrie 2005, Mircea Miclea este inlocuit de Mihail Hardau, la mai putin de un an de la inceperea mandatului. Insa, noul guvern, rezultat din restructurarea guvernamentala propusa de premierul Calin Popescu Tariceanu, a fost validat in data de 3 aprilie 2007 in plenul reunit al Parlamentului cu 302 voturi pentru si 27 impotriva. Noii ministri au depus juramantul de credinta in fata presedintelui Romaniei la data de 5 aprilie 2007, printre acestia numarandu-se si Cristian Adomnitei, noul conducator al Ministerului, Educatiei, Cercetarii si Tineretului. Romania a avut asadar, in 17 ani de democratie si 8 guvernari, 11 ministri ai educatiei. In aceasta perioada a fost introdus sistemul de repartizare computerizata in liceu, bacalaureatul s-a dat la 7 materii si, recent, a fost introdus sistemul tezelor nationale.


In cei 17 ani care au trecut de la revolutia din decembrie 1989, Ministerului, Educatiei, Cercetarii si Tineretului a cunoscut o adevarata perioada de tranzitie, de schimbare si de evolutie. Presedintele Federatiei Educatiei Nationale, domnul Catalin Croitoru, declara postului privat de televiziune Pro Tv, intr-un interviu realizat in luna decembrie 2007: "Sistemul este prost gandit si se bazeaza doar pe a da cat mai multa informatie si a pretinde memorarea si reproducerea ei. Deci nu e un sistem formativ. Nu formeaza aptitudini, nu formeaza caractere, nu formeaza nimic." In aceeasi perioada, ministrul Adomnitei, intr-un interviu acordat aceluiasi post de televiziune, declara: "Era la Ministerul Educatiei multa poezie, multa poveste, multe strategii. Numai ca atunci cand le luai concret, pe fiecare, si intrebai "Bine, ne-am propus acest lucru, unde suntem acum?" Cand am inceput sa pun problema asa, toate acele lucruri au inceput sa se dezbrace de cuvintele frumoase si sa vedem defapt hidosenia faptului ca ele nu se intamplau. Nu exista nimic concret!". Acelasi gen de remarca este facuta de seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania, Jonathan Scheele, la 18 februarie 2008: "Invatamantul romanesc trebuie sa fie modernizat pentru ca este tributar stereotipurilor din perioada comunista"[6] In sursa citata, oficialul european pretinde ca investitiile in dotarea scolilor din Romania sunt insuficiente pentru a asigura si intretine un invatamant de calitate europeana si pluseaza prin ridicarea aceleiasi probleme a accentului pus pe invatatul mecanic, nu pe creativitatea elevilor.


Intalnim in declaratiile prezentate sintagme si epitete precum: "prost gandit"; hidosenie"; "nimic concret". Acestea releva caracterul metaforic al situatiei si nicidecum seriozitatea institutionala. Asadar, ne permite sa formulam in baza celor antementionate urmatoarele intrebari; "Are invatamanul romanesc si o problema de imagine pe langa defectele structurale mentionate in discursul ministrului Adomnitei?"; "Deficientele de imagine reprezinta o pseudo-problema creata si alimentata de mass media?".


In editia din mai 2003 a Barometrului Opiniei Publice[7] a fost inclus, la initiativa si cu sprijinul financiar al Centrului Educatia 2000+, un modul de intrebari ce vizeaza masurarea perceptiilor populatiei asupra sistemului romanesc de invatamant. Analizand rezultatele studiului putem observa ca o parte dintre afirmatiile oficialilor citati mai sus coincid ca substanta cu perceptiile populatiei asupra sistemului educational, insa apar contradictii, bazate pe necunoasterea modului in care functioneaza institutiile si pe informarea precara a cetateanului.


