 |  |
|
Scopul interventiei sociale a fost acela de a oferi suport tinerilor dezinstitutionalizati, beneficiari ai serviciilor Asociatiei Umanconstruct, astfel incat sa reuseasca sa-si constientizeze defectele, dar mai ales sa-si identifice si valorizeze calitatile personale, pentru a ajunge sa inteleaga aceste calitati ca o resursa de baza in gasirea si mentinerea unui loc de munca.
Grupul tinta a fost reprezentat de cei care conform investigatiei initiale au obtinut scoruri scazute la testele de stima de sine, cei care si-au exprimat dorinta de a participa la sedintele de consiliere educationala si cei care sunt in ultimele luni de contract cu asociatia urmand a se angaja cat mai curand. Din motive pragmatice ca, lipsa timpului necesar unei interventii cu mai multi asistati, disponibilitatea redusa a subiectilor de a participa la intalniri (ii puteam gasi doar intre 17-20 in fiecare zi lucratoare, in restul timpului fiind la punctele de lucru s-au la "ciubucuri") au fost alesi doar trei subiecti. Beneficiarii directi au fost cei trei tineri sprijiniti de catre asociatie; beneficiarii indirecti pot fi angajatorii, angajatii Asociatiei Umanconstruct si comunitatea in ansamblul ei.
Intalnirile s-au desfasurat in casa in care beneficiarii locuiesc, in club (sufragerie, locul unde ei stau in timpul liber), unele sedinte s-au desfasurat si in biroul asistentului social iar unele in dormitoarele tinerilor. Nu am avut un loc special in care sa realizez aceste sedinte de interventie. Asistatii nu au vrut ca aceste intalniri sa aiba loc in biroul asistentului social, spunand ca nu se simt bine in acea incapere, de aceea a trebuit sa improvizez ambientul desfasurarii acestor sedinte.
Metoda folosita in interventia sociala este consilierea educationala individuala, instrumentul utilizat fiind ghidul de desfasurare a consilierii educationale individuale. (realizat de mine, vezi anexa 8).
Interventia mea a vizat consilierea educationala individuala care a inceput cu fise de lucru pentru sporirea autocunoasterii prin identificarea unor caracteristici personale puse in legatura cu gasirea unui loc de munca iar apoi am continuat cu invatarea/imbunatatirea unor abilitati necesare in procesul de cautare, gasire si pastrare a unui loc de munca.
Tinta acestei interventii a fost autocunoasterea de catre beneficiari, cunoasterea si constientizarea resurselor pe care le au pentru pentru a le utiliza in vederea gasirii unui loc de munca si realizarea/cresterea empowerment-ului prin dobandirea unui plus de incredere in sine.
Durata intalnirilor a fost de aproximativ 50 de minute, timp in care s-a respectat programul stabilit.
Tabelul 1. Prezentarea planului de activitati desfasurate in interventie
PLANUL DE ACTIVITATI
|
Nr. Crt. |
Scop |
Obiectiv de referinta |
Continut |
Obiective operationale |
Activitati desfasurate |
Obs. |
|
|
Cresterea gardului de cunoastere a sinelui si realizarea empowerment-ului |
Imbunatatirea autocunoasterii prin identificarea caracteristici personale pozitive si negative puse in relatie cu problema gasirii unui locul de munca |
- Imaginea si perceptia de sine puse in legatura cu problema locului de munca |
- Identificarea calitatilor personale reprezentative care sunt necesare pentru obtinerea unui loc de munca; - Identificarea trasaturilor negative pe care doreste sa le schimbe le el. - Identificarea lucrurilor la care se pricep cel mai bine; |
Fisa de lucru: Harta inimii (Soare, F. si colab., 2004: 10) |
1, 3. V |
|
|
|
Construirea unei imagini pozitive despre propria persoana |
|
- Identificare de catre tinerii proveniti din centre de plasament a diferitelor aspecte ce tin de propria persoana, fie pozitive, fie negative. |
Fisa de lucru: Totul despre mine(Detesan, A., Fiscuci, C., 2004:69) |
5,7. V |
|
|
|
Cunoasterea dorintelor privitoare la un posibil loc de munca puse in legatura cu resursele lor |
|
- Identificare dorintelor personale in ceea ce priveste locul de munca; - Constientizarea discrepantelor dintre pregatirea profesionala pe care o au si dorintele lor in ceea ce priveste locul de munca. |
Fisa de lucru: Locul meu de munca |
8,10.V |
|
|
Invatarea unor modalitati de a cauta/gasi un loc de munca |
Imbunatatirea modalitatilor de cautare a unui loc de munca. |
- Locul de munca |
- Identificarea modalitatilor de cautare a unui loc de munca; - Prezentarea avantajelor si a dezavantajelor pe care le prezinta fiecare dintre aceste metode; - Incurajarea pentru folosirea tuturor institutiilor, agentiilor, etc. in cautarea unui loc de munca. |
Prezentarea metodelor la care pot apela pentru a cauta/gasi un loc de munca |
14, 16.V |
|
|
Imbunatatirea abilitatilor de intocmire a unor documente necesare in vederea angajarii |
Invatarea tipurilor si a modalitatilor de intocmire a documentelor necesare angajarii |
|
- Identificarea utilitatii Curriculum-ului Vitae si a scrisorii de motivatie; - Intocmirea propriului Curriculum Vitae; - Constientizarea importantei intocmirii corespunzatoare a Curriculum-ului Vitae si a scrisorii de motivatie. |
Prezentarea unui model de Curriculum Vitae si de scrisoare de motivatie |
22, 23, 24.V |
|
|
|
Familiarizarea cu rigorile impuse de interviul pentru angajare |
|
- Identificarea cerintelor ce se impun la prezentarea la un interviu de angajare. |
Jocuri de rol: sustinerea mai multor interviuri in vederea angajarii. |
31.V |
Data: 1-3 mai 2006
Locul desfasurarii: localitatea Cluj-Napoca, Asociatia Umanconstruct
Obiectiv: sporirea autocunoasterii prin identificarea unor caracteristici personale pozitive si negative puse in legatura cu gasirea unui loc de munca.
Timp de desfasurare: 50-55 minute
Informatii generale:
Intalnirea a inceput cu explicarea regulilor, a modalitatilor de desfasurare a sedintei, a confidentialitatii si a limitelor ei. Tot acum a fost explicat scopul acestor intalniri, numarul lor si durata fiecareia (10 minute).
