Inventarul Multifazic de Personalitate Minnesota - MMPI si MMPI - 2

Prima editie a testului apare in 1951, autorii fiind Stark R. Hathaway si J. Charnley McKinley, de la Universitatea Minnesota. Ultima editie a fost realizata in 1990 de o echipa formata din J. Butcher, G. Dahlstrom, J. Graham si A. Tellegen si poarta numele de MMPI - 2.

MMPI fiind un test dstinat evaluarii clinice, problema care apare legat de acesta priveste relatia dintre modificarea conceptiilor privind psihopatologia si conceptia despre evaluarea psihologica de-a lungul a celor peste 50 de ani de existenta si utilizare a testului. Varianta din 1951 a testului apartine ca si conceptie unei generatii trecute de teste clinice si a fost supusa unor repetate reevaluari, varianta MMPI 2 (aflata in uz curent in momentul de fata) fiind diferita fata de prima varianta ca mod de concepere a diagnosticului. Validarea prin criteriul extern (care in momentul constructiei testului a constituit o mare realizare), in prezent constituie o sursa de discutii privind validitatea diagnostica a scalelor separate, categoriile nosologice psihiatrice modificandu-se destul de mult in acest interval de timp.

Interpretarea se face separat pe cele 2 sexe, existand seturi de norme diferentiate. Varsta minima de aplicare este 16 ani.

Scale de validare a profilului

In varianta 1951

1. Scala "?"

Scorul brut indica umarul de itemi la care subiectul a raspuns Nu stiu. Cand scorul este foarte ridicat, rezultatele intregului test nu sunt valide. Scorurile inalte indica o subevaluare in ansamblul profilului.

Psihastenicii si melancolicii obtin in general rezultate relativ ridicate.

2. Minciuna - "L" (Lie)

Are 15 itemi care au fost retinuti in baza criteriului ca subiectul ar putea admite un comportament nefavorabil si sunt notati in maniera inversata, punctandu-se respingerea. S-a constatat ca unele tipuri de comportamente nefavorabile sunt admise de peste 95% dintre subiectii normali. Un scor inalt indica tendinta subiectului spre a se prezenta (constienta sau cvasiconstienta) intr-o lumina favorabila, ceea ce conduce spre o subapreciere a notelor patologice. Scala nu invalideaza posibilitatea de a interpreta profilul, ci indica o subestimare a scalelor psihopatologice (scorurile la acestea fiind in realitate mai inalte).

La subiectii normali s-a constatat o corelatie intre rigiditate si o nota L ridicata.

Semnificatia unei note ridicate:

- in isterie ridicarea notei rezulta dintr-o atitudine inconstienta

- la unii paranoici si in psihopatii nota ridicata traduce o dorinta constienta a subiectului de a se prezenta intr-o lumina favorabila.

Ideea este deci aceea de a interpreta corelativ scorurile la L.

3. Scala "F"

Are un total de 24 itemi, care intrunesc de regula acordul majoritatii subiectilor. Nota bruta medie se situeaza intre 4 si 10.

Raspunsurile la itemi fiind de tip conventional, exista si tendinta a subiectilor neconventionali de a prezenta scoruri brute ridicate, de obicei intre 10 si 20.

Un scor brut peste 20 indica fie faptul ca subiectul nu a inteles proba, fie faptul ca subiectul prezinta o anomalie mentala serioasa. In aceasta ultima situatie (in cazul unui subiect cu IQ normal) nota ridicata F indica gradul de anormalitate a subiectului.

4. Scala "K"

A fost construita pentru a se putea corija o eventuala influenta a atitudinii subiectului, dar poate evidentia si unele simptome patologice.

Este strans legata de L si F insa exploreaza un alt tip de variabile ce pot conduce la distorsiune.

Subiectii cu scor ridicat tind sa adopte o atitudine defensiva fata de obiceiurile lor psihologice si de aceea tind sa prezinte un profil "normalizat". Subiectii cu scor scazut au o tendinta contrara, spre autocritica si admiterea unor simptome anormale, chiar daca importanta reala a acestora este nesemnificativa.

Nota la K are si o semnificatie in sine, scorul ridicat fiind un prognostic bun pentru un bolnav mental prin aceea ca indica capacitatea acestuia de a-si rezolva propriile probleme.

Diferenta F - K (indicele de disimulare)

Calculul acestei diferente permite investigarea existentai unui trucaj deliberat al raspunsurilor. In mod normal diferenta este cuprinsa intre +11 si -12, media fiind de -9.

Gough considera ca o diferenta cuprinsa intre +4 - +7 ridica o usoara indoiala, una cuprinsa intre +7 - +11 este suspecta iar una superioara sau egala cu +12 este in mod sigur legata de o falsificare in sens patologic.

Atunci cand diferenta F - K indica o falsificare a raspunsurilor profilele au o forma atipica, fie in forma de dinti de fierestrau, fie flotante (note T superioare lui 70).

In varianta MMPI - 2, fata de scalele enumerate, apar suplimentar urmatoarele scale de validare

Scala Backside F sau B(F)

Contine itemi din cea de-a doua jumatate a chestionarului si controleaza tendinta de distorsionare a raspunsurilor pe parcursul avansarii in chestionar. Daca scorul sugereaza invaliditate iar scala F sugereaza validitate, va fi necesara precautie in interpretarea scalelor suplimentare si de continut ale chestionarului. Daca si B(F) so F sugereaza invaliditate, profilul nu poate fi interpretat.