In general, romanii considera ca ceea ce se invata in scoala este util copiilor lor insa trebuie sa tinem cont de urmatoarele corelatii. Dupa cum observam, 76% dintre cei care au raspuns, s-au declarat a fi de acord cu afirmatia "Ceea ce se preda in scoala le foloseste elevilor in viata", numai 19,7% fiind impotriva. De asemenea, observam ca, pe masura ce scade varsta respondetilor si creste nivelul studiilor, dezacordul este din ce in ce mai pronuntat. Simultan, in mediul rural, increderea in utilitatea informatiei primite de elevi in scoala este direct proportionala cu varsta celor chestionati. Datele din Tabelul 2 ne indica in mod cert ca aprecierile pozitive pe care le fac respondentii vis-a-vis de calitatea sistemului de invatamant nu se bazeaza neaparat pe o buna cunoastere a acestuia, o parte dintre acestia necunoscand numarul de clase obligatorii sau gratuite in momentul in care a fost efectuat studiul. Mentionam ca datele din tabele sunt preluate din editia de mai a Barometrului de Opinie Publica.


In ce masura sunteti de acord cu urmatoarea afirmatie:

Ceea ce se preda in scoala le foloseste elevilor in viata?


Acord

Dezacord

NS/NR

Total respondenti




Tabelul 1


Dupa mediul de rezidenta

rural




urban




Dupa varsta

18-25 ani




26-35 ani




36-55 ani




peste 55 ani






Dupa nivelul de studii

fara studii




primare, gimnaziale




medii tehnice




liceu, postliceala




superioare




Tabelul


Tabelul 1. Coloana "acord" reprezinta suma raspunsurilor "mai degraba sunt de acord" si "total de acord", iar coloana "dezacord" suma raspunsurilor "mai degraba nu sunt de acord" si "deloc de acord"; cifrele reprezinta procente.



Din cate stiti dumneavoastra, care este numarul de clase
obligatorii in invatamantul de stat in momentul de fata? Dar

gratuite (pentru care nu se platesc taxe)?


Obligatorii (%)

Gratuite (%)

0-4 clase



5-7 clase



8 clase



9 clase



10 clase



11 clase



12 clase



peste 12 clase (studii superioare)



NS/NR



Tabelul


Daca analizam raspunsurile oferite in functie de varsta respondetilor, se poate observa ca in general persoanele mai in etate sunt inclinate sa aprecieze pozitiv invatamantul  romanesc fata de cel Occidental si invatamantul din perioada socialista fata de cel de astazi, ceea ce intareste ipoteza ca este un efect al imaginarului colectiv.

Sa analizam si urmatoarele 2 tabele pentru a putea observa o situatie cat se poate de contradictorie:


Cum credeti ca au reusit majoritatea oamenilor

care au facut avere in Romania?


munca si merit personal



noroc


relatii


incalcarea legii


alt mijloc


NS/NR


Tabelul


Credeti ca in Romania pentru a avea

bani este important sa ai scoala?


Da


Nu


NS/NR


Tabelul


Asadar, desi majoritatea romanilor chestionati considera ca este util sa isi trimita copiii la scoala, o buna parte dintre acestia considera ca nu este neaparat necesar sa fii absolvent de liceu sau de facultate pentru a avea bani.


Raportul privind modul de indeplinire a obiectivelor si masurilor prevazute in Programul de Guvernare 2005-2008.


De la restructurarea guvernamentala din 5 aprilie 2007 s-a implinit un an. Pe portalul www.edu.ro a fost publicat Raportul privind modul de indeplinire a obiectivelor si masurilor prevazute in Programul de Guvernare 2005-2008. Capitolul V se intituleaza concludent: Politica in Domeniul Educatiei. Inainte insa de a lua la cunostinta principalele obiective ale executivului in domeniul educatiei, sa vedem care erau acestea cu 5 ani mai devreme, pentru a le putea compara.

In timpul guvernului Mugur Isarescu (22 decembrie - 28 decembrie ), principalele reforme din domeniul educational, cu orientare spre calitatea evaluarii, vizate de ministrul Andrei Marga.

Reformele ce se afla in derulare in reteaua Ministerului Educatiei Nationale sunt[9]:


I.     Reforma curriculara in scoli si licee:


reforma planurilor si programelor disciplinelor de invatamant;

trecerea la productia de manuale corespunzatoare reformei curriculare.


II.       Reformele conexe cu reforma curriculara:


reforma structurarii anului scolar;

reforma evaluarii cunostintelor elevilor si instalarea evaluarii institutionale;

reforma formarii formatorilor;

elaborarea standardelor ocupationale.


