Succesul si insuccesul scolar

SUCCESUL SI INSUCCESUL SCOLAR

Problema insuccesului si a succesului scolar i-a preoculat pe multi dascali, parinti, dar si pe unii elevi. Acestia s-au intrebat ,,De ce acest copil nu poate aa invete mai bine?", ,,De ce nu-i place la scoala?", ,,Ce trebuie sa fac eu ca parinte sau profesor sa-l indemn spre invatatura?". Unii, insa si-au pus intrebari precum: ,,Ce-i determina pe unii copii sa invete?", ,,De ce acest copil are succes scolar sau de ce are note bune?", ,,Cum s-a produs aceasta dorinta de a invata si de a fi un viitor om intelectual?"etc. Aceste intrebari pot continua pentru ca numarul lor este mare. Au fost cercetatori care au dorit sa afle raspunsul la aceste intrebari. Multe dintre ele au fost descoperite, unele sunt pe punctul de a se descoperi, insa pentru toate acestea este nevoie de timp si multa munca.

Se fac teste, se urmareste evolutia copilului, se vorbeste cu familia (pentru a vedea din ce fel de familie provine), se analizeaza modul de predare al cadrelor didactice (pentru a constata eventualele lipsuri), toate, ajungand la descoperirea intrebarii ,,De ce unii copii, indiferent de varsta, au succes pe plan scolar, iar altii nu?"

In lucrarea de fata si cu ajutorul surselor bibliografice am incercat sa gasesc un raspuns cat mai apropiat de aceasta intrebare, dar si de intrebarile deja amintite, sa gasesc cauzele si eventualele preveniri ale insuccesului.

In Dictionarul limbii romane cuvantului insucces i se atribuie urmatoarele sensuri: lipsa de succes, nereusita, esec, infrangere, cadere, nerealizare a unei actiuni; in timp ce succesul este un rezultat favorabil obtinut ca urmare a depunerii unui efort fizic sau intelectual, pozitiv, reusita. Interesul parintilor si al cadrelor didactice este acela de a-l forma pe copil, de a urma o traiectorie. Faptul ca un copil este caracterizat ca fiind un elev bun sau slab, succesul sau insuccesul la examen influenteaza pozitia acestuia in familie, in grupul de prieteni, prestigiul familiei, perceptia sociala, dar si calitatea educatiei in familie. Este bine de stiut ca intre insucces si succes exisa o relatie dinamica, dialectica si complexa.

Succesul scolar consta in ,,obtinerea unui randament superior in activitatea instructiv-educativa la nivelul cerintelor programelor si ale finalitatilor invatamantului, iar insuccesul se refera la ramanerea in urma la invatatura sau la neindeplinirea cerintelor obligatorii din cadrul procesului instructiv educativ, fiind efectul discrepantei dintre exigente, posibilitati si rezultate" (Popescu, 1991). Insuccesul se incepe odata cu ramanerea in urma la invatatura, ceea ce poate sa decurga pe mai departe la abandon sau repententie, fapt ce-l face pe elev sa aiba anumite trairi cu o anumita intensitate. Ca sa se inteleaga mai bine voi dezbate aceasta tema pe doua capitole; voi vorbi despre insuccesul scolar si voi dezbate aceasta tema separat de succesul scolar.

INSUCCESUL SCOLAR

Factorii care intervin in insuccesul scolar sunt numerosi, iar unii psihologi si pedagogi au gasit mai multe clasificari.

Factorii individuali ai insuccesului. Aici ne referim la  inteligenta copilului ce determina insuccesul scolar. In cazuri de deficienta mintala vorbim de un insucces scolar deoarece acel copil are un grad redus de capacitate psihica, poate avea amunite dereglari ale mecanismenlor de adaptare a individului la conditiile de mediu si la standardele de convietuire sociala. Astfel, este nevoie ca sa se cunoasca coeficientul de inteligenta al fiecarui copil care are probleme de invatare si nu numai. Facand referire la teoria lui L.S. Vagotski privind zona proximei dezvoltari, este important sa se tina cont de potentialul de invatare al fiecarui copil, sa se foloseasca metode formativ-didactice si metode de evaluare eficiente.