Scala TRIN (true response inconsistency)

Contine 23 perechi de itemi cu continuturi opuse. Un scor inalt sugereaza tendinta subiectului de a raspunde cu Da iar un scor scazut tendinta de a raspunde cu Nu

Scala VRIN (variable response inconsistency)

Un scor inalt la scala VRIN ( peste 80 note T) indica tendinta subiectului de a raspunde inconsistent. Un scor inalt la F asociat cu un scor inalt la VRIN sugereaza o maniera de raspuns la intamplare, o stare de confuzie sau inabilitati legate de citire. Un scor inalt la F impreuna cu un scor mic la VRIN sugereaza exagerarea raspunsurilor sau o stare psihotica.

Scala S (superlative self assessment scale)

A fost construita pentru a tria in maniera de screening pilotii de avion si are in componenta 5 subscale: 1. Credinta in bunatatea umana, 2. Serenitate, 3. Satisfactia de viata, 4. Rabdare / negarea furiei si iritabilitatii si 5. Negarea viciilor morale.

Scala F(P) - Infrequency - psychopathology scale

Scala are 27 de itemi care sunt acceptati cu frecventa foarte redusa atat de subiectii normali cat si de cei patologici si se utilizeaza impreuna cu scala F. Scala permite asadar diferentierea intre subiectii normali si cei patologici.

Scalele clinice MMPI

1. Ipohondrie - Hs (Hypocondriasys)

2. Depresie - D (Depression)

3. Isterie - Hy (Histery)

4. Deviatie psihopata - Pd (Psychopatic deviation)

5. Masculinitate / Feminitate - Mf (Masculinity / Femininity)

6. Paranoia - Pa (Paranoia)

7. Psihastenie - Pt (Psychastenia)

8. Schizofrenie - Sc (Schizofrenia)

9. Hipomanie - Ma (Hypomania)

10. Introversie sociala

Nu este o scala clinica propriuzisa, ea putand fi aplicata si subiectilor normali. A fost construita prin discriminarea intre un lot de studenti care se angajeaza in putine activitati extracurriculare si un lot cu caracteristici opuse. Scorurile ridicate indica tendinta de evitare a contactelor sociale.

Suplimentar, pot fi calculate scorurile pentru:

11. Anxietate - Ai

12. Raportul de interiorizare - Ir

In MMPI - 2, suplimentar fata de scalele clinice de baza, apar o serie numeroasa de scale aditionale sau subscale ale scalelor de baza, care pot fi grupate in 3 categorii:

a. Subscale dezvoltate de Harris si Lingoes

1. Depresie subiectiva - D1

2. Retardare psihomotorie - D2

3. Disfunctionalitati fizice - D3

4. Lentoare mentala - D4

5. Ruminare (Brooding) - D5

6. Negarea anxietatii sociale - Hy1

7. Nevoia de afectiune - Hy2

8. Oboseala - indispozitie - Hy3

9. Acuze somatice - Hy4

10. Inhibarea agresivitatii - Hy5

11. Neintelegeri familiale - Pd1

12. Probleme cu autoritatea - Pd2

13. Imperturbabilitate sociala - Pd3

14. Alienare sociala - Pd4

15. Alienare de sine - Pd5

16. Idei de persecutie - Pa1

17. Hipersenzitivitate (Poignancy) - Pa2

18. Naivitate - Pa3

19. Alienare sociala - Sc1

20. Alienare emotionala - Sc2

21. Slabiciunea managementului de sine(autoreglare - Ego Mastery), Cognitiv - Sc3

22. Slabiciunea managementului de sine, Conativ - Sc4

23. Slabiciunea managementului de sine, Inhibitie defectuoasa - Sc5

24. Experiente senzoriale bizare - Sc6

25. Amoralitate - Ma1

26. Accelerare psihomotorie - Ma2

27. Imperturbabilitate - Ma3

28. Inflatie Eului - Ma4

29. Timiditate - Si1

30. Evitare sociala - Si2

31. Alienare - Sine si ceilalti - Si3

b. Scale de continut

1. Anxietate - ANX

2. Temeri - FRS

3. Obsesivitate - OBS

4. depresie - DEP

5. Preocupari (ingrijorari) legate de sanatate - HEA

6. Gandire bizara - BIZ

7. Furie - ANG

8. Cinism - CYN

9. Practici antisociale - ASP

10. Prsonalitate de tip A - TPA

11. Stima de sine scazuta - LSE

12. Disconfort social - SOD

13. Probleme familiale - FAM

14. Interferenta cu munca - WRK

15. Indicator (atitudine) negativ pentru tratament - TRT

c. Scale suplimentare

1. Anxietate - A

2. Reprimare - R

3. Taria Eului - Es

4. Scala de alcoolism revizuita a lui MacAndrew - MAC-R

5. Scala de potential adictiv - APS

6. Scala de admitere a dependentei (Adiction Admission Scale) - AAS

7. Ostilitate supracontrolata - OH

8. Dominanta - Do

9. Responsabilitate sociala - Re

10. Inadaptare in mediul universitar (College Maladjustment) - Mt

11. Rol masculin - GM si Rol feminin - GF ( Gender)

12. Scala de stres posttraumatic a lui Keane - PK

13. scala de stres posttraumatic a lui Schlenger - PS

14. Scala de stres marital.