Cateva dintre principalele obiective ce urmau a fi indeplinite in guvernarea 2005-2008, in plan educational sunt:[10]


  • reabilitarea scolilor de pe intreg teritoriul tarii, si asigurarea dotarilor corespunzatoare desfasurarii unei activitati didactice la standarde europene
  • extinderea programelor de ajutor social pentru elevii si studentii defavorizati
  • compatibilizarea sistemului educativ romanesc cu sistemele europene de educatie
  • asigurarea autonomiei scolare si descentralizarea

In general, invatamantul a fost unul dintre domeniile prioritare ale guvernelor ce s-au succedat dupa 1989. Dezvoltarea calitatii invatamantului preuniversitar si cresterea gradului de accesibilitate sunt in continuare prioritati ale M.E.C.T..


Cifrele ne arata ca pe parcursul anului 2007 au fost achizitionate echipamente pentru 1360 de licee, un numar impresionant de cadre didactice a participat la stagii de pregatire profesionala, s-au continuat programe mai vechi, cum ar fi cel prin intermediul caruia se acorda bani pentru transport copiilor din zonele cu accesibilitate redusa la educatie[11]. De asemenea, au fost sprijinite programe initiate recent, cum ar fi cursul de Limba, cultura si civilizatie romaneasca (L.C.C.R.) predat in Belgia, Spania si Italia incepand cu anul scolar 2007-2008.


Conform M.E.C.T., principalele programe aflate in desfasurare sunt:[12]


  1. PHARE TVET - dezvoltarea si modernizarea invatamantului profesional si tehnic
  2. PHARE RO - accesul la educatie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe rromi
  3. Proiectul pentru Invatamant Rural (P.I.R.) - dezvoltarea invatamantului romanesc in mediul rural
  4. Proiectul pentru Reabilitarea Infrastructurii Scolare (P.R.I.S.) - reabilitarea, modernizarea si mobilarea a 1400 de scoli din invatamantul preuniversitar
  5. Sistemul Educational Informatizat - informatizarea invatamantului preuniversitar

Cel putin la prima vedere putem concluziona ca invatamantul preuniversitar se bucura de o atentie sporita din partea guvernului si a directiei de politici publice din cadrul M.E.C.T.


Politici publice educationale


Ordonanta de Urgenta privind asigurarea calitatii educatiei, numarul 75 din 2005, publicata in Monitorul Oficial nr. 642 din 20 iulie 2005 ne indica faptul ca:


"Luand in considerare necesitatea asigurarii calitatii educatiei, prin stabilirea cadrului legislativ care sa permita dezvoltarea unei culturi institutionale a calitatii educatiei si protectia beneficiarului de educatie,tinand cont de necesitatea schimbarii situatiei actuale cand Romania se numara printre foarte putinele tari europene care nu dispun de un mecanism reglementat de asigurare a calitatii educatiei, []"


De aici deducem ca in anul 2005, Romania era una dintre foarte putinele tari europene care nu are un mecanism reglementat de asigurare a calitatii educatiei. Dovezile stranse in urma aplicarii chestionarului de opinie demonstreaza ca in iunie 2008 liceele bucurestene nu au respectat legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei si care obliga fiecare institutie furnizoare de servicii educationale sa constituie o comisie pentru evaluarea si asigurarea calitatii.


Unitatea de Politici Publice este constituita in cadrul structurii organizatorice a Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, la nivel de serviciu in subordinea directa a Secretarului General. Personalul Unitatii de Politici Publice are experienta in domeniul politicilor publice si al managementului de proiect.


Propuneri de politici publice educationale, trecere in revista si exemplificari

"Educatia timpurie, prima treapta a educatiei formale"

Vom deschide discutia despre politicile publice educationale prezentand unele dintre cele mai relevante documente din domeniu. Directia Generala Management Invatamant Preuniversitar a Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului a elaborat "Educatia timpurie, prima treapta a educatiei formale", propunere de politica publica cu impact indirect asupra ciclului inferior si superior al liceului. Una dintre tezele acestui document sustine ca "o modalitate de reducere a repetentiei, in special la nivelul invatamantului primar si a parasirii timpurii a scolii este interventia la varstele mici si foarte mici"[13]. De asemenea, acelasi document ne relateaza ca in domeniul protectiei copilului exista o serie de documente legislative, insa toate acestea se refera la sanatate si nutritie sau protectia speciala in caz de risc, insa nu "exista o lege specifica pentru educatia timpurie in general." De aici rezulta nevoia cresterii accesibilitatii in invatamantul prescolar, asigurarea accesului egal la o educatie de calitate, dar si necesitatea Termenele de realizare pentru aceasta politica publica educationala se situeaza, de la caz la caz, in functie de obiectivele specifice, intre septembrie 2007 si septembrie 2009.