Nu numai inteligenta este factorul care determina insuccesul scolar, ci si factori de ordin somato-fiziologic (dezvoltarea fizica, starea de sanatate etc), factorii afectiv-motivationali si de personalitate. Factori precum anomaliile, sanatatea, stresul, oboseala, duc la o dezvoltare subreda. Din moment ce apar astfel de factori ei determina aparitia a mai multor factori precum lenea, rea-vointa, nepasarea, lipsa de atentie, de energie, maturizare insuficienta etc.

Factorii familiali ai insuccesului scolar

Cand vorbim de acesti factori familiali ne indreptam atentia spre familie, mediul apropiat al copilului pentru a observa cauzele aparitiei insuccesului. Situatia economica a familiei, statutul socioprofesional al parintilor, nivelul cultural, stilul educational familial, structura familiei, relatiile intrafamiliale si tipul de coeziune familiala. Situatia economica precara si instabila, nivelul scazut la veniturilor afecteaza traiectoria scolara a elevului in mai multe feluri. In primul rand saracia face ca multe familii sa nu poata suporta cheltuielile de scolarizare ale copilului si atunci ele recurg la intreruperea scolaritatii. Nu mai este un secret ca in ultimii ani se inregistreaza o rata ridicata de abandon scolar, cauzata tocmai din aceasta cauza. Problemele cele mai grave sunt atunci cand copiii sunt obligati sa abandoneze scoala, inainte de a o termina. In toata lumea exista abandon scolar, insa in tarile mai slab dezvoltate acest lucru se intampla mai des.

Apoi mai apar si conflictele intrafamiliale, relatiile tensionate, din cauza neajunsului sau din cauza neputintei de a-l da pe copil la scoala, toate avand o influenta negativa asupra copilului. Si agresivitatea, instabiliatea emotionala duce la abandon scolar. In plus familiile defavorizate au sanse mult mai mici  sa-si trimita copiii la scoala. Limbajul in familie este un lucru important in educatia elevului, la fel ca si relatia mama-copil. M. Gill (1976) a demonstrat ca elevii slabi traiesc intr-un climat tensionat, instabil, in care apar dezacorduri intre parinti cu privire la educatia copilului si prin culpabilizari reciproce. Mamele sunt prea permisive, dau dovada de slabiciune, sunt anxioase, superprotectoare, iar tatii irascibili si rigizi, nu au rabdare, nu sunt calmi, au pareri diferite, au anumite vicii, uneori chiar acte de violenta. Astfel, copilul isi pierde increderea in propriile forte, are un sentiment de invinovatire, este timid, anxios sau dimpotriva obraznic, neastamparat, violent.

Apar si alte probleme in ceea ce priveste relatia cu familia mai ales cand este vorba de o familie conjugala, monoparentala, adoptiva sau reconstruita. La fel ca intr-o familie normala pot aparea reactiile enumerate mai sus si sa duca la nereusita scolara.

Factori de ordin scolar

Dotarea scolii, calitatea echipamentului, a programelor, organizarea procesului de invatamant, pregatirea profesorilor, stilul educational, trasaturile de personalitate, relatia profesor-elev, relatia scoala-familie, toate fac parte din insuccesul /succesul scolar. Dezavantajul scolilor din mediul rural este tocmai in reducerea acestor necesitati importante care stau la baza instruirii.

R. Glaser sustine ca exista doua medii scolare: cel selectiv si cel adaptativ. Mediul scolar selectiv se refera la adaptarea elevului la conditiile oferite de scoala, el fiind capabil sa se adapteze unor conditii exterioare impuse, favorizand actualizarea doar a unora dintre potentialitatile de care dispune elevul. Mediul scolar adaptativ ofera conditii mult mai variate, permitand exprimarea posibilitatilor fiecaruia. Programul incarcat, manualele prea multe care utilizeaza un limbaj greu accesibil, diferenta ritmului de invatare a elevilor, precum si impunerea anumitor conditii de invatamant dau nastere la oboseala, dezinteres. Pentru stabilirea programului si a oraruui scolar este nevoie sa se tina cont de curba efortului, de capacitatea psihica si fizica, de gradul ridicat de oboseala ca elevii sa poata face fata cerintelor.

