Orientarea personalitatii umane

Orientarea personalitatii umane

In structura personalitatii trebuie identificate toate componentele orientative si in acest sens studiati schema de mai jos.

Caracterul

Caracterul reuneste insusiri sau particularitati privind relatiile pe care le intretine individul cu lumea si valorile dupa care el se conduce.

Caracterul reprezinta fizionomia spirituala a omului, reprezentand substructura socio-morala a personalitatii. Prin analogie cu un desenator care schiteaza pe hartie portretul cuiva din cateva trasaturi de creion, psihologul poate contura portretul psihomoral al unei persoane, utilizand trasaturi de caracter precum: chibzuinta, ambitie, perseverenta etc.

Termenul de trasatura de caracter semnifica o componenta sau un detaliu psihomoral, precum si pozitii ale individului fata de cei din jur, un mod de a se raporta la evenimentele existentei sale in lume. Aceste modalitati de raportare la mediu, la viata, la diferite situatii, poarta numele de atitudini. Totusi, nu orice atitudine poate fi considerata drept trasatura de caracter. La nivelul caracterului ne intereseaza doar acele atitudini care sunt stabile si generalizate, fiind proprii individului in cauza, intemeindu-se pe convingeri puternice.

Existenta unei atitudini nu poate fi dedusa numai prin observarea catorva comportamente. Nu putem spune despre cineva ca este milos, numai pentru ca l-am vazut de cateva ori dand pomana. Acest comportament s-ar putea sa nu aiba la baza o atitudine stabila, fiind un comportament afisat doar pentru crearea unei bune impresii in societate.

Pentru a putea afirma despre o persoana ca este altruista, ar trebui sa verificam stabilitatea atitudinii in mai multe situatii semnificative.

Definim atitudinea ca o modalitate de raportare la o clasa generala de fenomene sau obiecte, si prin care individul se orienteaza subiectiv si se autoregleaza preferential.    Atitudinea nu este una de suprafata, ci una din componentele esentiale ale structurilor profunde de personalitate, determinandu-ne sa fim selectivi in perceperea si evaluarea evenimentelor. Un om cinstit nu poate fi tentat sa fure, chiar daca situatia permite acest comportament, fara nici un risc.

Atitudinile ce definesc domeniul caracterului au doua componente:

motivatie, scopuri si preocupari cognitive;

un mod de autoreglare a individului, deseori fiind eforturi voluntare importante.

Daca prima componenta este preponderenta, spunem ca in acest caz caracterul este dominat de efecte si orientari intelectuale, dar relativ deficitar sub raport voluntar.

Dar componenta voluntara are un rol deosebit de important in formarea atitudinilor, cat si in manifestarea comportamentelor. Nu numai pentru ca in absenta vointei atitudinea nu se finalizeaza in actiuni coerente ci si pentru ca aceasta componenta voluntara are un caracter mai general, putand sa depaseasca atitudini de o categorie sau alta si sa se manifeste in orice situatie, constant. In acest caz vorbim de un caracter dominat de vointa, indiferent de orientarile sale atitudinale.

Iata deci ca atitudinea este o componenta de baza a caracterului. In ceea ce priveste clasificarea atitudinilor, cel mai adecvat criteriu este acela al domeniului in care atitudinea se manifesta. Din aceasta perspectiva, cea mai importanta categorie este atitudinea fata de oameni. Daca aceasta atitudine se centreaza pozitiv pe ideea de om ca valoare suprema, atunci omul trebuie inteles in primul rand ca scop si abia apoi ca mijloc.  Omenia, altruismul, recunoasterea valorii celorlalti si a libertatii lor de opinie, sunt doar cateva din aceste atitudini pozitive fata de om. La polul negativ al atitudinii fata de om se situeaza intoleranta, invidia, egoismul etc.

Intr-o alta categorie a atitudinii intra atitudinea fata de sine, aflata intr-o stransa relatie cu atitudinea fata de oameni. Fara cunoastere de sine nu ne putem compara cu ceilalti, si in consecinta nu ne putem cultiva propria individualitate. Este foarte important ca in aceasta cultivare a individualitatii sa fie pastrat un echilibru. Orice exagerare poate conduce fie la orgoliu si aroganta, fie la auto-umilire, la fel de inacceptabila. Tocmai datorita acestui necesar echilibru intre atitudinea fata de sine si atitudinea fata de altii, principalele trasaturi ce deriva din atitudinea fata de sine sunt considerate a fi: increderea in fortele proprii, modestia si demnitatea. Realizarea echilibrului este cel mai bine evidentiata de definitia demnitatii care presupune constiinta propriei valori in conditiile respectului fata de altii si ale neacceptarii injosirii.