Prima intalnire este un exercitiu de autocunoastere ce are rolul de a-l ajuta pe tanar sa constientizeze calitatile personale, reprezentative si defectele pe care doreste sa le schimbe.
Descrierea activitatii:
Asistatul a primit o fisa de lucru (Harta inimii, vezi anexa 9), care are urmatoarele cerinte si care vor fi rezolvate pe o coala separata:
a) scrie 3 calitati personale care te reprezinta;
b) scrie trei insusiri negative pe care ai vrea sa le schimbi;
c) scrie trei lucruri pe care le faci cel mai bine;
d) scrie trei cuvinte care ti-ar placea sa fie spuse despre tine.
Sarcinile mele:
Clarificarea notiunilor de "calitate" respectiv "defect" si oferirea de exemple,
Intarirea sentimentelor de incredere,
Incurajarea impartasirii experientelor personale,
Acordarea suportului emotional.
Sarcinile membrilor:
Sa completeze fisa de lucru "Harta inimii",
Sa participe activ la sedintele de lucru,
Sa identifice anumite aspecte care ii caracterizeaza,
Sa motiveze alegerile facute.
Materiale:
Coli, creioane.
Activitatea: tanarul este rugat sa raspunda pe o coala separata la cerintele fisei de lucru. Timpul de lucru necesar pentru aceasta activitate a fost de 15-20 de minute.
Discutii pe baza raspunsurilor din fisele de lucru: timp 20 minute
Ce te-a determinat sa alegi aceste insusiri negative? La aceasta intrebare asistatii au spus ca acestea sunt caracteristicile pe care ar vrea sa le schimbe la ei. (exemple: D. I. "sunt fumator", "agresiv cand consum alcool", "o persoana inchisa in mine"; P. C. "nu ma controlez cand vorbesc", "nu sunt ambitios", "nu sunt ordonat"; B. A. "sunt nervos", "sa nu vorbesc in plus", "sa nu mai critic asa mult").
D. I. este constient ca are o problema atunci cand consuma alcool deoarece devine irascibil si raspunde agresiv fie verbal fie fizic daca se fac remarci negative la adresa lui, cu toate acestea mi-a spus ca nu poate sa nu bea cand toata lumea o face. Un alt motiv pentru care consuma alcool este acela ca sub influenta lui nu mai este timid, este dezinhibat si se poate desfasura. De exemplu daca merge la o petrecere nu danseaza pana nu bea o bere.
P. C. are probleme de agresivitate verbala cand i se interzice ceva sau este pedepsit. A refuzat de cateva ori locurile de munca la care a fost trimis invocand lipsa de chef, de aceea fost pedepsit, motiv pentru care vorbeste foarte urat adresand injurii celor care sunt "vinovati".
B.A. este nervos pentru ca este evitat de catre colegi, uneori repezit verbal pentru ca vorbeste mult. Pentru ca este un baiat credincios si pentru ca le spune tot timpul "Dumnezeu a zis sa facem asa", este respins de catre cei din jur. Un alt motiv este acela ca povesteste cu foarte multe, iar unele istorisiri sunt auzite insa el le spune ca si cand le-ar fi trait personal. Critica colegii daca acestia fac anumite lucruri care lui nu-i plac, sau daca spun "lucruri urate". Este constient ca ii deranjeaza pe ceilalti dar spune ca el considera ca trebuie sa le dea sfaturi.
Consideri ca aceste insusiri negative pe care le-ai ales au legatura cu experienta avuta in centru de plasament?
La aceasta intrebare cei trei au raspuns afirmativ. Motivand ca puteau sa vorbeasca urat pentru ca nu erau trasi la raspundere, sau daca nu erau ordonati nu conta pentru nimeni.
Care sunt motivele pentru care ai ales aceste cuvinte care ai vrea sa fie spuse despre tine?
Au ales aceste calitati(B. A."respectuos",P. C. "prietenos",D. I. "ordonat") pentru ca ar vrea sa le fie recunoscute meritele de catre cei din jur. Daca nu obtin un feed-back explicit din partea celorlalti la comportamentul lor cred ca nu valoreaza nimic.
Cum te ajuta pe tine la angajare aceste lucruri la care te pricepi cel mai bine?
Considera ca anumite calitati, cum ar fi: priceperea in a zugravi, a vopsi, in a face curat sunt necesare angajare dar nu pot argumenta cum anume.
Sumarizarea primei sedinte: timp 5 minute
La sfarsit asistatii au fost rugati sa-si exprime sentimentele pe care le-au avut. Intrebati fiind cum s-au simtit acestia au raspuns cu un sec "bine". Au fost rugati sa dezvolte trairile de pe parcursul acestei sedinte. Mi-au spus ca a fost destul de greu sa scrie despre calitatile si defectele lor pentru ca nu stiau ce semnifica aceste notiuni din cauza ca nimeni nu a mai facut asa ceva cu ei. Le-a placut pentru ca invata lucruri noi, dar cel mai mult le-a placut ca i-am lasat sa scrie ei fisele de lucru. "Studentele vin, ele scriu, tu raspunzi si apoi pleaca. Nu-ti spun nimic. Nu te lasa sa scrii. Poate cred ca noi nu stim sa scriem?"
Dupa aceasta etapa s-a realizat sumarizarea primei sedinte iar apoi am stabilit urmatoarea intalnire.
Evaluarea primei intalniri
Data: 1-3 mai 2006
Locul desfasurarii: Cluj-Napoca, Asociatia Umanconstruct
In cadrul acestei prime intalniri unele din observatiile care au dus la succesul acesteia sunt legate de entuziasmul tinerilor cu privire la completarea fisei de lucru ("ce bine ca ne lasi pe noi sa scriem!"), apoi implicarea lor in activitate a fost cat se poate de serioasa, fiind atenti le ceea ce li s-a cerut si indeplinind sarcinile.
Unul dintre aspectele negative ale acestei intalniri este legat de faptul ca nu stiau care este semnificatia cuvintelor "calitate" si "defect" aspectul negativ este dat de faptul ca eu desi ii cunosteam destul de bine (lucrand cu ei in partea ce cercetare), nu n-am gandit ca ei nu cunosc intelesul acestor cuvinte.