Metodele de predare-invatare constituie o a doua problema a nereusitei. De cele mai multe nu gradul de dificultate al unor materii este problema, ci metodele folosite de profesor. Utilizarea metodelor care favorizeaza o invatare activa, precum problematizarea, invatarea prin descoperire, studiul de caz, jocul de rol, dezbaterea, determina o schimbare in activitatea scolara a elevului. Rigiditatea metodelor de predare-invatare, accentul pus pe memorare si reproducere, precum si activitatile de tip exclusiv frontal genereaza probleme de invatare multor elevi. Nu se poate impune intregii clase un ritm de lucru si metode care sa le convina numai catorva copii, deoarece s-ar ajunge la un nivel scazut de invatare. Tot mai mult se vorbeste despre strategii de diferentiere si personalizare care sa vizeze continuturile, metodele de predare-invatare, formele de organizare a invatarii si metode de evaluare.

Un alt factor care determina insuccesul scolar este reflectat in relatia profesor-elev. Daca profesorul are relatii numai cu cei care invata bine apare un decalaj intre elevi, intre dorintele de invatare, nevoia de exprimare si incredere in cunostintele pe care le au. Nepasarea, lipsa stimularii, evaluare superficiala, lipsa recompenselor dau nastere la rezultate insuficiente. J. Kanopnicky a ajuns la concluzia ca exista patru faze care determina aparitia esecului scolar:

In prima faza copilul este nemultumit de scoala pentru ca nu intelege lectiile, nu rezolva problemele si  apar goluri in cunostinte, priceperi, deprinderi, complexe de inferioritate.

Faza a II-a se caracterizeaza prin aparitia unor lipsuri grave in cunostintele si incapacitatea elevului de a rezolva independent sarcinile de lucru.

In faza a III-a apar notele nesatisfacatoare, urmate de corigente, comportament violent, nepasator.

Faza a IV-a se refera la nepromovarea clasei, chiar daca scoala si familia incearca sa inlature esecul scolar.

SUCCESUL SCOLAR

,,Cel mai mare orator din lume este succesul" acestea fiind cuvintele lui Napoleon care constata ca succesul este pragul maxim de reusita. Nu orice reusita este un succes; o alta acceptiune este izbanda, victoria in competitie (cu sine sau cu ceilalti). Succesul este rezultatul autorealizarii de sine, cu eforturi mari, cu sacrificii, cu munca continua, din dorinta de autoexprimare si autorealizare si de a fi recunoscut. In comparatie cu insuccesul, succesul are nevoie de mult timp, de ani grei de munca si riscuri pentru a-l atinge.

Succesul se poate atinge in mai multe domenii: scolar, profesional, stiintific, artistic, militar etc. si se manifesta prin rezultate maxime la examene, concursuri, olimpiade, festivaluri.

La fel ca insuccesul scolar si succesul este determinat de anumiti factori:

Factorii biologici se refera la starea sanatatii organismului, la anumite deficiente ale analizatorilor, la echilibrul endocrin la boli organice, tulburari nervoase si dezvoltare fizica.

Factorii psihologici includ procesele psihice (cognitive, afective, volitive), insusirile psihice(temperament, aptitudini, interese), fenomene psihice (atentia, limbajul), nivelul de inteligenta si de aspiratie, atitudinea fata de munca, vointa de a invata.

Factorii pedagogici se refera la stilul didactic al profesroului, eficienta metodelor de predare-invatare si evaluare, proiectarea si realizarea situatiilor de invatamant, organizarea procesului de invatare etc.

Factorii socio-culturali sunt mediul psiho-socio-cultural, familial si grupul de prieteni al copilului.

Factorii stresanti de natura fizica(zgomotul, aer poluat, frig, iluminarea insuficienta, umezeala), de natura fiziologica (boli organice, subnutritie, somn insuficient), de natura psihosociala (supraincarcarea, lipsa de antrenament de invatare). Pentru o mai buna intelegere am reprezentat acesti factori sub forma de schema la fig.1.

BIBLIOGRAFIE

A., Petre, I., Roman, T., Giurgiuman, ,,Despre educatie", Ed. Academic Pres, Cluj-Napoca, 2002

E., Macavei, ,,Pedagogie", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997

D., Popovici, ,,Pedagogie generala", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998

A., Freeiere, ,,Scoala activa", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1973

M., Stoica, ,,Pedagogie si psihologie" , Ed. Gheorghe Alexandru, Craiova, 2002

A., Cosmovici, ,,Psihologie generala", Ed. Polirom, Iasi, 1996

D., Salavastru, ,,Psihologia educatiei", Ed. Polirom, Iasi, 2004