"Restructurarea invatamantului preuniversitar pe niveluri de itnvatamant"[15]

Printre punctele slabe identificate de aceasta propunere de politica publica in sistemul de invatamant preuniversitar, enumeram[16]:

  1. Generalizarea grupei pregatitoare din cadrul invatamantului prescolar a generat, de fapt, un invatamant obligatoriu de 11 clase;
  2. Desi testarea nationala se vrea o evaluare a plus-valorii la terminarea unui ciclu de invatamant, care ar trebui sa corespunda cu finalul invatamantului obligatoriu, ea se produce in interiorul invatamantului obligatoriu;
  3. Desi clasele a IX-a si a X-a apartin invatamantului obligatoriu, faptul ca ele fac parte din ciclul liceal, determina un curriculum diferentiat care dezvolta competente diferite in cadrul acelorasi cicluri curriculare. Astfel, ne aflam in situatia in care, la sfarsitul invatamantului obligatoriu, elevii au competente diferite;
  4. Orientarea scolara pe filiere si profiluri se realizeaza in interiorul invatamantului obligatoriu (sfarsitul clasei a VIII-a) si nu la sfarsitul lui;
  5. Optiunea pentru invatamantul profesional se face tot in interiorul invatamantului obligatoriu (sfarsitul clasei a VIII-a) si nu la sfarsitul lui.


Politici publice educationale de evaluare



Primul document important din Romania, care trateaza cu seriozitate subiectul evaluarii nationale, actul educational si politicile publice educationale a fost elaborat de Serviciul National de Evaluare si Examinare in colaborare cu Institutul National de Evaluare Educationala din Olanda. Desi unul dintre scopurile atinse ale strategiei elaborate in documentul "Patru documente de politica educationala in domeniul evalurarii rezultatelor invatarii", a fost infiintarea S.N.E.E., nevoia sistemului de a se adapta pe masura ce schimbarile din interiorul sau o cer, aceasta institutie a fost inlocuita de Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar (A.R.A.C.I.P.).

In momentul elaborarii acestui document, multiplicarea probelor de examen pentru fiecare candidat, cat si rezolvarea numeroaselor probleme de logistica, reprezintau deja o evolutie a sistemului de evaluare si a modului in care se desfasura practica de examinare.

Cele patru documente elaborate se regasesc intr-o stransa legatura prin esenta problemelor abordate. Problemele de politica publica luate in calcul sunt atent studiate, si in concordanta cu cadrul legislativ al momentului, in asa fel incat sa poata oferi o solutie realista problemelor constatate. Calitatea in educatie impune atingerea unor standarde recunoscute pe plan national si international. Integrarea in Uniunea Europeana a impus scolilor din Romania atingerea unui numitor comun in privinta serviciilor oferite. In Romania este nevoie de o curricuum adaptatat continuu standardelor europene in domeniu, atat in privinta predarii, cat si in cea a evaluarii. "In plus, avem nevoie si de o evaluare educationala de calitate ridicata pentru a certifica performantele individuale ale elevilor, precum si pentru a evalua performantele sistemului educational in ansamblu.

Aceasta cerinta este reflectata in obiectivele cheie ale subcomponentei "Evaluare si Examinare" a Proiectului de Reforma a Invatamantului Preuniversitar din Romania:

Sustinerea schimbarilor in structura si continutul educatiei scolare;

Modernizarea examenelor nationale;

Construirea expertizei si capacitatii; si

Optimizarea evaluarii si a examenelor, astfel incat sa satisfaca trei scopuri de baza: certificare, selectie si oferirea de informatii privind calitatea educatiei."[17]


Cadru legislativ si institutii

Vom discuta in cele ce urmeaza despre principalele institutii din Romania care isi desfasoara activitatea in domeniul evaluarii procesului de invatare inclus in sistemul educational. Vom avea in vedere actele legislative in baza carora au luat fiinta ca organisme ale statului si vom analiza o parte din programele pe care le-au elaborat, dar si cateva din proiectele pe care le propun in urma realizarii unor studii in colaborare cu alte organizatii non-guvernamentale din spatiul european.

