Politica comerciala a romaniei

POLITICA COMERCIALA A ROMANIEI

Procesul de reforma economica declansat in tara noastra implica si adoptarea de noi reglementari de politica comerciala caracteristice unei economii in tranzitie la economia de piata si renuntarea la vechile instrumente specifice acestei economii supercentralizat-planificate.

Pe aceasta linie, primul pas care trebuia facut - si el a fost deja infaptuit - era desfiintarea monopolului statului asupra comertului exterior si o data cu acesta a disparut si planificarea excesiva, rigida, in comertul exterior, ca si in intreaga economie.

Incepand cu anul 1991, singurele instrumente de reglementare a importurilor si exporturilor utilizate de departamentele de resort sunt proiectiile de balanta comerciala si de plati externe.

Proiectia de balanta comerciala este intocmita de Ministerul Economiei si Comertului, prin Directia generala a strategiei dezvoltarii comertului exterior, iar cea de-a doua balanta (de plati externe) este intocmita de catre Banca Nationala a Romaniei. Prin aceste instrumente este prevazut necesarul de import al economiei pentru a se putea dimensiona, in functie de acesta, sursele de acoperire prin exporturi sau prin credite externe.

Cele doua proiectii de balanta (comerciala si de plati externe) nu au nici o semnificatie pentru agentii economici, nu se transmit acestora, ci reprezinta numai o modalitate de supraveghere economica pentru ca si Guvernul sa poata stimula agentii economici in vederea realizarii unui anumit volum al exporturilor atat pentru acoperirea intr-o cat mai mare masura a importurilor necesare cat si pentru a realiza un echilibru al balantei de plati externe. De aici rezulta ca importul si exportul sunt determinate de optiunea economica si comerciala a agentilor economici.

1. Politica vamala

a. Definire. Instrumente

Politica vamala este o componenta a politicii comerciale a unui stat, cuprinzand totalitatea dispozitiilor legale cu privire la intrarea si iesirea in / din tara a marfurilor. Instrumentul principal de realizare a politicii vamale este tariful vamal, care cuprinde taxele vamale.

Taxele vamale sunt impozite indirecte percepute de catre stat asupra marfurilor care trec granitele vamale ale tarii respective. Taxele vamale pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii: obiectul impunerii vamale sau felul operatiei de comert exterior, scopul instituirii taxei vamale, modul de percepere a taxei vamale, modul de fixare a taxei vamale.

Dupa obiectul impunerii, taxele vamale se clasifica in:

taxe vamale de import, pentru protejarea productiei nationale,

taxe vamale de export, destinate in principal limitarii unor produse de baza, in vederea prelucrarii lor pe plan interne, si

taxele vamale de tranzit pentru marfurile straine, care traverseaza teritoriul statului respectiv.

Avand in vedere scopul impunerii vamale, se disting

taxele vamale protectioniste, care urmaresc imbunatatirea balantei comerciale, si

taxele vamale cu caracter fiscal, pentru obtinerea de venituri la bugetul statului.

Cele care au un nivel ridicat sunt protectioniste, iar cele cu nivel scazut au caracter fiscal.

Dupa modul de percepere a taxelor vamale, acestea pot fi:

specifice, cand se percep pe unitatea de masura fizica a marfurilor;

ad valorem, cand se aplica sub forma unei cote procentuale raportate la valoarea vamala a marfii importate si

mixte, cand se percep ca adaos la cele ad valorem, atunci cand acestea nu sunt suficient de protectioniste.

Dupa modul de fixare, taxele vamale se impart in patru categorii:

taxele vamale autonome (generale) care de regula sunt mai ridicate, stabilite de stat in mod independent si nu pe baza de intelegeri cu alte state, percepute asupra marfurilor provenite din tarile cu care statul respectiv aplica clauza natiunii celei mai favorizate;

taxele vamale conventionale, fixate de stat prin intelegerea cu alte state cu care isi acorda reciproc clauza natiunii celei mai favorizate;

taxele vamale preferentiale, stabilite la un nivel redus, comparativ cu restul taxelor vamale, aplicate tuturor sau numai anumitor marfuri importate din anumite tari, fara a se extinde asupra marfurilor provenind din celelalte tari (de exemplu, cele existente intre U.E. si tarile asociate, in cadrul S.G.P. sau S.G.P.C.), ele reprezinta o derogare de la clauza natiunii celei mai favorizate;

taxele vamale de retorsiune (de raspuns), aparute, de regula, ca raspuns la politica comerciala neloiala a altui stat. Acestea imbraca doua forme:

- taxele vamale antidumping, percepute de catre stat peste taxele vamale obisnuite pentru a anihila efectele dumpingului, si

- taxele vamale compensatorii, pentru a inlatura efectele subventionarii exporturilor sau ale primelor de export.

Tariful vamal este un catalog ce cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale si taxele vamale percepute asupra fiecarui produs sau grupa de produse in parte.

