Tactica colectiva elementara de atac - baschet

Tactica colectiva elementara de atac - baschet

Orice combinatie tactica consta dintr-o coordonare a actiunilor individuale a doi sau trei coechipieri, cu scop bine definit si raportat la atac (favorizarea demarcajului, patrunderii, depasirii si finalizarea atacului prin aruncare la cos) si la aparare (realizarea unui marcaj cat mai eficient si a actiunilor pentru recastigarea mingii).

Denumite si combinatii tactice fundamentale, ele constituie baza actiunilor tactice colective de echipa, in atac si in aparare.

1. Combinatii tactice in atac

Principalele combinatii tactice in atac sunt:

Combinatia tactica: "da si du-te";

Incrucisarea simpla si dubla;

Blocajul si iesirea din blocaj;

Atacul in superiorotate numerica.

1.1. Combinatia tactica : "da si du-te"

Este recomandata in toate materialele de specialitate drept combinatia tactica fundamentala de atac desfasurata intre doi jucatori, ce poate fi integrata in orice sistem de circulatie ofensiva, prin care jucatorul care paseaza patrunde in mod sistematic spre cos, in scopul realizarii unei actiuni de finalizare.

Prezentarea modelului

Combinatia "da si du-te" se realizeaza intre

doi jucatori: jucatorul aflat in posesia mingii o va

pasa unui coechipier apropiat, dupa care executa o

actiune de demarcaj individual cu directie de cos

(realizand o patrundere) pentru a reprimi mingea

si a incerca sa finalizeze printr-o aruncare la cos.

Alte forme sau variante ale combinatiei "da

si du-te":

cu demarcarea celui care paseaza cu ajutorul coechipierului caruia i-a pasat ( incrucisarea simpla pe jucator static) sau:

demarcarea celui de al treilea atacant prin blocajul efectuat de primul pasator.

Acestor forme vor fi studiate la combinatiile tactice respective.

Componentele combinatiei

In executia combinatiei ""da si du-te" deosebim mai multe actiuni tactice individuale care constituie mijloace de realizare a respectivei faze de joc si care trebuie coordonate in raport de situatia concreta de joc:

a)       Transmiterea mingii si intrarea in posesia acesteia de catre partener presupune:

din partea celui care executa pasa, ca aceasta sa fie precedata de o fenta pentru a determina "culoarul" de pasare prin translatarea atentiei aparatorului spre o alta directie, iar;

din partea primitorului castigarea prioritatii de plan fata de aparatorul direct in raport de minge, prin executia unei ""iesiri la minge" si de folosire a momentului de intrare in posesia mingii drept faza initiala pentru actiunea sa urmatoare.

b) Demarcajul individual al pasatorului urmat de patrundere cu directie spre cos folosind in acest scop urmatoarele mijloace:

patrundere directa spre cos (prin surprindere) din pozitie statica;

fenta de plecare pe directia opusa si patrundere pe partea mingii;

plecare falsa cu schimbare de directie si patrundere pe partea mingii.

Sunt cunoscute drept clasice patrunderile a caror deplasare in teren descriu literele L, C sau S , in functie de pozitia initiala in teren si demarcajul pe care-l realizeaza cel care executa actiunea de patrundere.

b)       Pasa de angajare a patrunzatorului va trebui sa fie precedata de elemente de " hartuire" a aparatorului direct (fenta de aruncare la cos de la semidistanta, fenta de depasire) efectuate in scopul de a-l impiedica pe acesta sa contribuie la intrajutorarea apararii prin inchiderea culoarului de patrundere.

Utlizarea tactica a combinatiei

Simpla conceptual, usor de executat si folosit in joc, combinatia ""da si du-te" este reprezentativa pentru invatarea jocului colectiv organizat. Ea este folosita in special impotriva apararilor individuale, mai ales a celor agresive. Totusi , nu de putine ori, aceasta combinatie este folosita impotriva apararilor in zona, pentru a determina depasirea numerica pe anumite subzone.

Folosind asezarile din dispozitivul preconizat prin modelul de joc si de pregatire la nivelul esalonului echipelor scolare si de juniori (sistemul 2-1-2) impotriva apararii individuale, distingem mai multe variante de folosire a combinatiei tactice "da si du-te" in cadrul unor cupluri de jucatori prestabilite:

fundas - extrema pe aceeasi parte;

fundas - fundas;

extrema - fundas de pe aceeasi parte;

extrema - jucator centru;

jucator centru - extrema.

1.2. Incrucisarea simpla si dubla

a) Incrucisarea simpla

Reprezinta combinatia tactica fundamentala din care rezulta demarcajul unui atacant prin interpunerea in drumul aparatorului acestuia a unui cuplu atacant - aparator care creeaza, pentru moment, un asa numit "paravan" spontan.

Prezentarea modelului

Incrucisarea simpla se realizeaza intre doi atacanti: jucatorul aflat in posesia mingii, dribleaza catre partenerul sau interpunandu-se intre acesta si adversarul lui. Din alergare sau executand o oprire si pivotare defensiva, ii paseaza mingea partenerului de combinatie, acesta continuand actiunea de incrucisare prin efectuarea unui dribling spre cos pentru a finaliza.

Si aceasta combinatie tactica prezinta o multitudine de

forme sau variante de executie:

efectuata intre doi atacanti fara minge, urmand ca cel

care se demarca pe partea mingii sa primeasca pase de la un

al treilea coechipier;

cu desfasurare in contextul unui inceput de "opt

paravanat";

cu desfasurare in contextul combinatiei ,,da si du-te",

ambii atacanti fiind in deplasare sau:

- unul stationar "incrucisare simpla pe jucator static" (de obicei incrucisarea efectuandu-se pe jucatorul centru).

Aceasta ultima varianta a combinatiei de "incruci-

sare simpla cu jucator static" asociata cu combinatia "da

si du-te", reprezinta situatii des intalnite in multitudinea

sistemelor ofensive folosite impotriva apararilor om la om.

Ca urmare, vom face si prezentarea acestui model.

Fundasul (2) aflat in posesia mingii, executa o pasa ca-

tre jucatorul centru (5) cu care urmeaza sa combine. Folosind mijloacele specifice demarcajului "in adancime" (schimbarile de directie, pirueta, schimbari de ritm in alergare), va trece foarte aproape de coechipierul caruia i-a pasat si de la care reprimeste mingea, realizand o actiune de patrundere in dribling cu directie de cos. Jucatorul centru (5) are sarcina de a anticipa actiunea coechipierului sau, executand o ""iesire la minge" urmata de angajarea cat mai oportuna a lui (2) in momentul trecerii acestuia pe langa el.

Componentele combinatiei

Combinatia tactica ""incrucisare simpla" efectuata intre doi atacanti are o deosebita eficienta atat in cadrul desfasurarii unei circulatii ofensive cat si ca actiune de finalizare a unui atac. Coordonarea actiunilor individuale ale celor doi atacanti reprezinta "cheia" reusitei acestei combinatii tactice fundamentale.

a)       Atacantul care initiaza combinatia dribleaza spre partenerul cu care urmeaza sa combine, cu initiativa vadita de a patrunde intre acesta si aparatorul lui, creand o "paravanare" spontana in marcajul efectuat de respectivul aparator. Momentul interpunerii va trebui sa coincida fie cu executia unei pase directe catre coechipierul care trece prin inapoi alui, fie cu executia unei opriri urmata de o pivotare defensiva si pasa oferita catre coechipierul care trece pe langa el.

b)       Atacantul fara minge trebuie sa contribuie la reusita combinatiei. Ca urmare, el va preceda momentul de incrucisare cu o fenta de patrundere (sau patrundere falsa) spre cos - pe directia opusa - pentru a determina retragerea adversarului sau care va mari astfel distanta de marcaj. Apoi, schimband brusc directia de deplasare si trecand suficient de aproape de partenerul sau, primeste mingea. In urma acestor actiuni desfasurate deci de doi atacanti, din momentul in care ultimul primeste mingea, el va dispune de urmatoarele posibilitati de finalizare:

sa arunce la cos din saritura folosind "paravanul" creat prin prezenta coechipierului de la care a primit mingea, sau;

profitand de intarzierea in marcaj realizata prin intermediul cuplului coechipier-aparator in drumul aparatorului sau direct, sa realizeze o actiune de depasire in dribling finalizand din apropierea cosului.

Utilizarea tactica

Combinatia de "incrucisare simpla" este specifica atacului impotriva apararilor individuale, indeseobi cele cu caracter agresiv. Ea poate fi folosita atat in cadrul desfasurarii unor circulatii ofensive de pregatire a atacului cat si drept combinatie de finalizare a atacului. Variatele forme sub care se poate desfasura in contextul si al altor combinatii sau actiuni tactice o impun drept combinatie fundamentala in jocul ofensiv desfasurat la oricare nivel de instruire.

b)    Incrucisarea dubla

Reprezinta combinatia tactica fundamentala care se desfasoara cu participarea a trei atacanti, dintre care unul - cel care se incruciseaza, este static.Mingea se poate afla fie la atacantul pe care se executa incrucisarea, fie la alt atacant, care paseaza coechipierului care s-a demarcat in urma executiei acestei combinatii.

Prezentarea modelului

Jucatorul centru (5) in posesia mingii este folosit

drept "paravan" stationar pentru aparatorii celor doi par

teneri (1 si 2) in deplasarile pe care acestia le fac prin

fata sa.

Va primi mingea intotdeauna cel de- al doilea

patrunzator (2) care, pe langa paravanul stationar al

jucatorului centru, foloseste pentru a se demarca si in

tarzierea provocata de adversarul sau direct (B) de

patrunderea efectuata de partenerul sau (1).

Componentele combinatiei

Eficacitatea acestei combinatii este determinata de manevrele cu continut tactic pe care le intreprind cei doi patrunzatori si anume plecarea falsa si schimbarea de directie, schimbarea ritmului de alergare, aducerea adversarului direct in paravanul jucatorului stationar, astfel ca acesta sa fie obligat sa-l ocoleasca pierzand "contactul" cu adversarul sau.

Atunci cand mingea este pasata jucatorului centru (5) de catre unul dintre patrunzatori (1), acesta va patrunde primul - fara a mai fenta- trecand suficient de aproape pe langa jucatorul centru pentru a-si orienta adversarul sau (A) in paravanul static constituit pe perechea jucator centru si aparatorul acestuia. Al doilea patrunzator (2) foloseste momentul de patrundere a partenerului sau (1) , timp in care, printr-o fenta de plasare pe directia opusa isi concentreaza aparatorul direct asupra unei eventuale actiuni individuale, dupa care va patrunde pe directie opusa, incrucisandu-si directia de deplasare cu cea a coechipierului sau (1) , iar la trecerea pe langa jucatorul centru, va primi pasa de la acesta, urmand sa finalizeze printr-o arucare la cos din saritura sau din dribling.

In cazul in care aparatorii reactioneaza executand schimbarea adversarilor, combinatia se transforma intr-o actiune individuala intreprinsa de jucatorul centru care poate actiona fie printr-o patrundere cu drbling spre cos, fie finalizand printr-o aruncare la cos din saritura.

Ca variante de executie a acestei combinatii mai precizam urmatoarele situatii:

incrucisare dubla executata de fundas si extrema pe jucatorul pivot;

incrucisari succesive pe jucatorul centru in cadrul unor circulatii ofensive, "optul" in patru jucatori sau "cercurile secante".

1.3. Blocajul si iesirea din blocaj

A. Blocajul

Blocajul reprezinta combinatia tactica princ are un atacant ocupa static o pozitie pe teren, barand drumul probabil de deplasare a aparatorului care marcheaza un coechipier aflat sau nu in posesia mingii, favorizand acestuia efectuarea demarcarii, depasirii sau aruncarii la cos.

Blocajele se executa atat in favoarea unui atacant aflat in posesia mingii, cat si a celui fara minge.

In raport de locul ocupat de atacant fata de aparatorul care urmeaza a fi blocat, blocajul poate fi: anterior, lateral si posterior.

Prezentarea modelului

a. Blocajul anterior , se executa in favoarea atacantului posesor al mingii si se foloseste cu precadere pentru a fovoriza aruncarile la cos

de la semidistanta.

Executarea blocajului se face fie urmari-

rind pasa, fie in dribling spre un coechipier, ur-

mat de oprirea intre acesta si aparator si de pa-

sare a mingii. In cazul in care aparatorul barat

prin blocaj anterior ocoleste pe atacantul care

efectueaza blocajul si iese sa marcheze pe ata-

cantul aflat in posesia mingii si care se pregateste sa arunce la cos de la semidistanta, acesta va efectua o depasire pe partea opusa prin care aparatorul ocoleste pe atacantul care executa blocajul sau va arunca din saritura.

b.Blocajul lateral se executa atat in favoarea unui atacant aflat in posesia mingii, cat si a unuia fara minge. Atacantul care il executa se plaseaza lateral, cu fata sau spatele fata de aparator.

El favorizeaza patrunderile si depasirile, avand eficacitate impotriva marcajelor agresive. Pentru favorizarea blocajului, patrunderea sau depasirea care il succede trebuie facuta in mod obligatoriu prin partea in care deplasarea aparatorului este barata prin blocaj.

Pentru reusita actiunii este necesar ca atacantul in favoarea caruia se executa blocajul, sa-si duca aparatorul in blocaj, astfel incat acesta sa se ciocneasca de cel care blocheaza.

In practica, blocajul lateral se executa intr-un plan situat oblic si inapoi fata de aparatori. Se recomanda atacantilor ca demarcarea sau depasirea sa se execute energic, in viteza, pentru a distrage atentia aparatorului de la evitarea blocajului.

c.Blocajul posterior are aplicativitate mai ales in colaborarea dintre jucatorul pivot si extrema.

El consta din plasamentul atacantului in spatele

aparatorului.

Asezarea atacantului care blocheaza nu se face

exact in spate, ci o jumatate de pas spre dreapta sau

spre stanga, astfel incat aparatorul care efectueaza

pirueta pentru a-si urmari atacantul pe care-l march-

eaza sa fie oprit prin blocaj.

Reusita actiunii este determinanta daca inainte de patrundere sau de depasire, atacantul care valorifica blocajul simuleaza o plecare in partea opusa.

B. Iesirea din blocaj

Iesirea din blocaj este o combinatie care se executa in continuarea sau concomitent cu blocajul, mai ales cand aparatorii au efectuat schimbarea de adversar.

Aceasta trebuie astfel executata incat aparatorul care marcheaza pe atacantul care valorifica blocajul sa ramana pe planul al doilea, in imposibilitate de a actiona eficient impotriva celor doi atacanti.

Prezentarea modelului

In momentul in care atacantul care valorifica

Blocajul patrunde sau executa depasirea, atacantul

Care a efectuat blocajul face un pivot sau o pirueta

Si apoi se deplaseaza spre cos.

Daca aparatorii au facut schimbarea de adver

Sar, iesirea din blocaj este urmata de o alergare in

Partea opusa actiunii aparatorului care a executat

Schimbarea, realizandu-se astfel o superioritate nu-

Merica din partea atacantilor.

De obicei, atacantul care iese din blocaj

va executa pirueta care precede plecarea, intor-

candu-se cu fata spre minge.

Pirueta va fi executata dupa ce aparatorii

au facut schimbul de adversar. Nu este necesar

a se astepta ca aparatorul blocat sa se loveasca de atacantul care efectueaza blocajul, el poate incepe pirueta in momentul in care atacantul cu mingea a ajuns pe acelasi plan cu el.

Atacantul care iese din blocaj va ajuta prin vorbire actiunea coechipierului care valorifica blocajul.

1.4. Atacul in superioritate numerica

Reprezinta o situatie tactica frecvent intalnita in desfasurarea jocului de baschet, mai ales in faza de finalizare a contraatacului. Rezolvarea ei impune o serie de sarcini cu caracter tactic, determinate de relatia 2 contra 1 sau 3 contra 2, dupa cum urmeaza:

Atacantul cu minge:

forteaza in dribling, pe drumul cel mai scurt si in cea mai mare viteza, atacarea cosului;

daca nu este oprit de un aparator, finalizeaza atacul prin aruncare din apropierea cosuilui;

numai in cazul in care aparatorul ataca decisiv, paseaza coechiaierului demarcat;

dupa pasa preia sarcinile de jucator fara minge (dublajul atacantului cu minge, participarea la recuperare in caz de nereusita a aruncarii la cos).

Atacantul cu minge

ocupa plan si culoar diferit fata de atacantul cu minge;

cauta sa atraga asupra sa aparatorul;

dubleaza ofensiv sau defensiv atacantul cu minge;

participa la recuperare.

Prezentarea modelului

Atacul "2 contra 1". Ideea de baza in rezolvarea acestui atac constituie aparatorul la marcajul atacantului cu minge. Atacantul(1) dribleaza

deplasandu-se in cea mai mare viteza in drumul spre

cos. Intrat in zona de mare periculozitate din apropie-

rea cosului el va fi atacat de aparatorul (A) care va

incerca oprirea lui din actiune, moment care va coin

cide cu executia unei pase catre coechipierul sau (2)

aflat in actiune de dublaj ofensiv si care va finaliza

atacul aruncand din apropierea cosului. Cei doi atacanti (1 si 2 ) vor circula ocupand planuri si culoare diferite.

Atacul "3 contra 2". Acest atac, pentru a avea eficacitate, va trebui sa fie purtat pe mediana terenului. Jucatorul cu minge (1) dribland

in mare viteza cu directie de cos. Coechipierii sai

(2 si 3) il dubleaza ofensiv sau defensiv, ocupand

planuri si culoare diferite.

Apropiindu-se de zona de mare periculozi-

tate din apropierea cosului, aparatorul (A), iesind

din dispozotivul defensiv, il opreste pe (1) din dri-

bling. Aceasta imperechere in relatia atacant - apa-

rator il va scoate pe A si 1 din atacul "3 contra 2". Pasa executata catre atacantul 2, complet demarcat si in situatia de a finaliza dintr-o foarte buna pozitie fata de cos, il va determina pe celalalt aparator sa-si paraseasca plasamentul initial si-l atace decisiv. Atacantul 2 rezolva aceasta situatie de atac "2 contra 1" prin pasarea executata lui 3 in apropierea cosului, care va finaliza acest atac in superioritate numerica.

Desfasurarea atacului in superioritate numerica "3 contra 2" prezinta mai multe variante determinate de modul in care actioneaza cei doi aparatori, variante pe care le vom prezenta in continuare.

In cazul in care cei doi aparatori (Asi B) raman in marcajul jucatorilor care il dubleaza pe atacantul cu minge (1), acesta isi continua driblingul patrunzand si finalizand din apropierea cosului.

Daca cei doi aparatori (A si B) vor incerca inchiderea culoarului de partrundere spre cos a driblerului (1), acesta are posibilitatea de a pasa eclui mai bine plasat dintre coechipierii sai de la dublaj.

In situatia in care cei doi aparatori (A si B) folosesc manevre de hartuire retragandu-se in apararea cosului si prin plasamentul lor inchid culoarele de pasare catre coechipierii de la dublaj (2 si 3), atacantul (1) are posibilitatea ca, executand o oprire din dribling la nivelul liniei de aruncari libere, sa execute o aruncare la cos din saritura, fiind complet demarcat.

Componentele combinatiei

Situatia tactica de atac in superiorotate numerica isi gaseste rezolvarea prin folosirea eficienta a principalelor elemente tehnice ale jocului: driblingul pasa si aruncarea la cos din alergare sau saritura, integrate in actiunile individuale solicitate: demarcaj, depasire, dublaj si finalizare in conditiile jocului de relatie ce precede finalizarea atacului.

Utilizarea tactica

Atacul in superioritate numerica este specific fazei de finalizare a contraatacului sau atacului rapid solicitand in mod deosebit o eficienta ridicata a tehnici de executie a componentelor tehnico-tactice.

Metodica invatarii combinatiilor tactice elementare colective in atac

a.       Indicatii metodice generale

Cu privire la invatarea si consolidarea combinatiilor tactice fundamentale:

invatarea combinatiilor tactice de atac se va face in stransa legatura (in paralel) cu combinatiile de aparare si invers;

invatarea combinatiilor tactice de atac precede intotdeauna invatarea celor de aparare (mai ales privitor la prima etapa a invatarii - a condisiilor izolate de joc);

invatarea combinatiilor tactice se va face numai dupa ce jucatorii si-au insusit un bagaj tehnic minimal (pasa, driblingul, aruncarea la cos, schimbarea de directie, opririle pivotarea, jocul de brate si picioare, deplasarile specifice);

invatarea combinatiilor tactice presupune neaparat insusirea actiunilor individuale (la nivel satisfacator): demarcajul individual, depasirea, recuperarea, marcajul defensiv;

invatarea combinatiilor tactice necesita operioada lunga dar, in acelasi timp, prezinta avantajul folosirii unor exercitii si formatii structurate pe modelul sistemului de joc preconizat, mijloace care, prin caracterulo lor de intrecere si atractivitate, maresc in mod deosebit interesul elevilor in pregatire.

b.       Metodica pregatirii combinatiei tactice de "da si du-te"

Combinatia tactica "da si du-te" este, in general, o actiune tactica de finalizare a atacului - cea mai simpla combinatie intre doi jucatori in atac. Este prima combinatie ce se invata cu incepatorii. Ea trebuie sa fie prezenta insa odata cu primele complexe tehnico-tactice ale invatarii jocului de baschet in scoala.