Serviciul National de Evaluare si Examinare (SNEE)

Serviciul National de Evaluare si Examinare (SNEE) a fost infiintat in 1998 de catre Guvernul Romaniei, ca institutie publica cu personalitate juridica, specializata in evaluarea educationala, subordonat Ministerului Educatiei si Cercetarii, pentru asigurarea expertizei profesionale in domeniile evaluarii educationale si examinarii.[18] Scopul principal al SNEE este instituirea si monitorizarea unui nou sistem de examinare si evaluare a elevilor, in cadrul international.

Misiunea S.N.E.E. a fost aceea de a produce testele pentru examenele nationale de Capacitate si de Bacalaureat. Datorita numarului mare de scoli din Romania si a diversitatii acestora, procesul a fost unul de lunga durata. In acest proces trebuie tinut cont de faptul ca fiecare sesiune de examinare este urmata de o a doua, fapt care ofera elevilor inca o sansa de a promova, la fiecare sesiune de examinare sunt necesare variante multiple de subiect pentru a acoperi diferitele profiluri ale institutiilor de invatamant din care provin candidatii si, din motive de siguranta, pentru fiecare examen de pana acum, s-au elaborat cel putin cate 5 variante de examen, iar numarul variantei a fost extras in public.

Masurile pentru imbunatatirea fidelitatii corectarii includ:

Elaborarea de bareme de corectare si notare comprehensive lipsite de ambiguitate si care pot fi aplicate in mod eficient;

Instruirea corectorilor si a supervizorilor in ceea ce priveste aplicarea baremelor de corectare si notare;

Implementarea sistemelor de verificare/monitorizare a corectarii;

Folosirea sistemelor de "corectura dubla", in special pentru eseuri;

Aplicarea tehnicilor de corectii statistice pentru aducerea la acelasi nivel a celor care noteaza;

Implementarea sistemelor de verificare a candidatilor "in dificultate", ex. Cei aflati in vecinatatea pragului de admitere[19]

Vom extrage din lucrarea elaborata de SNEE in 2001, sub coordonarea domnului profesor Adrian Stoica, intitulata Evaluarea Curenta si Examenele, Ghid pentru profesori, principalele atributii ale institutiei[20]:

asigura coordonarea stiintifica si profesionala a sistemului de examene din invatamantul preuniversitar, inclusiv elaborarea probelor de examen;

efectueaza anchete si sondaje de evaluare a rezultatelor scolare si a eficientei invatamantului, furnizand ministerului un feedback sistematic si operativ, in scopul adoptarii masurilor de ameliorare continua a activitatii de invatamant;

acorda sprijin tehnic si de specialitate in realizarea unor actiuni de evaluare intreprinse de minister, inspectorate scolare, unitati de invatamant;

coopereaza cu Departamentul de pregatire a personalului didactic si participa la realizarea unor programe de studii aprofundate in domeniul evaluarii educationale;

desfasoara activitati de cercetare in domeniul evaluarii educationale.

Centrul National Pentru Curriculum si Evaluare in Invatamantul Preuniversitar (C.N.C.E.I.P.)

Conform HG nr 231/7.03.2007 se infiinteaza Centrul National pentru Curriculum si Evaluare in Invatamantul Preuniversitar, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, ca urmare a comasarii prin fuziune a urmatoarelor structuri care se desfiinteaza: Consiliul National Pentru Curriculum, Serviciul National de Evaluare si Examinare, Consiliul National pentru Evaluarea si Difuzarea Manualelor si Centrul National de Excelenta.[21]

Dintre principalele activitati ale CNCEIP vom incerca sa surprindem in cele ce urmeaza numai pe acelea care sunt in stransa legatura cu tema abordata in lucrarea noastra:

