Tehnica lotus (floarea de nufar) (lotus blossom techniaue)*

Tehnica LOTUS (Floarea de nufar) (LOTUS BLOSSOM TECHNIAUE)*

. Tehnica florii de nufar presupune deducerea de conexiuni intre idei, concepte, pornind de la o tema centrala. Problema sau tema centrala determina cele 8 idei secundare care se construiesc in jurul celei principale, asemeni petalelor florii de nufar.

. Cele 8 idei secundare sunt trecute in jurul temei centrale, urmand ca apoi ele sa devina la randul lor teme principale, pentru alte 8 flori de nufar. Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi cate alte noi 8 idei secundare. Atfel, pornind de la o tema centrala, sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuiesc dezvoltate  conexiuni noi si noi concepte.

. * Adaptat dupa "Thinkpak" de Michael Michalko, publicat de Ten Speed Press, 1994.

. ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFAR:

1. Construirea diagramei, conform figurii prezentate;

2. Scrierea temei centrale in centrul diagramei;

3. Participantii se gandesc la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala.

Acestea se trec in cele 8 "petale" (cercuri) ce inconjoara tema centrala, de la A la H, in sensul acelor de ceasornic.

4. Folosirea celor 8 idei deduse, drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane. ("flori de nufar")

5. Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale si consemnarea lor in diagrama. Se completeaza in acest mod cat mai multe cadrane. ("flori de nufar")

6. Etapa evaluarii ideilor. Se analizeaza diagramele si se apreciaza rezultatele din punct de vedere calitativ si cantitativ. Ideile emise se pot folosi ca sursa de noi aplicatii si teme de studiu in lectiile viitoare.

. Exemple:

. 1. Tema centrala: plantele medicinale

. Cele 8 idei secundare: sunatoare, musetel, coada soricelului, tei, menta, galbenele, pelin, rostopasca.

. 2. Tema centrala: modalitati de stimulare a potentia-lului creativ al elevilor

. Cele 8 idei secundare:

- conduita creativa a profesorului;

- climatul creativ din clasa;

- relatia elev-elev;

- relatia profesor-elev;

- modalitatea de evaluare;

- modalitatile de organizare a colectivului;

- atitudinea cretiva a profesorului;

- cerintele scolare.

. Evaluarea ideilor cu privire la stimularea si dezvoltarea potentialului creativ poate avea si o utilitate practica. Astfel, tinandu-se cont de sugestiile oferite, se poate reamenaja sala de curs, creandu-se astfel un "laborator al creativitatii", in conformitate cu expectatiile elevilor: se poate decora clasa cu picturi facute de elevi, cu fotografii din timpul copilariei, cu peisaje desenate sau fotografiate, cu carti ilustrate (pentru cei mici) sau carti insotite de teste si jocuri creative (pentru cei mai mari), cu jucarii/jocuri menite sa stimuleze creativitatea si alte materiale didactice, materiale video cu activitati creative sau spectacole realizate de ei sau de colegii lor.

. Tehnica Lotus poate fi desfasurata cu succes in grup, fiind adaptabila unor largi categorii de varsta si de domenii.

. Exista si posibilitatea dezvoltarii unui Lotus individual, ca un exercitiu de stimulare a creativitatii si de autoevaluare. De exemplu, tema centrala ar putea fi intrebarea: "Ce ti-ai dori sa studiezi?", la care s-ar putea propune 8 domenii si pentru fiecare ar fi consemnate continuturile ce corespund interesului subiectului.

. LOTUS DE GRUP:

. Varianta nr. 1

. Etape:

1. Profesorul anunta tema centrala.

2. Elevii au cateva minute de gandire in mod individual, dupa care se va proceda la completarea orala a celor 8 idei secundare ale temei centrale, pe baza dialogului si consensului desfasurat intre elevi si profesor. Ideile secundare se trec in diagrama.

3. Colectivul se imparte apoi in 8 grupe de cate 3, 4 sau 5 elevi fiecare, in functie de numarul de elevi din clasa. Acolo unde un grup este deficitar din punct de vedere al numarului de elevi, cadrul didactic va participa ca membru al acelui grup.

4. Ideile secundare devin teme centrale pentru fiecare din cele 8 grupuri constituite. Astfel, fiecare grup lucreaza independent, la dezvoltarea uneia dintre ele, exercitiu creator la care participa toti membrii grupului.

. De exemplu: - grupul A are de gasit 8 idei pentru tema A;

. - grupul B are de gasit 8 idei pentru tema B, etc;

5. Prezentarea in fata colectivului a rezultatelor fiecarui grup in parte.

Completarea diagramei pe baza ideilor expuse de fiecare grup si a discutiilor purtate intre membrii grupurilor in scopul clarificarii si corectarii.

6. Evaluarea muncii colaborative in grup, aprecierea participarii si folosirea rezultatelor obtinute in activitatile urmatoare.

. Tehnica Lotus stimuleaza munca colaborativa in echipa si efortul creativ al fiecarui membru al grupului in solutionarea sarcinii date. Exista si o oarecare competitie intre grupe, in sensul gasirii celei mai potrivite idei (care poate fi supusa discutiei in etapa nr. 5), in rapiditatea cu care lucreaza un grup fata de altul, cu toate ca acestea nu se inscriu in dezideratele metodei. Scopul central este participare tuturor elevilor la un exercitiu creator si, in unele cazuri, la gasirea unei solutii la o problema data. Elevii lucreaza cu placere in cadrul acestei tehnici, mai ales daca grupurile au fost alese preferential.