A treia categorie a atitudinilor este atitudinea fata de munca. Trasaturi de caracter cum ar fi interesul fata de munca, harnicia si constiinciozitatea, dau masura valorii sociale a personalitatii.

O categorie mai larga o ocupa atitudinea fata de societate, in ansamblul ei. Aici ar intra: atitudinea fata de colectivitatea din care facem parte, fata de valorile democratiei, fata de libertate, fata de patrie etc.

Atitudinile care exprima o valoare si sunt profund inradacinate in structurile de baza ale personalitatii, pot fi descoperite prin observarea cu atentie a concordantei dintre vorba si fapta individului. Fara aceasta concordanta nu avem atitudini stabile, ci atitudini superficiale care nu intra in componenta caracterului.

Atitudinile interdependente si organizate, formeaza un sistem al atitudinilor. Acest sistem atitudinal variaza de la un individ la altul. De exemplu, altruismul, poate ocupa un loc central in structurile caracteriale ale unei persoane, in timp ce egoismul si orgoliul pot domina caracterul altuia.

Allport a constatat existenta a mii de termeni care semnifica atitudini si ca acestea alcatuiesc un sistem organizat si ierarhic. Astfel, daca le-am organiza intr-un sistem piramidal, atitudinile, in varful piramidei am descoperi 1-2 trasaturi cardinale ale unei persoane, ce domina si controleaza pe celelalte; la nivelul intermediar se afla 10-15 trasaturi principale, caracteristice individului; la baza gasim sute si mii de trasaturi secundare, slab exprimate si deseori negate de individ.

Chiar si la persoanele cele mai altruiste se poate constata o doza de egoism si asta cu atat mai mult cu cat fara existenta in limite normale a egoismului nu ne putem cultiva propria individualitate.

Pentru a putea defini profilul caracterial al unei persoane trebuie sa cunoastem, la acea persoana, urmatoarele caracteristici:

unitatea caracterului: stabilitatea lui in diferite situatii;

expresivitatea caracterului: nota specifica pe care i-o imprima trasaturile dominante;

originalitatea caracterului: coerenta launtrica ce rezulta din modul unic de armonizare a trasaturilor cardinale, cu cele principale si secundare;

bogatia caracterului: multitudinea de relatii pe care persoana le stabileste cu semenii;

statornicia caracterului: valoarea morala a trasaturilor si atitudinilor ce compun caracterul, esentiala pentru pastrarea unitatii caracterului, pentru constanta comportamentului;

plasticitatea caracterului: caracterul nu este un sistem rigid, el fiind capabil de a evolua, de a se restructura, adaptandu-se unor imprejurari de viata noi;

taria de caracter: este data de forta cu care sistemul caracterial isi apara unicitatea, reactionand la tendintele distructive a caror sursa principala sunt situatiile neobisnuite, extreme; sunt cunoscute destule cazuri in care oamenii au preferat sa fie torturati si umiliti, decat sa-si tradeze prietenii.

A cunoaste caracterul cuiva inseamna a-i descoperii trasaturile caracteriale cardinale. De exemplu, pe unii ii defineste cel mai bine ingamfarea, pe altii modestia sau constiinciozitatea. Cand trasatura cardinala este mult prea accentuata, ea le copleseste pe toate celelalte, reducand personalitatea la o singura dimensiune si putand genera chiar stari patologice. De obicei trasatura cardinala se afla in armonie cu trasaturile principale, pe care si le subordoneaza si le integreaza intr-o structura unica. Cele 1-2 trasaturi cardinale, impreuna cu cele 10-15 trasaturi principale contureaza profilul psihomoral al unei persoane.

G.Kelly afirma:" Ca urmare a reunirii mai multor atitudini si stiluri de viata, in procesul dobandirii exigentei de viata apar anumite substructuri pe care le numim constructe, care au un caracter bipolar. De exemplu, toate atitudinile inscrise pe axa a carei poli sunt umilirea si orgoliul, toate celelalte componente fac parte din acelasi construct."