  • propunerea catre conducerea MECT de politici privind curriculumul national, evaluarea de proces si performanta in invatamantul preuniversitar;
  • propunerea initierii unor proiete de acte normative care fac referire la curriculumul national si la evaluarea de proces in invatamantul preuniversitar;
  • participarea la proiecte si la programe nationale si internationale, cu precadere in domeniile curricumului national si evaluarii in invatamantul preuniversitar;
  • constituirea si coordonarea activitatii unor grupuri de lucru compuse din specialisti si din cadre didactice cu experienta, in scopul proiectarii/revizuirii curriculumului national, al construirii si actualizarii bazelor de date cu instrumente de evaluare, al evaluarii manualelor scolare si al pregatirii elevilor capabili de performanta;
  • colaborarea cu departamentele de pregatire a personalului didactic din institutiile de invatamant superior, in vederea realizarii unor programe de pregatire a specialistilor in domeniile de activitate ale centrului;
  • sprijinirea actiunilor de formare continua si de specializare a personalului didactic;

Comisia Nationala de Evaluare si Acreditare a Invatamantului Preuniversitar (CNEAIP) si Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii Invatamantului Preuniversitar (ARACIP)

Pentru dezvoltarea evaluarii institutionale si pentru elaborarea unui cadru national pentru autorizarea si acreditarea invatamantului preuniversitar a fost infiintata in 1998 Comisia Nationala de Evaluare si Acreditare a Invatamantului Preuniversitar (CNEAIP), conform Legii 196/1999 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului 87/1998) inlocuita de Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii Invatamantului Preuniversitar (ARACIP) in baza Legii 87/2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta 75/2005). Standardele nationale pentru evaluarea institutionala au fost stabilite prin Hotararea Guvernului 127/2000.[22]

Principalele atributii ale CNEAIP sunt[23]:

a) elaboreaza criteriile si standardele nationale de evaluare si de acreditare, specifice fiecarei faze a procesului de evaluare si acreditare si le reactualizeaza periodic;

b) asigura controlul metodologic al indeplinirii standardelor nationale;

c) analizeaza rapoartele de evaluare pentru acordarea autorizatiei de incredere sau pentru acreditare liceelor si scolilor postliceale si propune ministrului educatiei nationale acordarea autorizatiei de incredere sau acreditarea;

d) verifica, in conditiile prevazute de regulament, procesul de evaluare efectuat de comisiile de evaluare si acreditare a invatamantului preuniversitar judetene, respectiv a municipiului Bucuresti;

e) organizeaza controlul privind respectarea standardelor nationale de catre unitatile de invatamant cu autorizatie de incredere sau cu acreditare;

f) asigura indrumarea si controlul activitatii comisiilor de evaluare si acreditare a invatamantului preuniversitar judetene, respectiv a municipiului Bucuresti;

g) propune ministrului educatiei nationale retragerea autorizatiei de incredere sau a acreditarii pentru unitatile de invatamant liceale si postliceale care nu respecta standardele nationale;

h) elaboreaza raportul anual de evaluare si acreditare a unitatilor de invatamant preuniversitar, care se face public.'

Procesul de evaluare si acreditare a unitatilor de invatamant preuniversitar cuprinde doua faze:

a) autorizarea de incredere, care acorda dreptul de organizare si functionare provizorie a unitatii respective;

b) acreditarea, care acorda unitatii respective toate drepturile ce decurg din lege.


Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii Invatamantului Preuniversitar (ARACIP)


Institutie publica de interes national, in subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu personalitate juridica si cu buget propriu de venituri si cheltuieli, infiintata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei, aprobata prin Legea nr. 87/2006.


Misiunea ARACIP consta in

  • evaluarea externa a calitatii educatiei oferite de institutiile de invatamant preuniversitar si de alte organizatii furnizoare de educatie;
  • autorizarea, acreditarea si evaluarea periodica a unitatilor de invatamant preuniversitar.

