Programul national de dezvoltare a competentelor de evaluare ale cadrelor didactice (DeCeE) - Evaluarea finala

Ministerul Educatiei , Cercetarii si Tineretului

Centrul National pentru Curriculum si Evaluare in Invatamantul Preuniversitar

Programul national de dezvoltare a competentelor de evaluare

ale cadrelor didactice (DeCeE)

Evaluarea finala

1.Document de analiza a Curriculum-ului National

(Motivarea optiunii pentru alegerea obiectivelor cadru/ de referinta pentru care va fi proiectat demersul de evaluare)

Curriculum, in sens larg, reprezinta ansamblul proceselor educative si al experientelor de invatare prin care trece elevul pe durata parcursului sau scolar.In sens restrans,curriculum cuprinde ansamblul acelor documente scolare de tip reglator in cadrul carora se consemneaza date esentiale privind procesele educative si experientele de invatare pe care scoala le ofera elevului.

Curriculum National se identifica cu oferta curriculara a sistemului national de invatamant, dat fiind de fapt, curriculum oficial sau formal.Noul Curriculum National este structurat pe curriculum nucleu si curriculum la decizia scolii.

Programele de matematica pentru clasele a V-a - a VIII-a sunt construite astfel incat sa nu ingradeasca libertatea profesorului in a decide succesiunea temelor prevazute la capitolul Continuturi, precum si in a alege metodele cele mai adecvate pentru realizarea obiectivelor de referinta si insusirea continuturilor propuse obligatorii.

Standardele curriculare de performanta sunt criterii de evaluare a calitatii procesului de invatamant .Ele sunt criterii de evaluare a calitatii procesului de invatamant si asigura conexiunea intre curriculum si evaluare.Pe baza lor vor fi elaborate nivelurile de performanta , precum si itemii necesari probelor de evaluare.Evaluatorii vor avea la dispozitie repere de la care sa porneasca elaborarea nivelurilor de performanta dezirabile la elevi.

Evaluarea rezultatelor activitatii la disciplina matematica, reprezinta o componenta esentiala a procesului de invatamant care furnizeaza informatii despre calitatea si functionalitatea acestuia.Evaluarea este definita ca totalitatea activitatilor prin care se realizeaza colectarea , organizarea si interpretarea datelor obtinute prin aplicarea unor instrumente de masurare, in scopul emiterii judecatii de valoare pe care se bazeaza o anumita decizie educationala. Numeroasele forme si tehnici ale evaluarii rezultatelor activitatii la matematica pot fi grupate in jurul a trei strategii dupa modul cum sunt integrate in procesul didactic ca element constituitiv al acestuia:

Evaluare predictiva, initiala sau de pornire;

Evaluare continua, de progres sau formativa;

Evaluare cumulativa, sumativa sau finala;

Momentul realizarii actului evaluarii in raport cu procesul didactic, deosebeste aceste strategii de evaluare si nu natura tehnicilor de masurare folosite in cadrul lor sau criteriile de apreciere.

Proiectarea activitatii de evaluare la matematica se realizeaza concomitent cu proiectarea demersului de predare-invatare si in deplina concordanta cu aceasta. Focalizata pe unitatea de invatare, evaluarea ar trebui sa asigure evidentierea progresului inregistrat de elev in raport cu sine insusi pe drumul atingerii obiectivelor prevazute in programa.Este important sa fie evaluata nu numai cantitatea de informatie de care dispune elevul, ci, mai ales, ceea ce poate el sa faca utilizand ceea ce stie sau ceea ce intuieste.

Am ales din programa de matematica, cea pentru clasa a V-a, intrucat , programele de matematica , pentru gimnaziu au suferit unele modificari.  In cele ce urmeaza ma voi referi la proiectarea unui instrument de evaluare , evaluare scrisa si evaluare practica la clasa a V-a, Unitatea de Invatare: Puteri; am ales ambele modalitati de evaluare deoarece de-a lungul unei unitati de invatare se pot aplica mai multe evaluari.

Tipurile de evaluare alese au fost evaluare scrisa si evaluare practica deoarece:

-face posibila evaluarea tuturor elevilor asupra aceeasi secvente curriculare;

Dar

Evaluarea scrisa permite evaluatorului emiterea unor judecati de evaluare mult mai obiective , intemeiate pe existenta unor criterii de evaluare clar specificate si prestabilite si ajuta la elaborarea raspunsurilor de catre elevi in mod independent, in ritm propriu (obiectivul cadru 1-2);

Iar

Evaluarea practica activeaza intregul colectiv de elevi, dand posibilitatea tuturor elevilor sa participe activ la evaluare si ajuta la formarea unor competente de lucru in echipa,obisnuinta de a respecta opiniile altora si ajuta la dezvoltarea limbajului matematic (obiectivul cadru 3-4)

Voi face o analiza a administrarii instrumentului de evaluare scrisa si voi prezenta instrumentul de evaluare practica ca anexa (anexa 1).

2.Formularea obiectivelor de evaluare, pornind de la analiza curriculum

Programa scolara pentru matematica reflecta contributia specifica a acestei discipline la realizarea finalitatilor fiecarei trepte de invatamant, a obiectivelor ciclurilor curriculare si a profilului de formare a absolventului de invatamant obligatoriu.El constituie pentru fiecare cadru didactic , invatator sau profesor, un reper obligatoriu pentru generarea unui demers educational adaptat.

Cele patru obiective cadru formulate in programa de matematica exprima sintetic, din perspectiva discplinei , principalele tinte carora le va fi subordonat demersul didactic.

Obiectivul cadru 1: cunoasterea si intelegerea conceptelor, a terminiologiei si a procedurilor de calcul specifice matematicii -delimiteaza sfera nationala a invatarii.Astfel, sunt identificate ca fiind importante si motivante pentru elev, formarea unor competente de calcul, utilizarea estimarilor pentru a aprecia validitatea unor enunturi sau rezultate, tehnici diferite de rezolvare in calculul cu puteri.

Obiectivul cardu 2: dezvoltarea capacitatii de explorare/investigatie si de rezolvare de probleme descrie procedurile si metodele adecvate de organizare a solutiilor diferitelor situatii probleme, construirea unor generalizari si verificarea validitatii unor enunturi prin diverse metode.Explorarea, antrenamentul pentru cautarea de metode, alaturi de exercitiul de aplicare a unor algoritmi in situatii variate sunt "tinte"comportamentale in formarea capacitatilor rezolutive ale elevilor.

Capacitatea elevului de a intelege semnificatia globala a informatiei cu caracter matematic din diferite surse documentare, expunerea coerenta, orala si in scris, a propiilor demersuri de rezolvare a unui rationamet sunt semnificative pentru dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizand limbajul matematic si constituie esenta obiectivului cadru 3.

Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea matematicii in contexte variate-obiectivul cadru 4- vine in intampinarea nevoii de formare a unor competente de lucru in echipa , a obisnuintei de a respecta opiniile altora, de a participa cu idei noi la gasirea solutiilor unor probleme.

Cele patru obiective cadru dau astfel o perspectiva noua de a gandi disciplina si impun constructia unui demers coerent in invatarea matematicii, care sa mute, in fapt, finalitatile de la "a sti" la "a face" si care solicita utilizarea la clasa a unor noi instrumente metodologice.

In cadrul evaluarilor propuse, am urmarit o serie de itemi construiti pe baza continuturilor predate la clasa a V-a, in vederea verificarii gradului de insusire a cunostintelor si formare a deprinderilor de calcul cu puteri, de comparare a puterilor, de ordonare a acestora.A, folosit urmatoarele tipuri de itemi: obiectivi (de tip pereche), semiobiectivi (cu raspuns scurt) precum si subiectivi(tip de rezolvare de probleme),conform cerintelor actuale.

Obiective operationale vizate:

a)cognitive

O₁ Sa cunoasca faptul ca ridicarea la putere este o inmultire repetata;

O₂ Sa efectueze ridicari la putere;

O₃ Sa scrie un numar natural ca o putere;

O₄ Sa aplice in calcule regulile de calcul cu puteri : inmultirea/impartirea a doua puteri cu aceeasi baza, puterea unei puteri,

O₅ Sa schimbe baza unei puteri pentru a putea utiliza regulile de calcul cu puteri

b)afective

O₆ stimularea curiozitatii si a imaginatiei

O₇  Sa participe afectiv la lectie

O₈ Sa -si dezvolte interesul pentru studiul matematicii, precum si simtul estetic si critic

O₉ Sa participe cu idei noi la gasirea solutiei prin dezvoltarea atentiei concentrate si a spiritului de observatie;

Obiectivele de referinta, din cadrul programei de matematica, vizate, care vor fi corelate cu unitatile de continut predate, la ambele evaluari sunt:

Elevii vor fi capabili:

1.1 sa scrie, sa citeasca, sa compare numere naturale scrie sub forma de puteri

2.1 sa investigheze valoarea de adevar a unei afirmatii prin construirea unor exemple sau prin aplicarea unor metode de calcul

2.3 sa descopere, sa recunoasca, sa asocieze si sa completeze succesiuni de numere asociate dupa reguli date sau identificate prin observare

3.3 sa-si asume diverse roluri de invatare in cadrul unui grup

4.2 sa manifeste perseverenta in rezolvarea si utilizarea unor metode variate in rezolvarea unei probleme;sa participe cu idei noi la gasirea solutiei

Am considerat utila, in cadrul continuturilor invatatii, tema: reguli de calcul cu puteri (din acele ore la dispozitia profesorului) deoarece aceast continut al invatarii va ajuta elevii, sa determine mai usor numitorul comun a doua sau a mai multor fractii (un exemplu)

Raportarea rezultatelor evaluarii(cea scrisa)

Obiectivele de evaluare: Elevul va fi capabil sa:

-recunoasca numerele naturale scrisa sub forma de putere;sa compare si sa ordoneze crescator, descrescator numerele naturale scrie sub forma de puteri

-sa identifice care este exponentul si care este baza unui numar natural scris sub forma de putere;

-sa foloseasca rationamentul ca ridicarea la putere este o inmultire repetata;

-sa efectueze ridicari la putere;

-sa identifice diferite modalitati de scriere a unui numar natural ca o putere;

-sa aplice in calcule regulile de calcul cu puteri : inmultirea/impartirea a doua puteri cu aceeasi baza, puterea unei puteri; sa efectueze corect ordinea efectuarii operatiilor cu numere naturale in care apar si puteri

-sa schimbe baza unei puteri pentru a putea utiliza regulile de calcul cu puteri

Instrumentul de evaluare proiectat:

elev . . . . . . . . . . . . CLASA a V a

Puterea unui numar natural

1.Precizati care este baza si care este exponentul pentru urmatoarele puteri

2. Calculati:

a)3=  .2=..=

b)2+3+4+0++=

3.Comparati numerele:

a)7 . .17 c) 8 . . 9 e)4 4 . .4 4  

b)20 . .19  d) 16 . .15 f)6 6 .

g)140 . .138   h)1 . .1

4.Scrieti in ordine crescatoare numerele:

a) 8, 8,8,8.8: ..

b)8;2;29;12;5:..

c)2,3,4,0,,:.

5.Stabiliti corespondenta intre cele doua coloane:

a. 2008  1. 2008

b. 2008  2. 0

c. 1  3. 1

d. 0  4.13

e.2+3  5.10

6. Scrie ca putere cu baza 2 numerele: 4, 8, 32,1,64,2

Timp de lucru 45 min

4.Elaborarea baremului de corectare si notare:

Pentru elaborarea schemei de notare am ales ca model de notare cel al tezei cu subiect unic, insumand 100 de puncte si nota fiind punctajul total impartit la 10.

Scoala cu clasele I-VIII Trusesti

Test de evaluare : Puteri

Barem de corectare si notare:

Elevii fiind in clasa a V-a am cosiderat ca punctaj de plecare 15puncte;

Se puncteaza doar rezultatul corec, astfel: pentru fiecare raspuns corect se acorda fie punctajul maxim prevazut in dreptul fiecarei cerinte, fie 0 puncte;

Nu se acorda punctaje intermediare;

1. 2 puncte pentru fiecare raspuns corect (2p*4=8p)

2. a) 2p*3=6p (9,8,16)

b) 5 p (91)

3p*8=24 p (<,>,=,<,>,=,<,>)

4.9 p a) 3 p

b) 3p

c) 3p

5.pentru fiecare corespondenta corecta 3p*5= 15 p

a-3

b-1

c-3

d-2

e-4

6. pentru fiecare putere cu baza 2 cate 3 p: 3p*6=18 p

8p

11p

24p

9p

15p

18p

Oficiu 15 p

Total: 100 p

5.Analiza administrarii instrumentului de evaluare

FISA DE EVALUARE

Clasa a V-a

Unitatea de invatare evaluata : Puteri-comparare si ordonare

Tipul de evaluare: evaluare continua, test scris

Obiective urmarite in evaluare:

- sa recunoasca numerele naturale scrisa sub forma de putere;sa compare si sa ordoneze crescator, descrescator numerele naturale scrie sub forma de puteri

-sa identifice care este exponentul si care este baza unui numar natural scris sub forma de putere;

-sa foloseasca rationamentul ca ridicarea la putere este o inmultire repetata;

-sa efectueze ridicari la putere;

-sa identifice diferite modalitati de scriere a unui numar natural ca o putere;

-sa aplice in calcule regulile de calcul cu puteri : inmultirea/impartirea a doua puteri cu aceeasi baza, puterea unei puteri,

-sa schimbe baza unei puteri pentru a putea utiliza regulile de calcul cu puteri

Efectiv de elevi 24 ;prezenti: 24 .;absenti -;

Rezultate:

Raportarea rezultatelor la itemii administrati:

Media clasei: 7.54

Distributia notelor in procente:

Aspecte pozitive:

-toti elevii clasei au promovat testul de evaluare

-toti elevii identifica care sunt termenii unui numar scris sub forma de puteri, care este baza si care este exponentul;

-toti elevii stiu ca puterea unui numar se obtine prin inmultire repetata

-80 % compara numerele naturale scrise sub forma de putere cu aceeasi baza si exponenti diferiti;

-79% compara numerele scrise sub forma de putere cu baze diferite si acelasi exponent ;

-50% dintre elevi stabilesc corespondente pentru a identifica modalitati de scriere a unui numar natural ca o putere

-timpul alocat evaluarii a fost suficient; elevii s-au incadrat in timpul stabilit;

Aspecte negative:

-elevii nu sunt familiarizati cu forma testlului, cu modul de completare a raspunsurilor;

-elevii nu cunosc notarea tezelor cu subiect unic 100 de puncte;

-nu toti elevii au reusit sa scrie un numar ca putere cu baza un numar natural ;

6.Analiza baremului de corectare si notare

Testul de evaluare elaborat are functie reglatoare , verificandu-se cunostintele si deprinderile elevilor din Unitatea d einvatare: Puteri.;s-au utilizat o gama vasta de itemi cuprinzand itemi obiectivi(I₅), semiobiectivi (I₁,I₂,I_3,I₄) si subiectivi (I₂,I₆)

Baremul de notare a fost eleborat in concordanta cu obiectivele de evaluare stabilite. Au foat elaborati 6 itemi.

Corelatia dintre itemii propusi, baremul de corectare si obiectivele vizate este redata de tabelul urmator:

Acest mod de notare este obiectiv si permite o evaluare mai realista a gradului de insusire a unor deprinderi , abilitati si continuturi. Obiectivele de referinta si cele de evaluare au fost atinse

7. Elemente de deontologie a evaluarii

in contextul cresterii calitatii actului educational

"Daca planuim pentru un an, punem porumb,

Daca planuim pentru un deceniu , punem copaci

Daca planuim pentru intreaga viata , educam , antrenam si evaluam oameni"(Proverb chinezesc)

Ca obiect de studiu abstract si complex, matematica scolara este perceputa de multi ca generatoare de esec scolar.Mai mult, noi profesorii de matematica alimentam uneori starea prin atitudinea noastra.

Matematica practicata in scoala tinde sa fie una incifrata, absconsa, cu conexiuni si transferuri care sa ramana. In practica didactica s-a demonstrat ca un elev:

retine: 10% din ceea ce citeste

20% din ceea ce aude

30% din ceea ce vede si aude, in acelasi timp

80% din ceea ce spune

90% din ceea ce spune, facand un lucru la care reflecteaza si care il intereseaza

In societatea contemporana devine tot mai necesara realizarea unei legaturi mai pronuntate intre ceea ce se invata la scoala si viata cotidiana de aceea pentru a stimula invatarea , trebuie ca evaluarea sa devina eficienta si sa furnizeze cat mai multe informatii semnificative cu cat mai putine resurse si efectiva adica sa conduca la obtinerea de solutii remediabile. Actiunile evaluative sunt prezente in toate activitatile didactice independent de complexitatea si dimensiunile ei.

Problema evaluarii rezultatelor si progreselor obtinute de elevi la matematica este subordonata preocuparilor generale de evaluare a eficietei procesului de predare -invatare, constituind obiect de studiu al didacticii.Conceptul de evaluare particularizat la obiectul matematica pastreaza caracteristicile evaluarii generale, dar implica note specifice.

Exista o literatura foarte vasta in domeniul evaluarii scolare.Dincolo de diversele acceptii, in functie de rolul pe care il are si de momentul cand se aplica, evaluarea poate fi formativa -vazuta ca un mod de a-l ajuta pe fiecare elev sa invete mai bine -sau normativa-vazuta ca un mod de a verifica ce si-a insusit fiecare elev.

Actul de evaluare la matematica urmareste sa masoare si sa aprecieze progresul elevilor in materie de cunostinte, priceperi si deprinderi matematice, ca rezultate ale procesului de instruire, precum si aspectele educative ale activitatii scolare la matematica, materializate in atitudinile si comportamentul elevilor.

Profesorul de matematica proiecteaza activitatea de evaluare concomitent cu proiectarea demersului de predare -invatare si in deplina concordanta cu acestea.Finalul fiecarei unitati de invatare presupune evaluare sumativa care poate fi orala, scrisa sau practica; ea poate fi de asemenea si o metoda complementara de evaluare.Deoarece orice tip de evaluare evidentiaza anumite caracteristici ale abilitatilor elevului, este necesar sa fie folosit un evantai cat mai divers de tipuri de probe de-a lungul anului scolar. Indiferent de metoda de evaluare aleasa de profesor aceasta trebuie sa fie valida, fidela, obiectiva si sa aiba aplicabilitate.

Alcatuirea unui test bun incepe de la stabilirea specificatiilor.Cu cat acestea sunt stabilite mai precis, cu atat mai bine.Sunt insa asa multi factori care tebuie luati in considerare , incat stabilirea unor specificatii corecte este mai degraba rezultatul unei analize atente decat al unor definitii precise.

In activitatea didactica am constatat ca predarea si evaluarea sunt doua procese strans legate intre ele.In constituirea demersului de predare-invatare , profesorul stabileste miste obiective care ar trebui atinse printr-un numar de abilitati/deprinderi aplicate intr-un context tematic si operational.Acesta constituie baza evaluarii.Orice instrument de evaluare este transpus intr-un format si explicat prin instructiunile date pe materiale folosite pentru a colecta raspunsurile elevilor care vor fi evaluati (notati). Rezultatele evaluarii constituie feedback pentru elev, deoarece ii dau masura muncii sale; in acelasi timp, evaluarea constituie feedback pentru profesor care confrunta aceste rezultate cu obiectivele stabilite si hotaraste daca si in ce masura poate continua cu obiectivele urmatoare.

Orice incercare de elaborare a unui test ar trebui sa urmeze un anumit algoritm. Daca urmarim mereu acelasi drum, probabilitatea de a gresi este mai mica, castigam incredere si avem mereu aceleasi elemente de referinta. O "reteta "simpla, dar sigura pe care voi incerca sa o aplic la clasele la care predau ar trebui sa includa urmatoarele etape:

B Stabilirea obiectivele testului : ce dorim sa aflatam de la un elev, daca si-a insusit elementele tocmai predate, daca intentionam sau sa-l plasam intr-un grup de acelasi nivel sau daca cunoaste un anumit limbaj matematic

B Alegerea tipul de abilitati ce urmeaza a fi testate: intelegere orala/exprimare orala sau in scris, citit;

B Stabilirea continutului testului

B Stabilirea formatului testului-ce va contine testul, dimensiunea lui, timpul alocat testului;

B Formularea instructiunilor cat mai simple si clare;

B Tipul de materiale necesare pentru elev (foaie de test, foaie de raspuns) si pentru profesor(formulare de notare, intrebari pentru evaluarea orala, diverse materiale diactice pentru proba practica)

B Stabilirea schemei de notare (cate puncte se acorda pentru fiecare item)

Profesorul care doreste sa stie cat de bine e performat un test sau cum sa interpreteze rezultatele obtinute ar trebui sa stim ca , daca un eveniment s-a repetat in trecut (in cazul nostru, un scor la test) sunt sanse multe ca el sa se repete in viitor.Daca am putea sa testam testul inainte de a-l aplica la clasa am putea sa aflam ce merge si ce nu merge, ce nu este suficient de clar exprimat.S-ar putea sa fie dificil din punct de vedere al timpului cat si al conditiilor materiale, sa aplici un test in totalitate la o clasa paralele ca apoi sa il aplici la clasa tinta. Totusi informatia despre testul pe care am dori sa-l aplicam si de care avem absoluta nevoie se refera cel putin la: nivelul de dificultate, consecventa in notare si validitate, adica gradul in care masoara ceea ce si-a propus sa masoare.

Gradul de dificultate al unui test este indicat de media scorurilor realizate.Un test este bun si sigur daca grupuri similare de elevi obtin aceleasi rezultate, in medie, chiar daca sunt corectate de profesori diferiti.Validitatea de continut este data de claritatea instructiunilor, adica elevul sa rezolve itemul in sensul in care am dorit noi, examinatorii.

In revizuirea unui test trebuie avuta in vedere in primul rand orice deviere de la intentia initiala si analizarea cauzelor acestor devieri.

Se poate sa dezvaluim continutul unui test prin a da elevilor instructiunile cu alt continut; facem aceasta pentru a imbunatati testul si reprezinta o buna practica in vederea evaluarii atat pentru elevi cat si pentru profesor.Chiar parti din continut pot fi incercate pe elevi inainte de test mai ales cauzele teste trebuie sa prezinte noi exemple de material predat, iar altele sa prezinte acelasi material in contexte noi.

Prezentant in diverse momente fie instructiunile fie o parte de continut al testului nu facem decat sa pregatim elevii pentru evaluare. Elevii trebuie invatati sa citeasca cu atentie cerintele, dar in acelasi timp sa le facem sarcina mai usoara scriind cerintele in asa mod incat sa le atragem atentia asupra elementelor importante.

Din analiza si interpretarea rezultatelor vom afla date importante despre performanta elevilor, dar si despre testul aplicat . Inregistrarea ordonata a rezultatelor la un test poate fi sursa de informatii spre imbunatatirea acelui test la o aplicare viitoare, in anul urmator, la alt colectiv. Rezultatele sunt si o dovada a evolutiei fiecarui elev, ajutandu-i pe acestia sa isi organizeze cunostintele si sa ofere o imagine asupra nivelului de cunostinte si abilitati.