Un alt aspect negativ este dat de putinele argumente pe care le aduc pentru a-si sustine alegerile facute.
Cu doi dintre tinerii inclusi in programul de asistare (B. A. si P. C. ), prima sedinta a avut loc in dormitorul lor, unde a fost cat de cat liniste dar nu pot spune ca a fost un loc potrivit desfasurarii a unei sedinte de consiliere. Cu cel de al treilea asistat (D. I.) am facut prima sedinta pe scarile unei case care este in constructii. Aceasta fiind dorinta tanarului de a nu sta in casa unde "trag astia cu urechea la ce vorbim noi". Ceea ce evidentiaza neincrederea pe care o au unii fata de altii.
Data: 5-7 mai 2006
Locul desfasurarii: Cluj-Napoca, Asociatia Umanconstruct
Obiectiv: construirea unei imagini pozitive despre propria persoana
Timpul de desfasurare: 50-55 minute
Informatii generale:
Intalnirea a inceput cu un blitz referitor la cele petrecute in sedinta trecuta, dar si la cele petrecute de la ultima intalnire. In continuare le va fi prezentata fisa de lucru si care sunt sarcinile lor. (timp 5 minute)
Descrierea activitatii:
Aceasta fisa de lucru, ("Totul despre mine") utilizata la doua sedinta de consiliere contine 14 afirmatii incepute, referitoare la propria persoana care vor trebui continuate de catre asistati in scopul clarificarii preferintelor personale si profesionale. Aceasta contine afirmatii ca: "cand am timp liber, imi place sa fac" sau "imi place de mine pentru ca", (vezi anexa 10). Aceste afirmatii evidentiaza perceptia fata de propria persoana si increderea pe care o au in propriile forte.
Sarcinile mele:
Mentinerea unui climat benefic dezvoltarii relatiei de incredere,
Facilitarea autocunoasterii,
Identificarea motivelor unei evaluari negative,
Incurajarea autodezvaluirilor,
Acordarea suportului emotional.
Sarcinile asistatilor:
Sa completeze fisa de lucru "Totul despre mine",
Sa participe activ la sedinte,
Sa identifice aspectele care il caracterizeaza,
Sa motiveze alegerile facute.
Materiale:
Fisele de lucru "Totul despre mine", pixuri.
Activitatea: asistatii au fost rugati sa completeze spatiile libere cu propriile caracteristici.
Timp de lucru: 20 minute pentru completarea fisei de lucru
Discutii pe baza raspunsurilor din fisele de lucru: timpul alocat 20 minute
S-a pus accent pe urmatoarele afirmatii: "Sunt bun la", "Imi place de mine pentru ca", "Un lucru pe care as dori sa-l schimb la mine este", "Cand am o problema, eu" pentru ca raspunsurile lor evidentiaza modul in care ei se percep pe ei insisi si in relatie cu ceilalti.
In acest sens, au spus ca sunt buni la: D. I. - constructii, sport, P. C. si B. A. - gospodarie.
In legatura cu ce le place la ei insisi au enuntat calitatile despre care s-a vorbit in prima intalnire.
Lucrul pe care doresc sa-l schimbe la ei este: D. I. - agresivitatea, B. A. - "ca vorbesc mult si ii critic pe cei din jur", P. C. - "supararea". Aceasta demonstreaza ca sunt constienti de anumite probleme pe care le au.
La afirmatia "Cand am o problema, eu" au scris ca incearca sa o evite, sa o rezolve singur, sau uneori cer ajutorul celor din asociatie. Din aceasta rezulta ca le este teama sa se confrunte cu problemele preferand sa se retraga din situatiile incomode.
Timpul de lucru destinat discutiilor a fost de 20 minute.
Sumarizarea: timp 5-7 minute
La sfarsitul intalnirii tinerii au fost rugati sa-si exprime trairile pozitive si negative experimentate pe parcursul sedintei. Ca trairi pozitive au enuntat starea de bine, confort, nu s-au plictisit, li s-a parut interesant; nu si-au exprimat trairi negative.
Dupa aceasta etapa s-a realizat sumarizarea celei de a doua sedinte iar apoi am stabilit urmatoarea intalnire.
Evaluarea celei de a doua intalniri
Data: 5-7 mai 2006
Locul desfasurarii: Cluj-Napoca, Asociatia Umanconstruct
In completarea fiselor de lucru toti trei tinerii s-au referit la calitatile despre care s-a vorbit la sedinta anterioara, ceea ce a fost un real feedback pentru mine. Au inceput sa foloseasca mai des cuvintele "calitate" si "defect", de aceea i-am intrebat care este intelesul lor, pentru a ma asigura ca le folosesc corect.
De multe ori am facut drumul pana la asociatie si tinerii m-au intampinat spunandu-mi ca nu vor sa vorbeasca cu mine pentru ca nu au starea necesara fiind obositi. Din acest motiv, de multe ori planurile facute acasa s-au schimbat. Aceasta fiind una din zilele fara chef ale baietilor programati, intalnirea a fost reprogramata pentru ziua urmatoare.
Intalnirea a decurs fara evenimente semnificative. Fiind a doua sedinta tinerii au dovedit mai multa deschidere, disponibilitate de a raspunde la intrebari.
Data: 8-10 mai 2006
Locul desfasurarii: Cluj-Napoca, Asociatia Umanconstruct
Obiectiv: cunoasterea dorintelor privitoare la un posibil loc de munca si punerea in legatura cu resursele lor.
Timpul de desfasurare: 50 minute
Informatii generale:
Intalnirea a inceput cu un blitz referitor la cele petrecute in sedinta trecuta, dar si la evenimentele ce au avut loc de la ultima intalnire. In continuare le va fi prezentata fisa de lucru si care sunt sarcinile lor. (timp 5 minute)
Descrierea activitatii:
Fisa de lucru a acestei sedinte este compusa din 11 afirmatii incepute de mine si pe care ei trebuie sa le continue. Fisa se numeste "Locul meu de munca" (vezi anexa 11) si are ca scop constientizarea dorintelor, a intentiilor in ceea ce priveste locul de munca, dar si a discrepantelor care pot aparea intre dorintele lor si resursele de care dispun. Una dintre aceste resurse este pregatirea scolara care de cele mai multe ori nu este suficienta pentru ceea ce ei isi doresc sa faca.