"Da si du-te" este combinatia tactica in atac prin care un jucator paseaza mingea unui coechipier, patrunde, reprimeste mingea si o arunca la cos.

1. Structuri de exercitii pentru pregatirea fizica

a) exercitii fara minge:

sprinturi scurte (5-10m);

alergari cu opriri bruste;

starturi cu opriri la semnale;

alergare cu schimbare de ritm;

pas sarit, pas saltat si triplu salt;

mers ghemuit si fandat.

b) exercitii cu minge:

aruncari si prinderi de mingi de diferite marimi si greutati;

purtarea mingii in jurul segmentelor corpului;

pase cu mingea medicinala;

sarituri la coarda si peste banca de gimnastica;

pase si aruncari la cos din saritura, voleibolari repetate.

2. Structuri si exercitii pentru pregatirea tehnica si tactica individuala

Perfectionarea procedeelor tehnice care intra in componenta actiunii:

C       pasa cu doua maini de la piept, directa si cu pamantul;

C       aruncarea la cos din alergare, din dribling si din saritura;

C       fenta de pasa si de aruncare la cos.

La inceput se perfectioneaza aceste procedee tehnice izolate, apoi se asambleaza in structuri. Exemple:

C       iesire la minge-prindere-oprire-pasa;

C       iesire la minge-prindere-oprire-fenta-pasa;

C       pasa-schimbare de directie-prindere-oprire-pasa precedata de fenta;

C       pasa- schimbare de directie in alergare-prinderea mingii-dribling-aruncare la cos.

Perfectionarea actiunilor individuale care compun combinatia: demarcajul, patrunderea, recuperarea la panou.

3. Invatarea combinatiei propriu-zise

"Da si du-te" fara adversar si fara actiune finala

"Da si du-te" cu actiune finala ( exercitii pe jumatate de teren)

Exercitii cu desfasurare pe tot terenul pentru consolidarea invatarii combinatiei "da si du-te"

4. Invatarea combinatiei in conditii de adversitate

Combinatia "da si du-te" se poate executa:

intre jucatorii patrunzatori, in care patrunderea se efectueaza prin demarcaj individual;

intre jucatorii patrunzatori si jucatorii cu srcini speciale ( pivot sau centru).

In toate cele trei exercitii finalizarea se poate face prin aruncare la cos din alergare, din dribling sau din saritura. La inceput aparatorii vor fi pasivi, apoi vor primi tema prin care treptat se va ajunge la un marcaj normal. In aceasta etapa a invatarii se vor face multe jocuri 2x2, 3x3, 4x4 pe jumatate de teren, cu aplicarea combinatiei "da si du-te".

Pentru eficienta aplicarii combinatiei se va tine seama de:

anticiparea actiunii coechipierului de catre jucatorul care urmeaza sa angajeze;

oportunitatea angajarii (cand coechipierul s-a demarcat corepunzator);

alegerea procedeului de pasare care sa corespunda cel mai bine situatiei tactice;

dublarea actiunii finale;

recuperarea ofensiva.

Jucatorul care angajeaza are un rol important deoarece el este acela care valorifica actiunea patrunzatorului. El trebuie sa fie acela care sa aprecieze daca angajarea este posibila si utila. Orice intarziere in angajare, defavorizeaza demarcajul si plasamentul patrunzatorului.

5. Incadrarea combinatiei in sistemul de atac

incadrarea combinatiei "da si du-te" in sistemul de atac in semicerc;

incadrarea combinatiei "da si du-te" in sistemul

de atac 2-1-2 (cu jucator centru);

jocuri 5x5 cu tema, desfasurate pe jumatate de

teren si pe tot terenul (cosul inscris ca urmare a finali-

zarii unei combinatii valoreaza 4 puncte; sau este per-

misa finalizarea ca urmare a efectuarii combinatiei);

joc bilateral cu aplicarea combinatiei in functie

de situatia tactica.

Verificati-va cunostintele

Clasificati si descrieti actiunile tactice individuale de aparare.

Care sunt principalele aspecte ale metodicii invatarii tacticii individuale de aparare.