Am gasit cateva modalitati prin care evaluarea poate contribui la imbunatatirea performantelor elevilor:

Aplicarea unor metode si instrumente cat mai variate de evaluare;

Analiza rezultatelor testelor , discutand metodele de rezolvare, greselile tipice, modalitatea de acordare a notelor

Daca rezultatele nu sunt conforme cu asteptarile noastre sau ale elevilor repetati evaluarea la intervale scurte de timp, intr-o forma echivalenta si fixati nota finala prin media ponderata.

Alternarea metodelor de evaluare spontane(examinare orala, lucrari neanuntate) cu metode planificate; nu trebuie facuta publica o regula de succesiune a elevilor pentru evaluare;

Metoda observarii sistematice da rezultate daca este folosita pe o perioada mare de timp.

Elevii trebuie incurajati sa vorbeasca despre activitatea pe care o desfasoara prin adresare de intrebari care sa-i faca sa gandesca, sa prezinte un rationament; astfel reusim sa scoatem elevii din rutina care se instaleaza mereu la orele de matematica;

In activitatea de rezolvare a problemelor elevii trebuie sa recunoasca simbolurile, sa relationeze aceste simboluri cu imagini si cuvinte; astfel vor intelege continutul unui test adresat lor indiferent de forma in care este prezentat.

Dupa parcurgerea acestui curs am fi tentati sa spunem:"gata, numai avem probleme, nu mai investim in carti de teste care sunt asa de scumpe".

Desi am abordat cateva probleme generale care ne confruntam frecvent in activitatea de evaluare curenta la clasa, sa nu uitam ca in cele din urma responsabilitatea finala ne revine noua, profesorii. Noi, suntem cei mai in masura sa decidem se anume trebuie sa cuprinda un test, daca este necesar sa il aplicam, cum si cand sa il aplicam. Astfel vom avea in vedere scopurile activitatii didactice, nevoile elevilor si conditiile concrete ale scolii, respectiv clasei. Inregistrarea rezultatelor si statistica acestora poate fi un sprijin si un indiciu pentru deciziile viitoate activitatea noastra de predare.

La final, am constatat din discutiile avute cu ceilalti colegi, ca un test bun nu este numai rezultatul muncii mele , oricat efort as depune. Comentariile si sugestiile colegilor care au vazut testul respectiv din puncte de vedere diferite,au identificat mai usor ambiguitatile sau posibilele erori pe care nu le-am sesizat .

Activitatea in echipa, cu posibila consecinta ca testul va fi aplicat la mai multe clase paralele in diferite variante, este un pas spre asigurarea unui standard scolar uniform in evaluarea pregatirii elevilor pentru examenele viitoate, tezele cu subiect unic, dar si pentru olimpiade si concursuri.

In sensul modernizarii si optimizarii evaluarii scolare voi avea in vedere:

Extindrea actiunii de evaluare, de la verificare si aprecierea rezultatelor-obiectivul traditional- la evaluarea intregului proces, a strategiei care a condus la anumite rezultate; evaluarea nu numai a elevilor, dar si a continutului, a metodelor, a obiectivelor, a evaluarii;

Luarea in calcul si a altor indicatori, altii decat achizitiile cognitive, precum conduita, personalitatea elevilor, atitudinile, gradul de incorporare a unor valori

Diversificarea tehnicilor de evaluare si cresterea gradului de adecvare a acestora la situatii didactice concrete

Promovarea metodelor alternative de evaluare;

Realizarea concordantei dintre procedurile de evaluare si obiective , continuturi

Formarea si dezvoltarea competentei docimologice a cadrelor didactice;

Centrarea evaluarii asupra rezultatelor pozitive si nesanctionarea in permanenta a celor negative

Transformarea elevului intr-un pertener autentic al profesorului in evaluare, prin autoevaluare, interevaluare si evaluare controlata;

Eliminarea factorilor perturbatori si limita distorsiunilor la notare.

Un specialist in domeniul evaluarii (Ausubel), referindu-se la evaluare spunea:"Ceea ce influenteaza cel mai mult invatarea sunt cunostintele pe care elevul le poseda la plecare.Asigurati-va de ceea ce el stie si instruiti-l in consecinta"