Activitatile desfasurate de ARACIP sunt:

  • realizeaza activitatea de evaluare si acreditare a furnizorilor de educatie din invatamantul preuniversitar;
  • efectueaza, pe baze contractuale, la solicitarea ministrului educatiei si cercetarii, evaluarea calitatii educatiei din invatamantul preuniversitar;
  • realizeaza, impreuna cu inspectoratele scolare si directiile de resort din Ministerului Educatiei si Cercetarii activitatea de monitorizare si control al calitatii;
  • efectueaza, cel putin o data la 3 ani, evaluarea organizatiilor furnizoare de educatie acreditate;
  • propune Ministerului Educatiei si Cercetarii infiintarea si acreditarea, prin ordin, a institutiilor de invatamant preuniversitar pentru fiecare nivel de invatamant, program de studii si calificare profesionala, dupa caz;
  • elaboreaza standardele, standardele de referinta si indicatorii de performanta, metodologia de evaluare institutionala si de acreditare, manuale de evaluare interna a calitatii, ghiduri de bune practici, un raport anual cu privire la propria activitate, analize de sistem asupra calitatii invatamantului preuniversitar din Romania, recomandari de imbunatatire a calitatii invatamantului preuniversitar, codul de etica profesionala a expertilor in evaluare si acreditare.

Institutul pentru Stiintele Educatiei (ISE)[24]

Ca institutie nationala de dezvoltare a educatiei, ISE si-a asumat urmatoarele obiective:

  1. analiza problemelor sistemului educativ din Romania;
  2. sustinerea deciziilor si politicilor educative cu studii si date stiintifice;
  3. participarea la elaborarea, implementarea si evaluarea programului de reforma, indeosebi in urmatoarele domenii: furnizarea de experienta, elaborarea si implementarea politicilor educationale, dezvoltarea noilor curricula, managementul si finantarea invatamantului, evaluarea si examinarea, formarea continua a personalului didactic, invatamantul profesional, utilizarea noilor tehnologii didactice, orientarea scolara si profesionala, educatia adultilor, invatarea permanenta;
  4. elaborarea unor studii comparative si constituirea propriei baze de date in domeniul educatiei si formarii profesionale;
  5. stimularea interesului public fata de problemele educatiei;
  6. promovarea inovatiilor pedagogice, a noilor metode didactice si a pedagogiilor alternative prin organizarea de scoli-pilot si sustinerea centrelor de excelenta;
  7. promovarea principiului educatiei permanente cu fundamentul conceptual al reformei invatamantului;
  8. participarea la formarea continua a personalului didactic, indeosebi in ceea ce priveste noile curricula, noile sisteme de evaluare, metode de management si finantare a invatamantului, pedagogiile alternative etc.;
  9. sustinerea informatiei si a documentatiei pedagogice si diseminarea rezultatelor realizate de expertiza interna si externa in domeniul educatiei;
  10. producerea unor materiale pedagogice experimentale (manuale, ghiduri metodologice, module alternative, suporturi de curs, instrumente de evaluare, softuri educationale);

Numarul de institutii de invatamant tertiar (inclusiv cele de tip privat) si cifrele de scolarizare au crescut rapid, o data cu o larga diversificare a specializarilor oferite. In urma acestei dezvoltari, in 1993 a fost stabilit cadrul legal pentru acreditarea institutiilor de invatamant superior si recunoasterea diplomelor (Legea 88/1993 revizuita si completata prin Legea 144/1999) - instituind standarde nationale de calitate pentru furnizorii de invatamant superior.

Procesul de evaluare a institutiilor de invatamant superior este realizat prin evaluarea interna si externa - evaluarea externa fiind in atributiile Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii Invatamantului Superior (ARACIS) infiintata in 2005. Regulamentul de organizare si functionare a ARACIS si al comisiilor de evaluarea a fost aprobat in 2005 prin Hotararea Guvernului 1257/2005.





Bibliografie


Serviciul National de Evaluare si Examinare Evaluarea curenta si examenele - Ghid pentru profesori, coordonator Adrian Stoica, Bucuresti 2001, Contributia autorilor: Roxana Mihail (cap. I), Roxana Mihail (cap. II), Nicoleta Litoiu (cap. III), Adrian Stoica (cap. IV), Marilena Mandrut (cap. V), Adrian Stoica (cap. VI)


Institutul de Stiinte ale Educatiei Impactul masurilor de reforma la nivelul unitatii scolare, Bucuresti, decembrie 2001


Ministerul Educatiei Nationale, Institutul de Stiinte ale Educatiei Sistem de indicatori ai invatamantului romanesc in perspectiva integrarii europene, Bucuresti, 1997, autori: Dr. Cezar Birzea, Dr. Mihaela Jigau, Alexandru Modrescu


Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului Sinteza Raportului privind modul de indeplinire a obiectivelor si masurilor prevazute in Programul de guvernare 2005-2008, la doi ani si jumatate de mandat, semestrul I 2007, Capitolul 5, Politica in Domneniul Educatiei


MECT Directia generala buget - finante, patrimoniu si investitii Propunere de politica publica, restructurarea invatamantului preuniversitare pe niveluri de invatamant


MECT Strategia descentralizarii invatamantului preuniversitar, Descentralizarea Invatamantului Preuniversitar


MECT Studiu de impact asupra implementarii noii structuri pe niveluri a invatamantului preuniversitar


MECT ARACIP Ghidul Comisiei Pentru Evaluarea si Aigurarea Calitatii in Unitatile de Invatamant Preuniversitar - partea a II-a, Bucuresti, iunie 2007


MECT O noua etapa a programului de predare a cursului de limba, cultura si civilizatie romaneasca in tarile Uniunii Europene, Bucuresti, 2008


Platon, Carolina - Teoria si metodologia evaluarii in invatamantul universitar, Universitatea de Stat din Moldova


Codul de etica profesionala a expertilor in evaluare si acreditare ai Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar


Prof. Univ. Dr. Ioan Neacsu - Invatarea academica independenta - Ghid metodologic


Website-uri

https://www.edu.ro/index.php/articles/c510

https://www.imas-inc.com/bop.htm

https://www.ise.ro

https://www.overlook.ro/la_scoala.html

https://www.old.edu.ro/sneek2a.htmwww.ise.ro

https://www.romanialibera.ro

https://www.spss.com/SPSS




Constantin CUCOS, Teoria si Metodologia Evaluarii, Polirom, Iasi, 2008, p. 21

Ibidem, p. 57

Petru LISIEVICI, Calitatea invatamantului. Cadru conceptual, proiectare si evaluare, Editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti, 1997, p. 8

Norman E GRONLUND, Measurement and evaluation in teaching, editia a patra, Mac Millan Publishers Co. Inc., New York, 1981, pp. 8-12

https://www.overlook.ro/la_scoala.html

https://www.romanialibera.ro

Fundatia Pentru o Societate Deschisa - Romania, Barometrul de Opinie Publica, Romania, mai, 2003

https://www.imas-inc.com/bop.htm

Andrei MARGA, Educatie in Tranzitie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999, p. 78

www.edu.ro

Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului, Sinteza Raportului privind modul de indeplinire a obiectivelor si masurilor prevazute in Programul de Guvernare 2005-2008, la doi ani si jumatate de mandat, semestrul I, 2007, pp. 2-3

https://www.edu.ro/index.php/articles/c510

Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului, Directia Generala Management Invatamant Preuniversitar, Educatia timpurie - prima treapta a educatiei formale, p. 2

Idem

Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului, Directia Generala Buget - Finante, Patrimoniu si Investitii, Propunere de Politica Publica, Restructurarea invatamantului preuniversitar pe niveluri de invatamant

Idem

Institutul National de Evaluare Educationala, Olanda, Serviciul National de Evaluare si Examinare, Romania, Patru Documente De Politica Educationala In Domeniul Evaluarii Rezultatelor Invatarii

https://www.old.edu.ro

Institutul National de Evaluare Educationala, Olanda, Serviciul National de Evaluare si Examinare, Romania, Patru Documente De Politica Educationala In Domeniul Evaluarii Rezultatelor Invatarii, p. 8

Serviciul National de Evaluare si Examinare - Evaluarea curenta si examenele - Ghid pentru profesori, coordonator Adrian Stoica, Bucuresti 2001, Contributia autorilor: Roxana Mihail (cap. I), Roxana Mihail (cap. II), Nicoleta Litoiu (cap. III), Adrian Stoica (cap. IV), Marilena Mandrut (cap. V), Adrian Stoica (cap. VI), p. 7

M.E.C.T., https://www.edu.ro/index.php/articles/c263/

Directorate-General for Education and Culture, Eurybase, The Information Database on Education Systems in Europe, Organizarea Sistemului Educational in Romania, 2006-2007

LEGEA nr. 196 din 20 decembrie 1999, pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 87/1998 privind infiintarea Comisiei de Evaluare si Acreditare a Invatamantului Preuniversitar

www.ise.ro

Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }