Transplantul de tesuturi si/sau organic

Transplantul de tesuturi si/sau organic

Prin "transplantul de tesuturi si/sau organe"se intelege aceea activitate medicala complexa care,in scop terapeutic,inlocuieste tesuturi si/sau organe umane compromise morphologic si functional,din corpul unui subiect uman cu alte structuri similare,dovedite ca fiind sanatoase.

Consimtamantul

Transplantul de tesuturi si de organe este una din formele de varf ale practicii medicale contemporane,care transforma suferinta in nadejde pentru mai multa viata.Este o performanta a stiintei si a practicii medicale pe care Biserica o binecuvanteaza atata vreme cat,prin transplant se rezolva criza determinate de lipsa altor solutii de vindecare si se reda viata normala unei personae,fara insa a i-o ridica alteia:nimeni nu trebuie ucis pentru ca sa traiasca altcineva.

Principii speciale

-sa respecte demnitatea persoanei(donator,receptor,medic)

-sa aiba scop terapeutic

-sa fie in in folosul aproapelui

-sa respecte viata si chiar moartea persoanei umane

Comisia de avizare a donarii de la donatorul viu

Pentru ca prelevarea de organe,tesuturi sau celule de la donatorul viu sa fie posibila este nevoie de avizul comisiei de avizare a donarii de la donatorul viu,constituita in cadrul spitalului in care se efectueaza transplantul.In acest scop,comisia va evalua atat donatorul cat si primitorul care vor fi supusi unui examen psihologic si/sau psihiatric,avand ca scop testarea capacitatii de exercitiu,precum si stabilirea motivatiei donarii.

Comisia are in componenta:

-un medic cu pregatire in bioetica din partea colegiului medicilor judetean sau al municipului Bucuresti

-un psiholog sau un medic psihiatru

-un medic primar,angajat al spitalului si avand atributii de conducere in cadrul acestuia,neimplicat in echipa de transplant

Prelevarea de organe,tesuturi si celule de la donatorul decedat

Conditii:

1.se defineste ca donator decedat fara activitate cardiaca persoana la care s-a constatat oprirea cardiorespiratorie iresuscitabila si ireversabila,confirmata in spital de 2 medici primar

2.se defineste ca donator decedat cu activitate cardiaca persoana la care s-a constatat incetarea ireversibila a tuturor functiilor creierului

3.declararea mortii cerebrale se face de catre medici care nu fac parte din echipele de coordonare,prelevare,transplant de organe,tesuturi celule de origine umana

4.prelevarea de organe/tesuturi sau celule de la persoanele decedate se face numai cu consimtamantul scris a cel putin unu dintre membrii majori ai familiei sau al rudelor,in urmatoarea ordine:1-sot,2-parinte,3-copil,4-frate,5-sora.In absenta acestora consimtamantul va fi luat de la persoana autorizata,in mod legal,conform legislatiei in domeniu,si il reprezinte pe defunct.

Datele privind donatorul si receptorul

Se interzice divulgarea oricarei informatii privind identitatea donatorului cadavru,precum si a primitorului,exceptand cazurile in care familia donatorului,respective,primitorul sunt de accord,precum si cazurile in care declararea identitatii este obligatorie prin lege.

Datele privind donatorul si receptorul,inclusiv informatiile genetice,la care pot avea acces vor fi comunicate sub anonimat,astfel incat nici donatorul,nici receptorul sa nu poata fi identificati.

Tesuturile si celulele de origine umana prelevate pot fi utilizate imediat pentru transplant sau pot fi procesate in depozite in bancile de tesuturi si celule,acreditate sau agreate de Agentia Nationala de Transplant.In conditiile in care pe teritoriul national nu exista nici un primitor compatibil cu organele,tesuturile si celulele de origine umana disponibile,acestea pot fi alocate in reteaua internatioanala de transplant,pe baza unei autorizatii speciale emise de Agentia Natioanala de Transplant.

Finantarea activitati de transplant

-din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate,pentru pacientii inclusi in Programul national de transplant

-de la bugetul de stat si din veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii Publice,pentru pacientii inclusi in programul national de transplant

-prin contributia personala a pacientului sau,pentru el,a unui sistem de asigurari voluntare de sanatate

-donatii si sponsorizari de la personae fizice sau juridice,organizatii neguvernamentale ori alte organisme interesate

Miracolul stiintific reda sprenata de viata

Primul transplant reusit a fost cel de cornee si s-a realizat in 1905.De atunci medicii au reusit sa transplanteze inimi,plamani,portiuni de ficat,pancreasuri,intestine,maini,piele si chiar fete intregi,penisuri,maduca spinarii si celulele stem,vase de sange,valve,oase.