Sarcinile mele:
Mentinerea unui climat benefic dezvoltarii relatiei de incredere,
Constientizarea propriilor dorinte,
Incurajarea autodezvaluirilor,
Sprijinirea in intelegerea resurselor personale necesare angajarii,
Acordarea suportului emotional prin manifestarea acceptantei si a tolerantei.
Sarcinile asistatilor:
Sa completeze fisa de lucru "Locul meu de munca",
Sa participe activ la sedinte,
Sa identifice dorintele referitoare la un posibil loc de munca,
Sa identifice resursele de care dispune,
Sa manifeste incredere in relatia de consiliere.
Materiale:
Fisa de lucru "Locul meu de munca", pixuri.
Activitatea: asistatii au fost rugati sa completeze spatiile libere cu propriile dorinte si asteptari.
Timp de lucru: 15 minute pentru completarea fisei de lucru
Intrebari pentru discutii au vizat urmatoarele aspecte: timp 20 minute
Care este motivul pentru care ai ales alta meserie decat cea pentru care esti calificat?
D. I. meseria in care este calificat este cea de marochiner, insa nu ii place, fiind obligat sa invete aceasta meserie din cauza lipsei de locuri la clasa de zugravi. Nu a practicat niciodata meseria de marochiner, de aceea a ales-o pe cea de zugrav sau orice tine de constructii.
B. A. este calificat in meseria de "zugrav, vopsitor, tapetar", a ales una dintre aceste meserii, dar nu este increzator ca ar putea face fata din cauza lipsei de experienta.
P. C. are aceeasi calificare ca B. A. dar refuza sa lucreze in acest domeniu pentru ca "nu suport praful". Este foarte influentabil, schimbandu-si preferintele in functie de ceea ce aude sau de ceea ce se intampla de la o saptamana la alta.
Spui ca salariul pe care il doresti este de.., dar crezi ca iti va fi oferit de la inceput?
D. I. si P. C. isi supraestimeaza asteptarile in ceea ce priveste salariul pe care ar putea sa-l primeasca. Acestia se asteapta la salarii de cel putin 8 milioane. Sunt constienti insa ca nu vor primi acest salariu insa isi pastreaza asteptarile, ceea ce poate insemna ca se complac intr-o situatie ireala, preferand sa viseze.
In comparatie cu D. I. , P. C. B. A. este mai realist, asteptandu-se la un salariu de 5 milioane.
Am inteles ca vrei ca seful tau sa te laude daca iti indeplinesti sarcinile corect, crezi ca este nevoie de laude pentru a-ti demonstra ca este multumit de tine?
Subiectii au raspuns afirmativ motivand ca nu ar avea de unde sa stie daca seful este multumit de modul in care lucreaza daca nu le spune acest lucru. Aceasta nevoie evidentiaza deficitul de intariri pozitive din viata lor.
Sumarizarea: timp 5-10 minute
La sfarsitul intalnirii tinerii au fost rugati sa-si exprime trairile pozitive si negative experimentate pe parcursul sedintei, argumentandu-le. Asistatii au fost foarte entuziasmati pentru ca s-a schimbat tema de discutie. Au dovedit interes pentru discutii si au fost receptivi. Au spus ca nu au mai facut astfel de exercitii cu nimeni si ca sunt interesante pentru ca ii ajuta sa verbalizeze asteptarile privind locul de munca. La intrebarea "Cum v-ati simtit cand ati vorbit despre voi?" au raspuns ca simt ca au cui spune problemele intampinate de la ultima intalnire si ca "este bine sa vorbesti cu cineva pentru ca te descarci".
Dupa aceasta etapa s-a realizat sumarizarea sedintei iar apoi am stabilit urmatoarea intalnire, amintindu-le ca mai avem patru intalniri.
Evaluarea celei de a treia intalniri
Data: 8-10 mai 2006
Locul desfasurarii: Cluj-Napoca, Asociatia Umanconstruct
In completarea fisei de lucru toti trei asistatii au manifestat entuziasm pentru ca am schimbat oarecum directia si vorbim acum despre locul de munca, subiect pentru care dau dovada de un real interes.
Un element pozitiv dar care nu tine neaparat de interventie este legat de faptul ca sunt intrebata tot mai des de catre baieti daca ma voi angaja dupa ce termin facultatea la ei. Nu stiu de unde le-a venit aceasta idee, dar eu incerc de fiecare data sa-i fac sa inteleaga ca dupa ce voi termina facultatea voi pleca din Cluj, deci nu ne vom mai vedea. Ma bucura foarte tare ca ma vor acolo, acesta este cel mai de pret feed-back pentru mine.
Mediul de desfasurare este acelasi, dar am inceput sa ma obisnuiesc si sa ma adaptez conditiilor, la fel si asistatii care sunt lasati sa aleaga locul de desfasurare.
Alte elemente care influenteaza mersul lucrurilor sunt cele legate de tineri care nu au incredere in propriile forte si se percep mai mult negativ decat pozitiv.
Am insistat pe oferirea de argumente dar am reusit sa ma incadrez in program pentru ca au inceput sa nu mai raspunda cu "bine" la intrebarea "Cum v-ati simtit cand ati vorbit despre voi?". Deci pot spune ca aceste sedinte au efect la nivelul dezvoltarii limbajului si al verbalizarii sentimentelor.
Data: 14-16 mai 2006
Locul desfasurarii: Cluj-Napoca, Asociatia Umanconstruct
Obiectiv: imbunatatirea modalitatilor pentru cautarea unui loc de munca
Timpul de desfasurare: 50-55 minute
Informatii generale:
Intalnirea a inceput cu un blitz referitor la cele petrecute in sedinta trecuta, la evenimentele ce au avut loc de la ultima intalnire dar si la motivele pentru care doi dintre asistati nu s-au prezentat la intalnirea stabilita. In continuare le-a fost prezentat scopul acestei sedinte, fiindu-le indicate sarcinile. (timp 10 minute)
Descrierea activitatii:
Tinerii au fost rugati sa prezinte metodele de a-ti cauta/gasi un loc de munca pe care le-au folosit dar si cele pe care le cunosc si nu le-au folosit. Dupa ce am aflat metodele cunoscute de ei, le-am prezentat o fisa cu toate institutiile posibile carora se pot adresa pentru a-si cauta/gasi un loc de munca (vezi anexa 12).
