SUCCESUL SI INSUCCESUL SCOLAR SI SOCIAL

1. Delimitari conceptuale

Succesul scolar se raporteaza la totalitatea rezultatelor elevilor, atat in ceea ce priveste planul instruirii (nivelul de pregatire stiintifica, acumularea cunostintelor si formarea abilitatilor de aplicare a acestora), cat si planul dezvoltarii personale (dezvoltarea capacitatilor intelectuale, formarea unor trasaturi de personalitate, a interesului si motivatiei fata de invatatura, a capacitatii de a se instrui, de a deveni).

In concordanta cu aceasta semnificatie, se profileaza doua criterii de evaluare a succesului scolar: unul de evaluare interna care priveste masura in care sunt indeplinite obiectivele activitatii didactice; altul de evaluare externa care presupune aprecierea pregatirii elevilor prin competentele si conduita ce le dovedesc pe treptele urmatoare de invatamant sau dupa absolvire, in activitatea profesionala si in viata sociala.

Progresul scolar exprima aprecierea rezultatelor obtinute si a evolutiei situatiei la invatatura a elevului prin raportarea acestora la performante anterioare. Corelat cu progresul scolar, succesul nu implica un nivel limita de performanta scolara, ci are un caracter de proces, se afla in continua devenire, ceea ce inseamna ca rezultatele obtinute de elev se raporteaza, in orice moment, atat la obiectivele stabilite cat si la posibilitatile proprii intru-un moment al dezvoltarii sale.

La polul opus, insuccesul scolar reprezinta incapacitatea elevului de a face fata cerintelor educative si comportamentale impuse de mediul scolar. Esecul scolar se poate manifesta variat, de la incapacitatea partiala de a face fata exigentelor instruirii, pana la abandonul scolar.

2. Factorii care modeleaza succesul scolar

Factorii care modeleaza succesul scolar (si, implicit, insuccesul scolar) sunt de natura individuala (caracteristici ale elevului, de natura cognitiva sau noncognitiva), relationala, legati de climatul familial, de mediul scolar sau de ambianta sociala generala.

  Factorii cognitivi ai succesului se refera la capacitatile de cunoastere ale elevului (nivelul la care se desfasoara functiile si procesele sale cognitive perceptive-logice, de memorare, imaginative, verbale, actionale). Acesti factori cognitivi pot fi evaluati din perspectiva inteligentei generale (factorul g) si a inteligentei specifice (factorul s). Ca o forma a inteligentei specifice, inteligenta scolara este sinonima cu capacitatea elevului de a se adapta la solicitarile specifice activitatii de invatare.

  Factorii noncognitivi sau diferentiali includ: trairi emotionale, interese, motivatii, atitudinea fata de scoala, profesori, colegi, care se pot constitui in catalizatori sau inhibitori ai factorilor cognitivi. Pe langa acestia, autoaprecierea este foarte importanta in construirea propriei experiente legate de reusita sau esecul scolar. De aceea, elevul trebuie sa aiba la dispozitie un model corect de apreciere a rezultatelor, pe care il poate prelua din familie, de la grupul scolar sau de la grupul de prieteni.

  Esecul de tip cognitiv se refera la nerealizarea de catre elevi a obiectivelor pedagogice. Ele atesta nivelul scazut de competenta la elevul respectiv, explicate prin intarzieri in dezvoltarea intelectuala sau prin deficiente in plan motivational, volitional si operational. Dar tot in categoria factorilor individuali care pot determina esec scolar se inscriu si: existenta unor boli, deficientele fizice sau senzoriale, trasaturi psihologice particulare sau specifice unei anumite perioade de dezvoltare (hiperexcitabilitatea, fragilitatea, instabilitatea emotionala etc.).

   Factorii de tip relational pot determina un esec scolar de tip noncognitiv, ce se refera la inadaptarea elevului la exigentele ambiantei scolare, la rigorile vietii de elev, la normele si regulile impuse de mediul scolar. Elevul dezadaptat recurge la absenteism, la abandon scolar in favoarea unui mediu scolar mai permisiv. Uneori, cauzele profunde ale acestei dezadaptari pot fi de natura afectiva (teama sau repulsia fata de scoala).

   Factori care tin de ambianta scolara sunt: rigiditatea ritmurilor de invatare, diferentele semnificative existente intre profesori si chiar scoli, factori care privesc natura si nivelul exigentelor cognitive manifestate fata de elevi, tipul actiunilor educative, marimea clasei de elevi, eterogenitatea clasei, stilul didactic deficitar, deficiente privind resursele scolare si managementul general al invatamantului.

   Factorii care tin de climatul familial se refera la situatiile in care elevii nu beneficiaza de sprijinul familiei, necesar atat la nivel intelectual si material, cat si afectiv.

   Factori generati de ambianta educationala si sociala generala, tensionata sau optimista, pozitiva.

3. Modalitati de evaluare si prevenire a insuccesului scolar

In evaluarea corecta a esecului scolar trebuie luate in considerare persistenta si amploarea cu care el se manifesta: esecul poate avea un caracter episodic limitat la o situatie conflictuala, sau din contra, poate imbraca forma unui fenomen de durata atunci cand se fundamenteaza pe un handicap social sever. Cand esecul scolar vizeaza toate aspectele vietii scolare, toate materiile de invatamant, el dobandeste un caracter generalizat si se poate manifesta prin grave lacune in cunostinte, absenteism nemotivat, aversiune fata de invatatura, dispret fata de autoritatea scolara in general, realizarea unor bufonerii sau glume de prost gust, etc.

O evaluare corecta a factorilor care determina insuccesul scolar va determina si alegerea unor modalitati de prevenire a insuccesului scolar eficiente, printre care: cunoasterea copilului si adaptarea instruirii scolare la nivelul acestuia; proiectarea moderna a activitatii didactice; utilizarea unor strategii didactice activ-participative; tratarea diferentiata a elevilor prin adecvarea nivelului instruirii la posibilitatile acestora; temeinica pregatire profesionala a cadrelor didactice; sporirea rolului invatamantului prescolar considerat ca baza pentru dobandirea principalelor norme si reguli de comportare; stabilirea unor relatii stranse de parteneriat intre scoala si familie; proiectarea unor actiuni de orientare scolara si profesionala adecvate care sa se desfasoare pe tot parcursul scolaritatii, dar mai ales la sfarsituri de cicluri scolare si la trecerea in viata activa.

Activitatea de inlaturare a esecului scolar este mult mai dificila decat cea de prevenire, presupunand in special elaborarea unor strategii de tratare diferentiata si individualizata a elevilor aflati in situatia de esec scolar.

4. Devianta comportamentala - solutii educative

Devianta comportamentala este conceputa ca rezultat al mecanismelor psihosociale sau ca expresie a unei divergente normative de catre unul sau mai multi membri ai unui grup de apartenenta, manifestata fie prin incapacitate personala sau sociala de a realiza o activitate, fie prin razvratire si refuz de participare sau de implicare intr-o situatie. Ea apare ca urmare a inadaptarii individului la un sistem de cerinte impuse de institutii, comunitati sau chiar de societate. O forma accentuata a deviantei o reprezinta delincventa. Ea presupune un grad mai mare de vinovatie si este prevazuta si sanctionata de legea penala.

Devianta scolara poate fi considerata un aspect al deviantei sociale si intervine atunci cand intre obiectivele instructiv-educative fixate initial si raspunsul comportamental al elevului sunt neconcordante. Adaptarea scolara vizeaza doua aspecte: adaptarea pedagogica sau instructionala, respectiv comportamentul de raspuns al elevului la exigentele impuse de activitatea didactica si receptivitatea acestuia in insusirea informatiilor transmise; adaptarea relationala (capacitatea elevului de a stabili relatii cu profesorii si cu ceilalti elevi, la interiorizarea normelor si valorilor sociale acceptate.

Inadaptarea comportamentala a unor elevi poate fi remarcata prin tulburarile de relationare ale acestora cu parintii, profesorii, colegii, prietenii, ea cuprinzand modificari comportamentale diverse: minciuna, inconsecventa comportamentala, violenta verbala, fumatul ostentativ, copiatul, bruscarea celorlalti colegi, refuzul de a saluta, diferite atitudini nonconformiste, cat si abateri mai grave de la normele morale, ce intra in domeniul legislatiei penale: furtul repetat, talharia, vagabondajul, spargerea unor locuinte, prostitutia, consumul de alcool sau de droguri, etc.

Cauzele individuale pot fi atat de natura ereditara in sensul manifestarii unor predispozitii generate de conditii interne cat si formate sub influenta unor factori de mediu negativi ce imprima personalitatii tanarului o orientare antisociala. Conditiile favorizante au in vedere imprejurarile si situatiile externe care contribuie si faciliteaza comiterea delictului.

Mediul scolar poate prezenta uneori influente psihopedagogice negative, ce conduc catre dezadaptare scolara si chiar catre devianta comportamentala a elevilor: subaprecierea si supraaprecierea capacitatilor reale ale elevilor; dezacordul asupra motivatiilor conduitei elevului; conflicte individuale in cadrul clasei de elevi.

In sensul prevenirii, cunoasterii si eliminarii cauzelor si conditiilor care genereaza devianta comportamentala la nivel microsocial (familie, scoala, grup de prieteni) sunt importante: o buna pregatire de specialitate si psihopedagogica a cadrelor didactice; accesul la centre si cabinete de consultanta psihopedagogica; trebuie accentuate elementele pozitive din comportamentul elevilor, tocmai pentru a le elimina pe cele negative prin intermediul celor pozitive; trebuie luat in considerare si nivelul de varsta al elevului, faptul ca fiecare etapa de dezvoltare cronologica are resurse, motivatii si mecanisme diferite de adaptare; alegerea unor sarcini, a unor activitati sau chiar a unor profesii in acord cu interesul si aptitudinile reale ale copilului.

Intrebari de autoevaluare

Definiti succesul scolar si explicati delimitarea conceptuala fata de progresul scolar.

Care sunt factorii succesului scolar?

Descrieti tipurile de esec scolar.

Explicati modalitatile de prevenire a insuccesului scolar.

Care sunt posibilele cauze ale deviantei comportamentale si descrieti citeva modalitati de interventie educativa.