Transplantul autolog inseamna ca provenienta tesutului respective este propie,cum ar fi cel de piele in cazul arsurilor sau refacerea meniscului.Isolog-cand transplantam organe la frati gemeni,iar alotransplanturi-in general,majoritatea transplanturilor care au loc intre acelasi specii si ,bineinteles intre oameni.Prof.dr Irinel Popescu a realizat pentru prima oara in Romania un transplant hepatic.Interventiile dr.Irinel Popescu se bucura de success,insa problema donatorilor este delicate nu numai la noi in tara,chiar si in SUA,de aceea se apeleaza din ce in ce mai des la donatorul viu.

Prof.dr Ionel Sinescu,un alt promtor al transplantului de data aceasta renal.Medic primar urolog a realizat pana acuma peste 750 de transplanturi de rinichi si este primul medic din Romania care a realizat autotransplantul de testicule.Profesorul Sinescu pregateste si primul transplant de pancreas,util pacientilor dependenti de insulina.

Prof.dr Teodor Horvath,sef al Clinicii de Chirurgie Toracica din cadrul Spitalului Militar Central din Bucuresti,a introdus autotransfuzia operatorie in chirurgia toracica si a efectuat pentru prima oara 49 de tehnici chirurgicale si procedee terapeutice dintre care 15 sunt originale.Medicii de la spitalul Marie Curie din Bucuresti au practicat un transplant de 3 degete unei fetite de numai 6 ani care s-a nascut cu doar doua falange la mana stanga.Chirurgii ortopezi au realizat o grefa osoasa,transferand oasele palmei in locul degetelor.Apoi au realizat un nou transplant cu o grefa prelevata din soldul micutei.Cea de a treia interventie chirurgicala va avea ca obiectiv separarea celor 3 falange care in acest moment sunt lipite.Medicii spun ca fetita isi va putea folosi mana stanga la fel de bine ca si cea dreapta.Rezultatele notabile in domeniu ii revin si Prof.dr Ioan Lascar.De exemplu mediatizatul caz al victimei doctorului Ciomu.Dr.Lascar a reconstruit penisul cu ajutorul unei grefe osoase si de piele apartinand pacientului.Tot pe principiul transplantului autolog,barbatii isi pot recapata podoaba capilara iar multe performante poarta semnatura Dr.Irinel Popa.

Aceasta este rezultatul unui sondaj de opinie al Comisiei Europene realizat cu ocazia lansarii cardului European de donator.Ideea de a dona un organ are cei mai multi adepti in Suedia 81%,in timp ce la noi doar 27% dintre romanii chestionati au spus ca ar dona un organ pentru transplant.

Statisticile arata ca in Romania doar un mic numar de transplanturi folosesc organe obtinute de la donatorii decedati.De exemplu in 2005 au fost efectuate 19 transplanturi renale folosind organe de la donatorii in stare de moarte cerebrala in comparative cu 168 de transplanturi renale efectuate in cursul aceluiasi an folosind organe de la donatorii vii.

Era interzisa recoltarea de organe de tesuturi de la minori si personae incompetente,ceea ce denota un element de protectie a acestor grupuri vulnerabile.

Legea 2/1998 este prima lege romaneasca centrata exclusive pe problematica transplantului.

-pentru a se putea face recoltarea de organe de la donatori decedati trebuia indeplinite doua conditii;confirmarea mortii cerebrale si existenta consimtamantului informat dat fie de donator,in timpul vietii fie de un membru major al familiei sale.

Semne clinice si paraclinice:

-coma profunda

-absenta reflexelor de trunchi cerebral

-absenta respiratiei spontane

-cauza mortii cerebrale trebuia clasificata

-diagnosticul de moarte cerebrala trebuia stabilit de doi medici primari

De la minori se putea recolta numai maduva osoasa in beneficial fratelui sau surorii.In scopul recoltarii de maduva osoasa de la minori era necesar consimtamantul parintilor sau al tutorilor.Cu toate acestea,refuzul copilului fata de donare era considerat absolute si facea imposibila recoltarea.

Legea 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor de la cadaver in vederea transplantului introducea un element nou,acela al consimtamantului prezumat

In conformitate cu aceasta lege,prelevarea de organe si tesuturi se putea face si de la persoanele decedate,identificate,nerevendicate de nici o ruda de gradul I sau sot/sotie si care nu au semnat in timpul vietii vre-un act notarial prin care sa-si exprime refuzul pentru donare,prevederi ce pot fi assimilate notiuni de consimtamant prezumat.

Concluzii:

Intreaga evolutie a atitudinii fata de transplantul de organe si tesuturi precum si a legislatiei romanesti a incest domeniu indica faptul ca in centrul acestora se afla si respectul autonomiei individului,fie el donator sau primitor.

