Proiectarea instrumentelor de evaluare

Proiectarea instrumentelor de evaluare

Una dintre cele mai importante obiectii aduse manierei traditionale de apreciere a lucrarilor scrise ale elevilor este acordarea notelor/ calificativelor conform impresiei generale produse asupra cadrului didactic, lipsa de criterii comune, transparente si acceptate. Cadrul didactic aflat in situatia de a corecta si aprecia diverse lucrari opereaza in mod curent cu jaloane precum: experienta didactica anterioara, aplicarea 'metodelor' de corectare/apreciere cunoscute, 'interpretarea' baremului de corectare, 'convingerea' ca aprecierea lui nu poate fi obiect de disputa decat in cazuri extreme, rezolvabile in termeni administrativi etc. (Regine Sirota, 1998). Consecinta fireasca a acestui fenomen asupra calitatii evaluarii este reprezentata de fidelitatea scazuta, lipsa de consistenta a aprecierii.

In mod curent, in evaluarea unei lucrari a elevului pot sa apara in practica trei niveluri de judecati de valoare (Daniel Gayet, 1997): 

- CiF nivelul judecatii subiective, care se refera la aspectele generale ale produsului: elemente de continut, tematica etc.

CiF nivelul judecatii holistice, referitor la caracteristicile 'produsului' elaborat de catre elev. Judecata de valoare are un caracter relativ extins.

CiF nivelul judecatii analitice cu caracter ambivalent: 'impresiile subiective' initiale ale invatatorului sunt structurate si evaluate in functie de criterii clar descrise.

]In mod curent, in practica noastra scolara aprecierea lucrarilor se realizeaza la nivelul judecatii subiective, cand de dorit ar fi ca eforturile evaluatorului sa se concentreze catre atingerea judecatii analitice.

1. Calitatile instrumentelor de evaluare

Pentru ca rezultatele evaluarii sa aiba o anumita semnificatie pentru elev, instrumentele de evaluare (probele) prin care se efectueaza masuratorile trebuie sa aiba anumite calitati

VALIDITATEA

CALITATEA UNEI PROBE DE EVALUARE DE A MASURA EXACT CEEA CE ESTE DESTINATA SA MASOARE.

FIDELITATEA

CALITATEA UNEI PROBE DE EVALUARE DE A DA REZULTATE CONSTANTE IN CURSUL APLICARII EI SUCCESIVE.

OBIECTIVITATE

GRADUL DE CONCORDANTA INTRE APRECIERILE FACUTE DE EVALUATORIINDEPENDENTI, IN CEEA CE PRIVESTE UN RASPUNS 'BUN' PENTRU FIECARE DINTRE ITEMII UNEI PROBE.

APLICABILITATEA

CALITATEA UNEI PROBE DE EVALUARE DE A FI ADMINISTRATA SI INTERPRETATA CU USURINTA.

2. Tipuri de itemi

Din punct de vedere al obiectivitatii in notare, itemii se clasifica in:

. Itemi obiectivi

. Itemi semiobiectivi

. Itemi subiectivi (A. Stoica, Yvan Abernot, 1. T. Radu).

1. Iternii obiectivi

. reprezinta componente ale testelor de progres, in special ale celor standardizate;

. au obiectivitate ridicata in masurarea/evaluarea rezultatelor invatarii;

. nu necesita scheme de notare detaliate;

. punctajul se acorda sau nu in functie de marcarea raspunsului corect.

Iternii obiectivi pot imbraca mai multe forme. Item; cu alegere duala

Ii solicita elevului sa selecteze din doua raspunsuri posibile: adevarat/fals; corect/gresit; da/nu; acord/dezacord; general/particular; varianta 1/varianta2; mai mare/mai mic; enunt de opinie/enunt factual etc.

Itemii cu alegere dubla pot fi utilizati pentru:

. recunoasterea unor termeni, date factuale, principii;

. diferentiere intre enunturi factuale sau de opinie;

. identificarea de relatii tip cauza-efect.

Itemi de tip pereche

Solicita din partea elevilor stabilirea unor corespondente/asociatii intre cuvinte, propozitii, fraze, litere sau alte categorii de simboluri dispuse pe doua coloane. Elementele din prima coloana se numesc premise, iar cele din a doua coloana reprezinta raspunsurile. Criteriul sau criteriile pe baza carora se stabileste raspunsul corect sunt enuntate/explicitate in instructiunile care preced cele doua coloane. Se limiteaza, de obicei, la masurarea informatiilor factuale, bazandu-se pe simple asociatii, pe abilitatea de a identifica relatia existenta intre doua lucruri/notiuni/simboluri etc.

Pot solicita diverse tipuri de relatii: termeni/definitii; reguli/exemple; simboluri/concepte; principii/clasificari; parti componente/intrebuintari. Se poate utiliza material pictural sau o reprezentare grafica.

Itemi cu alegere multipla

Presupun existenta unei premise (enunt) si a unei liste de alternative (solutii posibile). Elevul trebuie sa aleaga un singur raspuns corect sau cea mai buna alternativa (in al doilea caz, in unele variante, sunt necesare instructiuni speciale pentru modul de alegere a celei mai bune alternative/a alternativei complete); celelalte raspunsuri (incorecte, dar plauzibile si paralele) se numesc distractori.

Itemii cu alegere multipla se folosesc pentru:

. Masurarea rezultatelor invatarii de nivel taxonomie inferior; masurarea cunostintelor acumulate de elevi:

. cunoasterea terminologiei;

. cunoasterea elementelor/faptelor stiintifice;

. cunoasterea principiilor;

. cunoasterea metodelor si procedeelor.

. Masurarea rezultatelor de nivel superior (intelegere, aplicare):

. abilitatea de a identifica aplicatii ale faptelor si principiilor;

. abilitatea de a interpreta relatia cauza-efect;

. abilitatea de a argumenta metode si proceduri. 2. Itemii semiobiectivi

Principalele caracteristici ale itemilor semiobiectivi sunt:

. raspunsul cerut elevului poate fi limitat ca spatiu, forma, continut prin structura enuntuluilintrebarii;

. sarcina este foarte puternic structurata;

. libertatea elevului de a reorganiza informatia primita si de a formula raspunsul in forma dorita este redusa;

. pentru a oferi raspunsul corect elevul trebuie sa demonstreze nu numai cunoasterea, dar si abilitatea de a structura/elabora cel mai corect si mai scurt raspuns.

Itemii semiobiectivi se concretizeaza in mai multe moduri. Itemi cu raspuns scurt si itemi de completare Cele doua categorii de itemi difera prin forma de prezentare a cerinteilintrebarii/problemei si uneori prin dimensiunea raspunsului cerut. Pentru itemii cu raspuns scurt, elevii trebuie sa formuleze raspunsul sub forma unei propozitii, fraze, a unui cuvant, numar, simbol, in timp ce itemii de completare solicita de obicei drept raspuns unul sau doua cuvinte, care sa se incadreze in contextul-suport dorit. in primul caz cerinta este de tip intrebare directa, in al doilea caz este o informatie incompleta.

Nu exista limite majore in utilizarea itemilor cu raspuns scurt si a itemilor de completare, cu exceptia unor operatii cu caracter complex.

Intrebari structurate :

O intrebare structurata este formata din mai multe subintrebari de tip obiectiv, semiobiectiv sau minieseu legate intre ele printr-un element comun. Ele umplu practic golul dintre tehnicile de evaluare cu raspuns liber (deschis) si cele cu raspuns limitat (inchis) impuse de itemii de tip obiectiv.

Modul de prezentare a unei intrebari structurate include:

. un material/stimul (texte, date, diagrame, grafice etc);

. subintrebari;

. date suplimentare; . alte subintrebari.

Subintrebarile din componenta lor pot viza practic toate categoriile taxonomice, pornind de la simpla reproducere (definitii, enumerari etc.)

. pana la aplicarea cunostintelor, analiza, sinteza si formularea de ipoteze, judecati de valoare etc.

3. Iternii subiectivi (cu raspuns deschis)

. reprezinta forma traditionala de evaluare din tara noastra;

. sunt relativ usor de construit si testeaza obiectivele care vizeaza originalitatea, creativitate a si caracterul personal al raspunsului.

Iternii subiectivi pot fi formulati prin:

. rezolvarea de probleme (care, In unele cazuri se poate Incadra In categoria itemilor semiobiectivi);

. itemii de tip eseu (eseu structurat si eseu nestructurat).

REZOLVAREA DE PROBLEME

Rezolvarea de probleme sau a unei situatii problema reprezinta antrenarea intr-o activitate noua, diferita de activitatile curente ale programului de instruire pe care profesorul o propune in clasa (fiecarui elev sau grup), cu scopul dezvoltarii creativitatii, gandirii divergente, imaginatiei, capacitatii de a generaliza, a reformula o problema etc.

In functie de domeniul solicitat, in principal cel al gandirii convergente sau divergente, comportamentele care pot fi evaluate sunt cele din categoriile aplicarii sau explorarii. Este evident faptul ca acestea nu pot fi manifestate decat in conditiile in care comportamentele de nivelul analizei, sintezei, evaluarii, transpunerii sunt corespunzator insusite.

Iternii de tip eseu

Eseul permite evaluarea globala a unei sarcini de lucru din perspectiva unui obiectiv care nu poate fi evaluat eficient, valid si fidel cu ajutorul unor itemi obiectivi sau semiobiectivi.  Acest tip de item pune in valoare abilitatea de a evoca, organiza si integra ideile; abilitatea de exprimare personala in scris precum si abilitatea de a realiza/produce interpretarea si aplicarea datelor (si nu numai de a identifica interpretarea probabila a acestora). Itemul de tip eseu cere elevului sa construiasca, sa produca un raspuns liber in conformitate cu un set de cerinte date.

Dupa tipul raspunsului asteptat itemii de tip eseu pot fi:

. eseu structurat sau semistructurat, in care, cu ajutorul unor indicii, sugestii, cerinte, raspunsul asteptat este ordonat si orientat;

. eseu liber (nestructurat) care valorifica gandirea/scrierea creativa, imaginativa, originalitatea, creativitatea, inventivitatea etc.