. Colectivul clasei de elevi poate fi aranjat in forma florii de nufar; astfel fiecare grup  poate ocupa locul unei petale de nufar in jurul temei centrale. De exemplu, intr-un colectiv de 32 de elevi se pot organiza 8 grupe de cate 4 elevi.

. Varianta nr. 2

. Etape:

1. Profesorul sau elevii propun tema centrala;

2. Moment de lucru independent: fiecare elev se gandeste la ideile conexe;

3. Discutarea ideilor obtinute si trecerea lor in diagrama;

4. Constituirea grupurilor. De data aceasta nu mai este necesar sa se constituie numarul fix de 8 grupe, ci a unora similare ca numar de elevi sau ca posibilitati creative.

5. Fiecare grup isi aduce contibutia la intreaga diagrama, avand in vedere dezvoltarea, atat cat poate, a fiecareia dintre cele 8 noi teme centrale stabilite.

Astfel, avand o limita de timp, membrii grupului A, de exemplu, vor elabora pe rand, cat mai multe idei (maxim 8 idei) pentru temele A, B, C, D, E, F, G, H., trecandu-le in diagrama pe care fiecare grup o are la dispozitie.

6. La un semnal (dat de cadrul didactic), diagramele se schimba intre grupuri, in sensul acelor de ceasornic. Locurile (cercurile) din diagrama ramase goale de la grupul precedent au sansa de a fi completate acum. Rotirea diagramelor se face pana cand acestea ajung la grupul initial.

7. In final se citesc diagramele si se apreciaza rezultatele.

. Daca diagrama este completata in intregime (toate cele 8 cadrane), rezulta un numar de 64 de idei noi, conexe, care impreuna cu cele 8 teme din care decurg, alcatuiesc 72 de idei generate de tema centrala.

. Tema

. In stabilirea temei centrale se poate pleca de la una propusa de profesor sau de catre elevi. Tema poate fi anuntata sau nu in lectia premergatoare. In cazul in care ea este dinainte cunoscuta de catre elevi, acestia sunt motivati sa lucreze singuri acasa inainte, cautand variante, culegand materiale pentru a gasi cat mai multe solutii.

. Varianta nr. 3

. Este asemanatoare cu varianta numarul 1.

. Etape:

1. Se stabileste si se anunta tema centrala.

2. Se constituie un grup central format din 8 elevi din clasa. Acestia vor fi cei care vor stabili cele 8 idei secundare generate de tema centrala.

3. Construirea grupelor secundare:

. Dupa punctarea celor 8 idei in diagrama, fiecare membru din grupul central isi alcatuieste un grup de lucru din elevii clasei. Un elev apartine unui singur grup si toti elevii sunt cuprinsi intr-unul dintre grupuri. Vor rezulta astfel 8 grupuri care vor aborda tema propusa de cel care a constituit grupul. Elevul care a propus tema isi poate alege colegii cu care sa lucreze la dezvoltarea ei.

4. Etapa muncii in grup.

. Fiecare grup secundar lucreaza la elaborarea a 8 idei legate de tema data. Toti membrii trebuie sa-si aduca contributia. La nivelul grupului se pot stabili rolurile: de lider, de secretar (avand sarcina de a consemna datele).

5. Comunicarea ideilor de catre liderul grupului. Au loc discutii, completari, comentarii.

6. Aprecierea travaliului in grup, a modului de organizare a muncii de catre lider si a valorii ideilor emise.

. Modul de aranjare a grupurilor poate fi sub foma florii de nufar, astfel incat in mijloc sa fie plasat grupul central si in jur grupurile secundare. Dupa lucrul in grupul central liderii se intorc inspre grupurile secundare constituite. Daca in grupul central sunt obligatoriu 8 membri, in cele secundare numarul lor poate fi diferit. Conditia ce se impune este ca ele sa nu se deosebeasca foarte mult in privinta posibilitatii de a genera idei noi.

. Important este ca fiecare participant sa fie incurajat sa lucreze, sa aiba posibilitatea de a-si spune parerea si aceasta sa-i fie luata in considerare. Toate ideile create sunt communicate si discutate in finalul activitatii.

. Tehnica Lotus poate fi aplicata cu succes atat la scolarii mici cat si la adolescenti si  adulti. Este compatibila cu multe domenii de activitate si poate fi un excelent mijloc de stimulare a creativitatii elevilor si de activizare a energiilor, capacitatilor si structurilor cognitive la diferite obiecte de invatamant.

. Este o modalitate de lucru in grup cu mari valente formativ-educative. Stimuleaza si dezvolta capacitati ale inteligentei lingvistice (abilitatea de a folosi efectiv limba pentru a-si aminti informatii si a crea idei noi), ale inteligentei interpersonale (capacitatea de a intelege interventiile, motivatiile, dorintele celorlalti), ale inteligentei intrapersonale (capacitatea de autointelegere, autoapre-ciere corecta a propriilor sentimente, motivatii), ale inteligentei naturaliste (care face omul capabil sa recu-noasca, sa clasifice, sa se inspire din mediul inconjurator), ale inteligentei sociale (capacitatea de relationare).