Consimtamantul prezumat chiar daca ar duce la o crestere considerabila a numarului de organe si tesuturi recoltate de la donatori decedati,reprezinta o lipsa de respect fata de fiinta umana si poate deschide calea abuzurilor si satisfacerii orgoliilor profesionale.In plus,acceptarea consimtamantului prezumat ar putea duce la stirbirea increderii pacientilor in medici,in conditiile in care ei,pacientii ar putea avea credinta ca odata ajunsi intr-o stare critica,vor valora mai mult morti.

Alternativa etica pentru cresterea numarului de organe si tesuturi pentru transplant ar putea fi voluntarsimul incurajat si introducerea efectiva a cardului de donator care reflecta cel mai fidel optiunea individului cu privire la donarea de tesuturi si organe.In plus sunt necesare programe de educare a populatiei cu privire la beneficiile transplantului.O asemenea abordare plaseaza transplantul de tesuturi si organe pe un fundament etic solid avand ca element central respectul pentru fiinta umana,care continua si dupa moartea acesteia si reduce posibilitatea producerii abuzurilor.

Transplantul de organe recoltate de la donatori vii sau decedati ridica o multitudine de probleme etice.Scopul acestei lucrari este de a analiza oportunitatea introducerii in legislatia romana.In comparatie cu alte state europene,autorii remarca o preocupare mult mai scazuta fata de donarea de organe in Romania:16% dintre familii discuta acest subiect,in comparatie cu 75% in Olanda si 66% in Suedia;disponibilitate scazuta de a doua dupa moarte(27%) sau de a fi de accord cu donarea de la un membru al familiei(32%).

Transplantul reprezinta extragerea unui organ,in totalitate sau in parte din corpul unui donator si implantarea acestuia in corpul pacientului primitor in scop terapeutic.Principalele momente din istoria transplantului uman sunt redate in cele ce urmeaza:

1905:Eduard Zirm(Austria)-primul transplant de cornee la om

1954:Joseph Murray(SUA)-primul transplant de rinichi

1966:Richard Lillehei-primul transplant de pancreas

1967:Thomas Starzl-primul transplant de ficat

1986:Joel Cooper-primul transplant de plamani

Sudierea motivatiei pentru care un donator viu accepta renuntarea la un organ propriu ridica probleme etice controversate,iar in unele cazuri plaseaza actul dincolo de limita legii.Redam mai jos cateva situatii:

Salvarea vietii unei rude appropriate cu care exista o relatie emotionala.

Schimbul de perechi transplant incrucisat:de exemplu sot-sotie care accepta donarea dar fiind incompatibili se apeleaza la o alta pereche aflata in aceeasi situatie.Pe aceasta tema s-a initiat un proiect pilot,iar primul transplant de acest fel s-a efectuat in 2001.

Transplantul efectuat fara consimtamantul dat conform Legii constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 7 ani.Donarea de organe/tesuturi/celule cu scopul obtinerii de foloase materiale(pedeapsa cu inchisoare intre 3-5 ani).Constrangerea de a dona(pedeapsa cu inchisoarea intre 3-10 ani).Publicitatea privind donarea cu scop material(pedeapsa cu inchisoare intre 2-7 ani).Traficul de organe(pedeapsa cu inchisoare intre 3-10 ani).Trecerea prin frontiera a organelor fara autorizatie din partea Agentiei Nationale de Transplant(pedeapsa cu inchisoare intre 3-10 ani).

Au fost urmarite urmatoarele aspecte in discutarea in familii a problemelor legate de donarea si transplantul de organe:

Rezultate:

41% media UE

peste 65% in Olanda si Suedia

sub 25% tarile est-europene Austria

Romania 16%

Disponibilitatea de a-si dona propiile organe in cazd de deces:

56%media UE

Bibliografie

Articol Oana Cuzino "Ce se intampla doctore"aparut in numarul 23 septembrie 2007

Legea numarl  95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii

Revista Biserica Ortodoxa Romana 2008

Bioetica transplantului de organe:atitudini europene:Harald Jung-medic primar medicina legala,Institutul de Medicina Legala Tg.Mures vol 6 nr 3 iulie-septembrie 2008

Principiul autonomiei reflectat in legislatia romaneasca privind transplantul de tesuturi si organe:Beatrice  Gabriela Ioan si Vasile Astarastoae(Sef de lucrari,medic primar legist,Universitatea de Medicina si Farmacie"Gr.T.Popa"Iasi)vol 5 nr 1 ianuarie-martie 2007

Sursa internet

www.provitabucuresti.ro

www.bioetica.ro

www.ziarullumina.ro