Autoarea mai sus amintita a afirmat implicarea acestor constructe in luarea de decizii la nivelul manifestarii comportamentale. Astfel, personalitatea se defineste ca fiind un sistem de astfel de constructe.

Intrebari:

Autoanalizati-va atitudinile (fata de sine, fata de munca si fata de altii).

Depistati care sunt trasaturile voastre cardinale si cele principale.

2. Temperamentul

Temperamentul reprezinta dimensiunea energetico-dinamica a personalitatii si se exprima atat prin particularitati ale activitatii intelectuale si afective, cat si prin comportamentul exterior (motricitate, vorbire etc.).

Tipuri temperamentale:

coleric: emotiv, irascibil, oscileaza intre entuziasm si deceptia, tendinta de exagerare, expresiv (usor de citit gandurile si sentimentele), sociabil, comunicativ, instabil, ne-echilibrat, activ, optimist, impulsiv, schimbator, excitabil, agresiv, vioi, extrem de sensibil.

sangvinic: se caracterizeaza prin ritmicitate si echilibru, usor adaptabil, nestatornic in relatii, bine-dispus, sociabil, comunicativ, prietenos, flecar, sensibil, nonsalant, energic, lipsit de griji, autoritar.

flegmatic: inexpresiv, lent, calm, putin comunicativ, greu adaptabil, obtine performante deosebite in activitatile care solicita concentrarea asupra detaliilor sau in cele de lunga durata, echilibrat, sigur, controlat, pasnic, ganditor, grijuliu, pasiv.

melancolic: lent, inexpresiv, fara forta si vigoare, emotiv, sensibil, interiorizat, are incredere redusa in fortele proprii, capricios, nelinistit, rigid, sobru, pesimist, rezervat, nesociabil, tacut.

Trasaturile temperamentale, desi sunt innascute, pot fi modificate prin sistemul de intariri (recompense si pedepse).

Pornind de la cele patru tipuri temperamentale, putem caracteriza temperamentul unei persoane, prin doua caracteristici bipolare: introversiune - extroversiune, echilibrat - neechilibrat.

Nu exista tipul pur in personalitatea unei persoane, ci exista diverse combinatii ale celor patru tipuri temperamentale; insa predomina unul sau altul dintre aceste patru tipuri.

Trasaturile temperamentale sunt date de trasaturile psihice ale persoanei. Astfel, o trasatura psihica evidentiaza insusirile sau particularitatile relativ stabile ale unei persoane sau ale unui proces psihic.

In plan comportamental o trasatura este indicata de predispozitia de a raspunde in acelasi fel la o varietate de stimuli. De exemplu, timiditatea se poate manifesta sub forma de stangacie, teama, mobilizare energetica exagerata etc.

La nivelul superior de generalizare se intalnesc tipurile ca structuri sau configuratii specifice formate din mai multe trasaturi.

E.Kretschmer aminteste anumiti indici constanti si usor observabili ce se asociaza cu diferite manifestari de ordin psihologic. Astfel:

Tipul picnic: statura mijlocie, exces ponderal, fata plina, maini si picioare scurte, abdomen si torace bine dezvoltate. Acestui tip ii sunt asociate urmatoarele trasaturi psihice, grupate intr-un profil ciclotimic: voiciune, mobilitate, optimism, umor, spontaneitate, spirit practic, superficialitate in relatiile sociale, inclinatii catre concesii si compromisuri.

Tipul astenic: corp slab, alungit, maini si picioare subtiri. Acestui tip ii sunt asociate urmatoarele trasaturi psihice, grupate intr-un profil schizotimic: sensibilitate, capacitatea de abstractizare, interiorizat, meticulos, cu un simt acut al onoarei, are unele complexe de inferioritate.

Tipul atletic: tipul de dezvoltare fizica si psihica echilibrata.

