Psihologia ca stiinta

Psihologia ca stiinta

Psihologia ca stiinta

(Sub)disciplinele psihologice

Deschideri interdisciplinare

Psihologia -ca stiinta

Psihologia-o stiinta importanta

(Secolul XXI- va fi psihologic sau nu va fi deloc)

Tipuri de definitii ale psihologiei ca stiinta

-Definitii tip butada - Psihologia este stiinta studiata de psihologi

Max Meyer

Lasand la o parte caracterul vicios al definitiei intrucat considera psihologia obiect de studiu al psihologului, iar pe psiholog ca om care studiaza psihologia, nu putem sa nu remarcam o oarecare utilitate a ei.

-Definitii metaforice- Psihologia este stiinta sau arta? Psihologia este o stiinta ce trebuie facuta cu arta.

-Definitii prin negare - Intr-un studiu intutulat programatic Ce este psihologia? (1946-1947), constatand ca obiectul psihologiei a fost dezmembrat si a trecut in sarcina altor stiinte cum ar fi fizica, fiziologia, sociologia, Pavelcu afirma: Psihologia nu-i fizica, psihologia nu-i fiziologie, psihologia nu-i sociologie.

Rand pe rand sunt analizate tendintele de substantializare a psihicului, de reducere a lui la un simplu fenomen fizic, cele de localizare a psihicului in anumite zone ale creierului, ca si tendintele de absorbtie a psihicului in social.

Cei mai multi autori au definit psihologia pornind de la etimologia cuvantului. Deoarece cuvantul PSIHOLOGIE este compus din doua particule psyche (psihic) si logos (stiinta) s-a afirmat ca psihologia este stiinta psihicului. Desi definitia este oarecum tautologica are mai ales o valoare operationala, orientand cercetatorii spre descifrarea si detalierea termenului de psihic.

Alte definitii ale psihologiei: DEFINITII COMPREHENSIVE-incearca sa surprinda elementele esentiale ale psihologiei ca stiinta

-W.Wundt- Psihologia= stiinta a experientei imediate

-W. James- Psihologia= stiinta a vietii mentale, a fenomenelor si conditiilor reale

-Kulpe- Psihologia=stiinta a faptelor in masura in care ele depind de subiect

Definitii recente:

Psihologia= este o stiinta care se ocupa de fenomene si capacitati psihice, urmarind descrierea si explicarea acestora in baza descoperirii unui ansamblu de legi, regularitati sau modalitati determinative.

(Paul Popescu-Neveanu, 1987)

Psihologia= stiinta care descrie si explica conduita organismului intr-o maniera verificabila. (Maurice Reuchlin, 1988)

Definitia psihologiei data de Reuchlin are o dubla semnificatie: se refera concomitent la continutul si la metoda psihologiei; precizeaza atat posibilitatile psihologiei cat si limitele (restrictiile ei)

Dupa opinia lui M.Zlate, definitia unei stiinte trebuie sa contina informatii fie si intr-o formulare generala despre obiect, metode, legi, finalitate. Luand in considerare aceste elemente,

M.Zlate defineste psihologia ca fiind stiinta care studiaza psihicul (procese, insusiri, mecanisme psihice), utilizand un ansamblu de metode obiective, in vederea desprinderii legitatilor lui de functionare, cu scopul cunoasterii, optimizarii si ameliorarii existentei umane.

Controverse in psihologie

Psihologia-stiinta sau arta?

2 tendinte:

1.tendinta de negare a psihologiei ca stiinta

Auguste Comte: inlatura psihologia din sistemul stiintelor pe considerentul ca aceasta nu dispunea de o metoda obiectiva de cercetare, introspectia practicata de ea fiind o metoda subiectiva.

I. Kant considera ca psihologia este o stiinta saraca, empirica, de categoria a doua. Neputand constitui singura un obiect aparte, ea trebuie izgonita din sistemul stiintelor.

tendinta de afirmare-Unitate sau diversitate in psihologie?

In timp ce psihologia clasica gandeste prin unitati elementare si cauta legile lor de combinare, fiind de aceea intuitiva si constructiva, psihologia contemporana incearca a gandi prin ansambluri complexe, cercetand legile de functionare.

