URZICA MARE (Urtica dioica )

  Incadrare sistematica

Regnul: Plantae

Increngatura: Magnoliophyta

Clasa: Magnoliopsida

Ordinul: Urticales

Familia: Urticaceae

Genul Urtica

Specia: Urtica dioica

[Hodisan si Pop,

Descriere In pamant are un rizom tarator, tulpina aeriana, inalta pana la m, cu frunze opuse, oval lanceolate, dintate pe margini si cu peri urticanti, rigizi. Florile dioice, de culoare verzuie, sunt dispuse pe indivizi diferiti; cele femele alcatuite dintr-un ovar super, inconjurat de petale, iar cele mascule dintr-un perigon 4-foliat si stamine; ele sunt reunite in panicule, la subtioara frunzelor superioare

Locuri de crestere Este o planta erbacee, perena, ce creste pe langa case, garduri, magazii, in locuri gunoite cu mult azot, pe malul apelor, in taieturi de padure, etc. Se intalneste in intreaga tara din zona de campie pana in cea montana. Infloreste din iunie pana toamna tarziu. [Mocanu si Raducanu

Parti utilizabile Frunzele Folium Urticae si radacinile- Radix Urticae Majoris

Recoltare Frunzele, se recolteaza din martie pana in noiembrie, si radacinile se recolteaza toamna. Recoltarea urzicilor pe suprafete mari se face prin cosire si strujirea frunzelor, adica se trag frunzele de pe tulpina de jos in sus. Strujirea se face cand planta este proaspata. Inainte de strujire, se indeparteaza frunzele ingalbenite si varfurile. Frunzele se usuca la umbra, intinzandu-se in straturi subtiri Laza,

Principii active: Substante de natura proteica, avand un mare numar de aminoacizi, substante de natura glucidica, amine, steroli, cetone printre care metilheptenona si acetofenona, ulei volatil, substante grase, sitosteroli, acid formic si acetic, provitamina A, vitaminele C, B₁₂ si K acid pantotenic, acid folic, clorofila, protoporfirina, coproporfirina, caroten, saruri de calciu, magneziu, fier, siliciu, fosfati, etc. Substantele vezicante sunt acidul formic, o enzima si o toxalbumina; prin uscare, ele se distrug, iar proprietatea vezicanta a urzicii dispare [Mocanu si Raducanu,

Actiune farmacologica Frunzele de urzica datorita vitaminei K au proprietati hemostatice, datorita mucilagiilor fluidifica secretiile bronsice, iar flavonoidele contribuie la actiunea lor diuretica [Constantinescu si Hatieganu,

Utilizari terapeutice: Intern, sub forma de ceai, influenteaza in bine bronsitele, iar in stari de avitaminoza (anemia de primavara), o cura de urzici aduce o inviorare a intregului organism. Datorita substantelor proteice si vitaminelor este folosita ca aliment. In unele zone ale tarii, ceaiul din frunze si varfuri florifere, indulcit cu miere de albine sau zahar, se folosea contra tusei, naduselii si durerilor de piept. Decoctul radacinii si al frunzelor se lua la tuse cu sange, hidropizie (retinerea apei in tesuturi) si hemoragii. Decoctul frunzelor se lua de asemenea pentru greutate la inima si lesin. Sub forma de ceai, cu actiune diuretica, frunzele de urzica sunt folosite in bolile de rinichi, dizolvand nisipul din acest organ (calculoza renala) si influentand favorabil combaterea reumatismului si gutei, prin eliminarea clorurilor si acidului uric. Datorita vitaminei K  pe care o contine, ceaiul de frunze de urzica are insusirea de a opri hemoragiile, motiv pentru care se recomanda in menstruatii abundente (hipermenoree) si neregulate, hemoragii uterine dupa nastere. In diaree si dizenterie, are rolul de a micsora flora microbiana care a provocat afectiunea, ducand actiunea pana la vindecare. In diabetul zaharat, ceaiul de urzica in amestec cu frunze de dud, nuc si teci de fasole, face sa scada zaharul din sange. Prin diureza pe care o produce, contribuie la reducerea apei acumulate in tesuturi. Ceaiul din fructe de urzica mai este utilizat in obezitate, anemie (datorita fierului pe care il contine) si reumatism. Extern se recomanda in tratamentul hemoroizilor hemoragici, a ranilor greu vindecabile, a ulcerului varicos si in supuratii. In vechime, bolnavii de reumatism erau batuti cu urzica proaspat recoltata, care le producea o activare a circulatiei sangelui cu eliberare de histamina. Sub forma de bai, frunzele si radacina de urzica, impreuna cu radacina de brusture, se foloseau pentru intarirea radacinilor parului, combaterea seboreei si a matretei. Frunzele de urzica, asociate cu alte plante, mai sunt folosite in vaginita atrofica [Mocanu si Raducanu,