In urma acestei prezentari, asistatii au fost rugati sa spuna care sunt metodele la care ar apela, motivandu-si afirmatiile.
O alta sarcina a lor au fost sa-si caute in ziarul "Piata de la A-Z" trei anunturi unde daca ar contacta persoana respectiva, angajatorul, ar fi angajati, tinand cont de pregatirea pe care o au.
Sarcinile mele:
Mentinerea unui climat benefic dezvoltarii relatiei de incredere,
Acordarea informatiilor necesare,
Constientizarea propriilor dorinte puse in legatura cu resursele individuale,
Sprijinirea in intelegerea resurselor personale necesare angajarii,
Acordarea suportului emotional prin manifestarea acceptantei si a tolerantei.
Sarcinile asistatilor:
Sa participe activ la sedinte,
Sa identifice dorintele referitoare la un posibil loc de munca,
Sa identifice resursele de care dispune,
Sa identifice discrepantele dintre dorintele si resursele de care dispun,
Sa manifeste incredere in relatia de consiliere.
Materiale:
Fisa de lucru "Unde cautam un loc de munca?", ziarul "Piata de la A-Z", pixuri.
Activitatea: tinerii au fost rugati sa prezinte modalitatile pe care le cunosc unde iti pot cauta un loc de munca, dupa care, din ziar au trebuit sa iti gaseasca trei anunturi care se potrivesc profilului lor profesional.
Timp de lucru: 15 minute pentru completarea fisei de lucru
Intrebari pentru discutii au vizat urmatoarele aspecte: timp 20 minute
Ai incercat vreodata sa-ti cauti un loc de munca? (daca nu, totul se transforma in posibilitate)
Care au fost institutiile la care ai apelat?
Cine te-a indrumat spre aceste institutii?
Daca ai afla ca trebuie sa te angajezi intr-o saptamana, unde ai merge sa-ti cauti un loc de munca?
Care crezi ca sunt avantajele si dezavantajele institutiilor pe care eu ti le-am prezentat? Motiveaza-ti afirmatiile.
La ce te-ai gandit cand ai ales aceste anunturi publicitare?
Care sunt motivele ce te-au determinat sa alegi aceste meserii desi tu nu esti calificat pentru ele? (cele mai multe au fost meserii pentru muncitori necalificati).
Sumarizarea: timp 5-10 minute
Tinerii au fost rugati sa-si exprime parerile in legatura cu utilitatea acestei sedinte, dar si trairile pe care le-au avut in legatura cu sarcinile primite.
Dupa aceasta etapa s-a realizat sumarizarea sedintei, iar apoi am stabilit urmatoarea intalnire, amintindu-le ca mai avem trei intalniri.
Evaluarea celei de a patra intalniri
Data: 14-16 mai 2006
Locul desfasurarii: Cluj-Napoca, Asociatia Umanconstruct
Unii dintre ei, (doi) au tratat cu seriozitate (mai mult ca alte intalniri) aceasta intalnire, al treilea fiind la fel de interesat ca de obicei. Au fost incantati pentru ca au vazut toate locurile care ii pot ajuta sa-si gaseasca un loc de munca pe o singura foaie si m-au rugat sa le dau si lor o copie.
Li s-a parut foarte greu sa-si caute anunturile care li se potrivesc, iar unul dintre ei, (B. A.), a inceput sa planga pentru ca nu a gasit anunturile cele mai bune pentru el. Acesta a fost un moment foarte delicat pentru experienta mea practica. Eu am incercat sa-l linistesc inducandu-i mai multa incredere si incurajandu-l ca daca acum nu s-a descurcat este pentru ca doar acum a invatat, rolul meu fiind acela de a-i invata pentru a stii atunci cand vor trebui sa caute singuri.
In aceasta sedinta am vazut cat de putina incredere au in ei, cat sunt de dezorientati cand incearca ceva nou, dar mai ales cat de mare nevoie au de valorizare din partea celorlalti. Sentimente precum "eu nu voi reusi niciodata", "o sa ajung un ratat" , "Doamne ce ma fac cand plec de aici", "nu ma voi putea descurca niciodata" sunt doar cateva din cele pe care acesti tineri le-au trait la aceasta intalnire.
B. A. a plans deoarece a ales din ziarul "Piata de la A-Z" meseria de zidar, intrebat fiind in cazul in care va fi pus sa dea proba de lucru daca se va descurca (sa ridice singur un zid pentru a putea fi evaluat privind cunostintele in acest domeniu). Atunci a spus "n-am ales bine, vai de mine, ce ma fac? Nu sunt bun de nimic!, Nu voi reusi sa ma descurc singur niciodata!" Eu am incercat sa-l incurajez spunandu-i ca rolul meu este de a-l ajuta sa invete cum sa-si caute un loc de munca. Eu i-am spus ca acum invata pentru a se putea descurca singur cand va fi nevoie.
In concluzie pot spune ca nici o teorie nu te invata cum sa reactionezi in astfel de cazuri. Fiind prima data cand am trecut prin asa ceva, am venit foarte descurajata acasa si am plans. Acesta a fost momentul in care am inceput sa regret ca nu m-am mobilizat mai bine in sensul inceperii mai din timp a acestei interventii, ca nu i-am mobilizat pe ei mai bine, ca nu pot sa fac mai mult decat am facut pentru ei.
Acum am realizat ca eu am un dead-line si ca poate am cerut prea mult de la ei intr-un timp atat de scurt, dar cumva va trebui sa fac sa se intalneasca undeva asteptarile noastre.
Data: 22, 23, 24 mai 2006
Locul desfasurarii: Cluj-Napoca, Asociatia Umanconstruct
Obiectiv: invatarea tipurilor si modalitatilor de intocmire a documentelor necesare angajarii.
Timpul de desfasurare: 50-55 minute
Informatii generale:
Intalnirea a inceput cu un blitz referitor la cele petrecute in sedinta trecuta dar si la evenimentele ce au avut loc de la ultima intalnire. In continuare le va fi prezentat scopul acestei sedinte, fiindu-le indicate sarcinile. (timp 10 minute)
Descrierea activitatii:
Asistatii au fost rugati sa defineasca CV-ul si utilitatea lui, iar apoi li s-a cerut sa-si intocmeasca propriul CV.