Teoria lui Cattell asupra personalitatii

Cattell considera ca factorii de personalitate ar putea fi impartiti in doua grupe: factori interni si factori externi. Factorii interni formeaza personalitatea aparenta - acele trasaturi de personalitate pe care le observa ceilalti. Dar sub acestea exista o serie de trasaturi interioare, care formeaza baza personalitatii. Astfel, exista 16 factori de personalitate esentiali, pe care ii poseda fiecare om intr-o masura mai mare sau mai mica. Acesti factori pot fi utilizati pentru a furniza un profil al personalitatii oricarui om. Astfel, s-a elaborat in acest scop un test de personalitate cunoscut sub denumirea de 16PF, care este utilizat pe scara larga in multe domenii ale psihologiei aplicate. Acesti factori sunt:

A rezervat-------- ----- ------ ---------sociabil

B mai putin inteligent----- ----- --------- ----- ----inteligent

C sentimental-------- ----- ------ -----stabil emotional

E docil-------- ----- ------ -------------autoritar

F serios-------- ----- ------ ------------nonsalant

G expeditiv-------- ----- ------ --------constiincios

H timid-------- ----- ------ -------------aventuros

I dur-------- ----- ------ ----- ----- -----sensibil

L increzator-------- ----- ------ -------suspicios

M practic-------- ----- ------ -----------fantezist

N direct-------- ----- ------ ------------viclean

O sigur de sine-------- ----- ------ ----anxios

Q1 conservator-------- ----- ------ -----ingrijorat

Q2 dependent de grup----- ----- --------- ----- ------autonom

Q3 necontrolat-------- ----- ------ ------controlat

Q4 relaxat-------- ----- ------ -----------incordat

Teoria constructelor personale a lui Kelly

O alta teorie a personalitatii a fost elaborata de catre George Kelly, in 1955. el spunea ca fiintele umane se comporta ca niste oameni de stiinta, in viata de zi cu zi. De exemplu, daca intr-o zi nu ne saluta cineva cunoscut, ne punem intrebarea "oare ce s-a intamplat?" si incercam sa ne amintim toate situatiile in care ne-am mai intalnit cu persoana respectiva pentru a ne da seama unde am gresit si cu ce am suparat-o de nu ne mai saluta. De fapt reluam mintal toate situatiile posibile, pentru a ne explica anumite fapte. Astfel, fiecare dintre noi isi elaboreaza un set de constructe personale, pe care le utilizeaza pentru a intelege lumea si oamenii din jur. Aceste constructe sunt bipolare: de exemplu, unul dintre constructele mele ar putea fi "sensibil-insensibil". Acesta ar insemna ca folosesc aceste atribute pentru a evalua persoanele pe care le intalnesc, analizandu-le din perspectiva sensibilitatii lor. In mod caracteristic, avem un set de aproximativ opt sau noua constructe principale, dar putem avea si mai multe alte constructe minore. Pentru a gasi principalele constructe pe care le utilizam, pute face un exercitiu de genul:

Numiti opt persoane care sunt importante in viata dv.:

A-------- ----- ------ ----------E----- ----- --------- ----- -------

B-------- ----- ------ ----------F----- ----- --------- ----- --------

C-------- ----- ------ ----------G----- ----- --------- ----- --------

D-------- ----- ------ ----------H----- ----- --------- ----- --------

Ganditi-va la aceste persoane in grupuri de cate trei o data. Din urmatoarele trei grupuri, gasiti o caracteristica similara pentru doua dintre ele si prin care difera de a treia. Odata ce ati facut acest lucru, descrieti-l in propozitiile corespunzatoare:

(A,B,C)------si----------sunt------------, dar----- ----- ----este.

(D,E,F)------si----------sunt------------, dar----- ----- ----este.

(A,F,G)------si----------sunt------------, dar----- ----- ----este.

(B,D,H)------si----------sunt------------, dar----- ----- ----este.

(C,E,G)------si----------sunt------------, dar----- ----- ----este.

(H,B,F)------si----------sunt------------, dar----- ----- ----este.

(A,E,H)------si----------sunt------------, dar----- ----- ----este.

(D,G,C)------si----------sunt------------, dar----- ----- ----este.

Cand terminati, incercati sa comparati rezultatul dv., cu rezultatul altor persoane. Daca aveti scrupule in aceasta privinta, puteti utiliza coduri pentru a inlocui numele persoanelor despre care vorbiti, astfel incat sa intelegeti doar dv. cine sunt.

Intrebari:

Incadrati-va in unul din cele patru tipuri temperamentale.

Elaborati un chestionar cu privire la incadrarea unei persoane intr-un anumit tip temperamental