Clasificarea marfurilor in tarifele vamale s-a facut si se face in raport cu o serie de criterii: alfabetic, in functie de originea marfurilor (produse vegetale, animale, minerale), in functie de gradul de prelucrare (materii prime, semifabricate, produse finite) sau o combinatie de criterii, tinandu-se seama de toate criteriile mentionate. In decembrie 1950 a fost adoptat Nomenclatorul Vamal de la Bruxelles (N.V.B.) numit in prezent Nomenclatorul Consiliului de Cooperare Vamala (N.C.C.V.), acceptat pana in 1980 de circa 140 de tari. Criteriul de clasificare in cadrul N.C.C.V. este gradul de prelucrare a marfurilor, combinat cu originea lor. Nomenclatorul cuprinde 1097 pozitii repartizate in 99 de capitole si 21 de sectiuni. O clasificare similara, mai detaliata, a facut tot in 1950 Biroul de statistica al O.N.U. (clasificarea tip standard). In 1983 a fost adoptata Conventia internationala privind sistemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor supuse impunerii vamale, care va inlocui treptat toate celelalte sisteme de clasificare si la care au aderat deja peste 100 de state. Acest sistem este mai detaliat decat celelalte si prezinta o serie de avantaje pe linia derularii schimburilor comerciale internationale.

Tarifele vamale pot fi simple, sau cu o singura coloana de taxe vamale, si compuse, cu doua sau mai multe coloane si in care se trec diferentiat, pe marfuri si pe tari de provenienta, taxele vamale autonome, conventionale si preferentiale.

Pe baza tarifelor vamale, productia interna poate fi protejata impotriva concurentei straine, se pot negocia concesii in domeniul politicii vamale sau se pot institui discriminari in relatiile cu anumite state.

Concesiile vamale pot imbraca forma reducerilor directe de taxe vamale, mergand pana la eliminarea lor completa, forma consolidarii acestora, adica a mentinerii lor la nivelul existent pe o perioada de timp determinata.

In cadrul negocierilor tarifare se pot aplica mai multe metode de reducere a taxelor vamale, cum sunt:

T metoda reducerii directe a taxelor vamale, fie "produs cu produs", fie "tara cu tara", specifica tratativelor bilaterale;

T metoda reducerii lineare si reciproce, care presupune reducerea tuturor taxelor vamale cu acelasi procent si este specifica tratativelor multilaterale. Aceasta problema nu rezolva insa problema disparitatilor tarifare, adica a reducerii diferentei dintre nivelul taxelor vamale ale mai multor tari pentru acelasi produs;

T metoda armonizarii taxelor vamale, potrivit careia reducerea este cu atat mai mare cu cat acestea sunt mai ridicate.

Protectia vamala nominala si efectiva. Taxele vamale nominale publicate in tarifele vamale oficiale ale statelor indica nivelul protectiei vamale, in timp ce protectia aplicata numai asupra valorii adaugate in produsul supus impunerii vamale, obtinut in procentul de productie pe plan intern, reprezinta protectia efectiva.

Rata protectiei efective se calculeaza dupa formula:

T _f x V_f - T_m x V_m

T_e = ----- ----- --------------- x 100

V_f - V_m

Unde :

Te = taxa vamala efectiva,

Tf = taxa vamala nominala asupra produsului finit

T m = taxa vamala nominala asupra materiei prime

Vf = valoarea vamala a produsului finit

Vm = valoarea vamala a materiei prime.

Protectia efectiva variaza direct proportional cu nivelul taxei vamale percepute asupra produsului finit si cu nivelul dispersiei tarifare (diferenta dintre nivelul taxelor vamale pe grupe de produse integrate pe verticala, in functie de gradul lor de prelucrare) si invers proportional cu nivelul taxei vamale percepute asupra materiilor prime care intra in componenta produsului respectiv, cat is cu ponderea valorilor nou adaugate in componenta produsului finit.

Efectele politicii vamale asupra fluxurilor de import pot fi sintetizate conform graficului din figura 2.

P2

P1

Q1 Q2 C2 C1 cantitate

Figura 2. Efectele politicii vamale asupra fluxurilor de import.   

Astfel, in lipsa taxelor vamale consumatorii de pe piata interna cumpara cantitatea OC, la pretul OP1, determinat de curba ofertei interne Oc. Producatorii interni ofera cantitatea OQ1, importurile fiind Q1C1. Introducerea unei taxe de import determina cresterea OC2, producatorii interni ofera cantitatea OQ2, iar importurile se reduc la O2C2. Efectul tarifului asupra consumului este indicat de C1C2. Impreuna, cele doua cantitati dau masura efectului protectionist. Diferenta P1P2 este incasata ca venit fiscal din taxa vamala, ceea ce inseamna o valoare de G'GTT.

b. Politica vamala in Romania

Dupa 1990, organele de resort din tara noastra (Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Economiei si Comertului) au elaborat si pus in aplicare, incepand cu 1 ianuarie 1992, un nou tarif vamal, in baza Conventiei vamale privind sistemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor. Intrarea in vigoare a noului tarif vamal a fost reglementata prin Hotararea Guvernului nr. 673/1991 privind tariful vamal de import al Romaniei.

Noul tarif vamal al Romaniei se aplica la toate marfurile care fac obiectul importurilor. La importurile dintarile cu care se intretin relatii comerciale pe baza unor conventii sau intelegeri internationale, aplicarea taxelor vamale se face potrivit prevederilor acestora.

Clasificarea marfurilor in acest tarif se face potrivit Nomenclatorului Consiliului de Cooperare Vamala de la Bruxelles, iar incadrarea marfurilor in nomenclatura folosita pentru tariful vamal de import se determina in conformitate cu Regulile generale pentru incadrarea in nomenclatura vamala, precum si cele de stabilire a originii marfurilor (anexa nr. 2 la H.G. nr. 673/1991).