Apoi le-a fost prezentata scrisoarea de motivatie si utilitatea ei, dupa care impreuna cu mine am intocmit propriile scrisori de motivatie.
Sarcinile mele:
Mentinerea unui climat benefic dezvoltarii relatiei de incredere,
Acordarea informatiilor necesare privind utilitatea documentelor,
Sprijinirea in procesul de intocmire a acestora,
Acordarea suportului emotional prin manifestarea acceptantei si a tolerantei.
Sarcinile asistatilor:
Sa participe activ la sedinte,
Sa identifice utilitatea documentelor necesare angajarii,
Sa realizeze propriul Curriculum Vitae,
Sa intocmeasca scrisoarea de motivatie,
Sa inteleaga necesitatea folosirii acestor documente,
Sa manifeste incredere in relatia de consiliere.
Materiale:
Model de Curriculum Vitae si scrisoare de motivatie, coli, pixuri.
Activitatea: tinerii au fost rugati sa defineasca utilitatea CV-ului si momentele in care acesta este folosit, apoi au realizat propriul CV. Dupa aceasta etapa s-a trecut la intocmire scrisorii de motivatie care s-a realizat cu ajutorul meu, deoarece li s-a parut foarte dificila.
Timp de lucru: 20 minute pentru intocmirea documentelor.
Intrebari pentru discutii au vizat urmatoarele aspecte: timp 20 minute
Cand se foloseste?
Toti asistatii au raspuns ca, CV-ul este cerut la angajare.
Ce informatii contine?
Subiectii supusi consilierii au ca informatiile continute de CV se refera la: date personale, educatie, experienta si ce stiu sa faca.
Ai mai facut un CV pana acum? Daca da, l-ai folosit?
La aceasta intrebare am primit raspunsuri afirmative, insa nici unul nu l-a depus la vreun angajator.
Cand se foloseste scrisoarea de motivatie?
Nu au stiut ce este scrisoarea de motivatie si nici ce informatii contine aceasta.
Ce informatii contine aceasta?
Sumarizarea: timp 5-10 minute
Tinerii au fost rugati sa-si exprime parerile in legatura cu utilitatea acestei sedinte, dar si trairile pe care le-au avut in legatura cu sarcinile primite. Au dovedit entuziasm privind intocmirea CV-ului deoarece aveau cunostinte elementare necesare intocmirii acestuia. Scrisoarea de motivatie li s-a parut mai dificila pentru ca trebuie sa fie mai atenti la modul de exprimare, fiind un document mai riguros.
Dupa aceasta etapa s-a realizat sumarizarea sedintei, iar apoi am stabilit urmatoarea intalnire, amintindu-le ca mai avem doar doua intalniri.
Evaluarea celei de a cincea intalniri
Data: 22, 23, 24 mai 2006
Locul desfasurarii: Cluj-Napoca, Asociatia Umanconstruct
Aceasta intalnire nu a avut elemente pozitive insemnate. Pot spune ca stiau ce este CV-ul, pentru ca au mai facut cu asistentul social din asociatie, dar nu l-au folosit niciodata. Castigul acestei sedinte consta in exersarea modului de intocmire a CV-ului personal si familiarizarea cu scrisoarea de motivatie.
Asistatii au avut dificultati mai ales la intocmirea scrisorii de intentie, ceea ce m-a determinat sa ii ajut foarte mult. Eu le-am dictat textul pe meseria pe care au dorit sa o aplice si pentru firmele pe care le cunosc (acolo unde este cazul), de aceea consider ca sansele ca ei sa stie sa intocmeasca o astfel de scrisoare pe viitor sunt destul de mici. Din aceasta cauza le-am tehnoredactat propriile scrisori cu informatiile necesare folosirii lor.
Se apropie sfarsitul si am foarte multe regrete cu privire la ceea ce am facut pentru ei si ceea ce as fi putut face. Simt ca am facut putin, dar sper ca din acest putin au invatat ceva si vor stii sa se descurce in anumite situatii.
Data: 30, 31mai 2006
Locul desfasurarii: Cluj-Napoca, Asociatia Umanconstruct
Obiectiv: familiarizarea cu rigorile impuse de prezentarea la interviu si sustinerea interviului pentru angajare.
Timpul de desfasurare: 45 minute
Informatii generale:
Intalnirea a inceput cu un blitz referitor la cele petrecute in sedinta trecuta dar si la evenimentele ce au avut loc de la ultima intalnire. Au fost informatii ca aceasta este ultima intalnire din programul pe care l-am realizat pentru ei, dar ca v-a mai fi o intalnire pentru evaluarea finala. In continuare le-a fost prezentat scopul acestei sedinte, fiindu-le indicate sarcinile. (timp 10 minute)
Descrierea activitatii:
Asistatii au fost rugati sa spuna daca au luat parte la un interviu de angajare si care cred ei ca sunt rigorile impuse de un astfel de moment. Dupa aceasta prezentare au fost intrebati daca vor sa incerce sa joace rolul unui viitor angajat care se prezinta la interviu iar eu voi fi angajatorul. Tinerii au fost de acord sa incerce. Si-au ales meseriile pe care vor sa le practice si s-au prezentat la diferite firme despre care ei au auzit.
Sarcinile mele:
Mentinerea unui climat benefic dezvoltarii relatiei de incredere,
Acordarea informatiilor necesare privind prezentarea le interviul de angajare,
Sprijinirea in prezentarea la interviul pentru angajare,
Acordarea suportului emotional prin manifestarea acceptantei si a tolerantei,
Facilitarea dezangajarii din relatia de asistenta sociala.
Sarcinile asistatilor:
Sa participe activ la sedinta,
Sa foloseasca documentelor necesare angajarii,
Sa identifice cerintele ce se impun prezentarii la interviu,
Sa inteleaga anumite cerinte obligatorii pentru prezentarea la un interviu,
Sa manifeste incredere in relatia de consiliere.
Activitatea: tinerii au fost rugati sa se puna in rolul celui ce isi cauta un loc de munca si sa se prezinte la interviu. Apoi au fost rugati sa intre in rolul de angajator si sa realizeze un interviu cu mine.
Timp de lucru: 20 minute pentru doua interviuri (jocuri de rol).