Locul psihologiei in sistemul stiintelor

Intr-un secol si jumatate (infiintarea primului Laborator de psihologie experimentala la Leipzig-1879), psihologia a parcurs drumul de la negarea ei ca stiinta pana la obtinerea statutului de stiinta centrala in randul tuturor celorlalte stiinte.

Cu timpul, conceptiile cu privire la locul psihologiei in sistemul stiintelor s-au organizat si integrat, conducand la elaborarea unor modele explicativ-interpretative.

a). Modele triunghiulare

1929- Karl Buhler propunea modelul triunghiular al psihologiei stiintifice, aceasta din urma fiind amplasata la intersectia stiintelor umaniste, stiintelor sociale si stiintelor naturale

1978-P.E.Meehl lanseaza distinctia intre psihologia hard si psihologia soft, potrivit careia influenta stiintelor naturii a orientat psihologia spre un studiu mai riguros al comportamentului, stiintele sociale au accentuat studiul influentelor subiective.

1961-Clasificarea triunghiulara a stiintelor -KEDROV care subdivide stiintele umaniste in stiinte sociale si stiinte filosofice, facand loc in triunghiul sau alaturi de psihologie si altor stiinte tehnice, matematice, logice. Kedrov clasifica stiintele dupa principiul subordonarii (al dezvoltarii ) si al obiectivitatii (al reflectarii). Cat priveste psihologia, ea ocupa un loc aparte in triunghi: mai aproape de filozofie dar fiind legata de toate celelate trei varfuri ale triunghiului.

b) Modelul circular

J. Piaget , la cel de-al XVIII-lea Congres International de Psihologie (Moscova, 1966) propunea un model circular al stiintelor.

Punctul de pornire al clasificarii lui J.Piaget il constituie relatia dintre subiect si obiect in procesul cunoasterii. Daca in matematica si fizica se reflecta obiectul real, latura lui cantitativa, in biologie deja apre si latura subiectiva, fapt care il pregateste pe subiect sa devina obiect al cercetarii, proces ce se reia in psihologie si sociologie. Linia circulara se incheie in epistemologie si genetica prin relatia psihosociologiei cu logica si matematica, relatia dintre acestea din urma realizandu-se prin intermediul structurilor operatorii ale subiectului.

Concluzia lui Piaget: psihologia ocupa o pozitie centrala, si nu numai ca produs al tuturor altor stiinte, dar ca sursa posibila de explicatie a formarii si dezvoltarii lor.

Modelul interpenetrarii stiintelor

Multa vreme in interpretarea relatiilor dintre stiinte a predominat ideea interdisciplinaritatii.

Matei Dogan si Robert Pahre avanseaza ideea ca nu cercetarea interdisciplinara atotcuprinzatoare este in masura sa asigure inovarea stiintelor, ci dimpotriva interpenetrarea ( hibridarea) lor.

Referindu-se direct la psihologie, autorii prezinta numeroase exemple de hibridare intre aceasta si alte stiinte, fapt care a dus la aparitia unor noi stiinte sau ramuri ale psihologiei: psihologia sociala, psiholingvistica, psihologia muncii, psihopatologia. Acestea la randul lor se pot divide: de exemplu psihologia organizationala este o ramura a psihologiei sociale care are ca surse teoria managementului si organizarii, fluxuri importante din psihologia sociala, psihometrie, sociologie.

Modelul clasificarii stiintelor

M.Zlate propune o grupare a stiintelor in patru categorii:

stiinte fundamentale ale omului (biologia, sociologia, filosofia) interpretat ca fiinta bio-socio-spiritual

,3 stiinte referitoare la principalele tipuri de activitati indeplinite de om (educationale, economice, manageriale, sportive, etc.)

stiinte maximal preocupate de asigurarea integritatii fizice si psihice a omului (medicina, neurologia, psihiatria)

La confluenta dintre aceste stiinte, psihologia generala si-a delimitat propriile ei ramuri aplicative.

Pozitia deosebita a psihologiei in sistemul stiintelor, la intersectia celorlalte, in centrul sau in varful lor, favorizeaza dupa opinia lui Pavelcu, pendularea spectaculoasa a interpretarilor intre psihologizare a numeroase discipline la o extrema si depsihologizare a psihologiei la cealalta extrema. Se pare, de aceea ca mai importanta decat distinctia categorica a stiintelor este cooperarea lor.