Intrebari pentru discutii au vizat urmatoarele aspecte: timp 20 minute
Cum te-ai simtit in timpul interviului?
Ai ales sa te angajezi pe o meserie din domeniul constructiilor, dar pregatirea ta scolara este alta, care este motivul alegerii tale? (sau, desi au pregatire pentru domeniul constructiilor, vor sa lucreze in alte domenii, acesta este cazul unui asistat care nu si-a ales niciodata de-a lungul interventiei o meserie din domeniul constructiilor).
Sumarizarea: timp 5-10 minute
Tinerii au fost rugati sa-si exprime parerile in legatura cu utilitatea acestei sedinte, dar si trairile pe care le-au avut in legatura cu sarcinile primite.
Dupa aceasta etapa s-a realizat sumarizarea sedintei, iar apoi am stabilit urmatoarea intalnire, pentru evaluarea finala, amintindu-le ca aceea va fi ultima intalnire.
Evaluarea celei de a sasea intalniri
Data: 30, 31 mai 2006
Locul desfasurarii: Cluj-Napoca, Asociatia Umanconstruct
Tinerii au fost foarte entuziasmati pentru ca vor pute invata ceva care le va fi folositor, dar au fost putin dezamagiti pentru ca spatiul de desfasurare a fost biroul. Eu am insista pentru acest aspect in vederea crearii unui cadru cat mai apropiat de realitate.
Desi s-au adaptat destul de repede noului cadru, biroul asistentului social, treptat am observat cum li se schimb starea de spirit. Daca la inceput, inainte de inceperea efectiva a sedintei stateau lejer pe scaun, incet, incet au inceput sa se inchida, unul dintre ei se afla la sfarsit ghemuit intr-un colt si parea foarte dezorientat. A fost intrebat "cum se simte?", intrebare la care a raspuns foarte neincrezator, spunand ca el nu va reusi niciodata sa-si gaseasca un loc de munca. Atunci eu l-am incurajat spunandu-i ca nu trebuie sa gandeasca asa, pentru ca eu il ajut acum sa invete cum sa procedeze in astfel de situatii. Dupa acest moment s-a mai relaxat si totul a decurs bine.
In momentul in care le-am propus sa facem schimb de roluri, eu sa devin cel ce se prezinta la interviu si ei sa fie angajatorii au devenit foarte timizi, spunand ca nu vor reusi. Eu i-am incurajat si le-am spus ca pot sa imi ceara ajutorul daca considera ca au nevoie.
Aceste elemente de neincredere care predomina ingreuneaza cursul intalnirilor, de aceea de multe ori nu am putut respecta cele 50 de minute propuse. Asistatii au un ritm mult mai lent decat am eu, de aceea a trebuit sa am grija sa nu-i grabesc, desi poate uneori am facut-o.
Ma simt mandra de mine pentru ca am reusit sa duc la bun sfarsit ceea ce mi-am propus. Sunt insa foarte trista pentru ca nu voi putea lucra cu ei incontinuare, desi mi s-a propus acest lucru, nu voi putea ramane alaturi de ei, sa continuu ceea ce am inceput.
Ipoteze
1. Tinerii proveniti din centrele de plasament sa reusit sa asimileze experienta etichetarii, imbunatatindu-si/ameliorandu-si perceptia de sine.
2. Tinerii proveniti din centrele de plasament si-au format deprinderile elementare necesare angajarii cum ar fi cautarea unui loc de munca.
Obiective operationale
a) Identificarea calitatilor/defectelor pe care tinerii din centrele de plasament si le atribuie.
b) Identificarea asteptarilor privind locul de munca si tot ce tine de acesta.
c) Identificarea modalitatilor de angajare invatate.
Populatia cercetarii e reprezentata de subiectii inclusi in interventie (lotul experimental) si lotul de control.
ancheta sociologica - chestionarul al doilea (autoaplicat)
Este vorba de acelasi chestionar aplicat initial (vezi anexa 2).
Evaluarea interventiei s-a realizat prin designul experimental cu loturi perechi de tip pretest - posttest.
Trei subiecti au participat la programul ce a vizat oferirea de suport tinerilor care au trait in centre de plasament in vederea cautarii, gasirii si pastrarii unui loc de munca. Chestionarul a fost aplicat inainte de inceperea interventiei si este aplicat din nou la sfarsitul ei pentru a putea observa efectele programului.
Acelasi chestionar a fost aplicat si unui lot de control, format din 3 tineri ai aceleiasi asociatii care nu au participat la program. Acesta a fost aplicat pentru a vedea daca schimbarile produse la nivelul lotului experimental se datoreaza intamplarii sau nu (de exemplu poate fi vorba de efectul maturarii).
Din analiza de continut a raspunsurilor obtinute am putut observa ca cele mai importante schimbari, pentru lotul experimental, au avut loc la nivelul imbunatatirii cunostintelor privind modalitatile de angajare. Daca inainte de a incepe interventia nici unul dintre asistati nu a reusit sa identifice institutiile carora trebuie sa se adreseze pentru a-si cauta un loc de munca, la final, in evaluarea interventiei toti au identificat urmatoarele: " Scrie modalitatile de angajare la care ai apela daca ar trebui sa te angajezi maine." Raspunsurile lor inainte de interventie la aceasta intrebare au cuprins in general urmatoarele informatii: " de la angajatii asociatiei", "de la prieteni", "direct de la fabrica ma interesez", si doar unul dintre ei a scris ca se va prezenta "la fortele de munca". Dupa interventie raspunsurile lor au cuprins cele invatate in sedinta dedicata acestei probleme, astfel: "Oficiul Fortelor de Munca", "ziarul Piata de la A-Z", "firmele pe care le cunosc" si nu in ultimul rand "ma informez de la prieteni si alte cunostinte" (pentru mai multe detalii vezi anexa 14).
In ceea ce priveste lotul de control s-a inregistrat o singura schimbare, dar care nu este legata de raspunsurile la intrebarile din chestionarul al doilea, ci de faptul ca unul dintre asistati s-a angajat intre timp iar la intrebarea "Care este meseria care crezi ca ti se potriveste cel mai bine?" a raspuns cu meseria pe care acum o are, aceea de "maturator".
La nivelul calitatilor si defectelor singurul efect notabil este ca au inteles semnificatia notiunilor de "calitate" si "defect", dar in exemplificarea acestora raspunsurile sunt aceleasi.
In ceea ce priveste a doua ipoteza, aceasta s-a confirmat deoarece subiectii au insusit modalitati noi.
Desi as fi vrut sa desfasor o interventie care sa aiba in centrul atentiei eticheta si modalitati de coping la eticheta, timpul avut la dispozitie nu mi-a permis. Consider totusi ca lipsa de incredere de care dau dovada, atat in propria persoana cat si in cei din jur, se datoreaza in mare parte etichetelor din timpul institutionalizarii si a lipsei de incredere din partea persoanelor semnificative din viata lor din acel moment.
Scopul acestei lucrari este de a oferi o intelegere a etichetarii ce se produce asupra tinerilor in timpul institutionalizarii si a efectelor pe care aceasta, etichetarea, le are la nivelul perceptiei de sine si a angajarii in comportamente problematice.
S-a demonstrat existenta unei legaturi intre etichetarea frecventa a tinerilor proveniti din centre de plasament si aparitia unor atitudini si comportamente problematice care le ingreuneaza cautarea, gasirea si pastrarea unui loc de munca. Se atrage astfel atentia asupra faptului ca desi institutionalizarea este de multe ori cea mai buna alternativa, ea nu este intru totul benefica, in primul rand datorita efectelor negative pe care le are asupra dezvoltarii psihice si sociale a celor care au trait in acest mediu.
Cercetarea s-a desfasurat cu dificultate deoarece subiectii de multe ori nu aveau dispozitia necesara participarii la interviuri iar eu ma simteam frustrata pentru ca mergeam acolo si nu reuseam sa fac nimic din ceea ce imi propusesem.
Un aspect pozitiv al cercetarii il constituie exersarea abilitatilor de intervievare si de relationare.
In interventie, de-a lungul a sase intalniri s-a lucrat pe cresterea gradului de cunoastere a sinelui de catre tinerii care au trait in institutii si realizarea empowerment-ului pentru intelegerea calitatilor ca o resursa de baza in gasirea si mentinerea unui loc de munca. Un alt aspect al interventiei vizeaza imbunatatirea abilitatilor de intocmire a documentelor necesare obtinerii unui loc de munca.
Rezultate notabile s-au inregistrat la nivelul exersarii Curriculum-ului Vitae, la internalizarea notiunilor de calitate si defect si in ceea ce priveste modalitatile de cautare a unui loc de munca.
Dificultatile intampinate in interventia sociala sunt legate de: locul de desfasurare a intalnirilor, care a trebuit improvizat mereu (ceea ce duce la timp "mort"), de perioada scurta in care subiectii puteau fi gasiti, lipsa de disponibilitate a asistatilor care de multe ori au acuzat stari de oboseala si indispozitie, faptul ca eu am fost presata de un termen de predare a lucrarii ceea ce a dus la grabirea unor sedinte.
Aspectele pozitive ale interventiei sociale se refera la: feed-back-ul pozitiv primit din partea asistatilor desi eu nu am fost intotdeauna multumita de ceea ce am facusem, la faptul ca au dobandit un plus de cunoastere la nivelul sinelui, au dobandit abilitati de intocmire a documentelor necesare angajarii, in special a CV-ului si nu in ultimul rand in ceea ce privesc modalitatile de cautare a unui loc de munca.
Consider ca printre preocuparile centrale ale celor care conduc centrele de plasament, ar trebui sa fie dezvoltarea abilitatilor si deprinderilor psiho-sociale ale acestor copii, care fara voia lor si datorita nesansei au ajuns sa traiasca "pe banii statului".
De aceea cred ca acele persoane care trezesc niste copii care si asa au atatea lipsuri cu sintagme de genul "scularea homalailor", nu ar trebui sa lucreze, sau sa intre in contact cu copiii. Astfel de persoane nu au ce cauta in acest sistem care sta la baza renasterii asistentei sociale in Romania.
Printre recomandari as aminti:
selectia mai drastica a personalului care lucreaza direct cu copiii;
o legislatie care sa permita un program flexibil si cat mai asemanator cu cel al copiilor care cresc in familiile proprii;
o legislatie care sa permita angajatorilor sa ia in considerare posibilitatile de angajare ale celor care provin din centre de plasament, deoarece legea 116/2002 obliga angajatorul la incheierea unui contract pentru o durata de minim 1 an, ceea ce determina angajatorii sa refuze aceasta posibilitate pentru ca nu pot concedia persoana angajata. In practica am aflat ca nici un tanar nu a fost angajat cu un contract de solidaritate prevazut de aceasta lege;
programe de mediatizare a reusitelor acestor tineri, pentru a elimina suspiciunile populatiei cu privire la aceasta categorie de beneficiari;
un mai mare control al profesionistilor din partea unor comisii competente pentru a putea vedea rezultatele muncii depuse;
realizarea de cercetari de mai mare amploare pe aceasta tema care sa dovedeasca si mai mult existenta etichetarii si a efectelor negative pe care le are in plan psiho-social asupra copiilor/tinerilor institutionalizati.
Cand mi-am ales aceasta tema m-am gandit ca voi obtine multe si importante rezultate, desi stiam ca voi lucra cu o categorie de beneficiari rezistenta la "studenti" si schimbare in general. Ceea ce am reusit sa fac este putin in comparatie cu planurile pe care mi le-am propus, insa acum am trecut peste aceasta perioada a nemultumirilor si pot spune ca am facut ceva. Care va fi efectul pe termen lung, doar timpul va putea decide.
Munca practica si interesul pe care l-am avut pentru realizarea acestei lucrari m-au ajutat sa ma dezvolt atat personal cat si profesional. Pe parcursul acestui an IV am trecut de la sentimente de incantare pentru ca mi-am ales aceasta facultate, la sentimente de regret pentru ca ai de a face cu cei mai nefericiti oameni, ca posibilitatile tale sunt limitate si nu le vei putea rezolva tuturor problemele.
***In Interesul copilului, Buletin informativ al A.N.P.D.C. Bucuresti, 2005;
***Legea 272/2004, privind protectia si promovarea drepturilor copilului publicata in M. Of. nr.557/23.06.2004;
***Legea 116/2002, privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale publicata in M. Of. nr. 193/21.03.2002
***www.coping.org
***www.dexonline.ro
***www.wright.edu
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |