Jocurile olimpice

Jocurile olimpice

Competitiile olimpice erau deschise tuturor cetatenilor de sex masculin. Sportivii participanti apareau cu trupurile complet goale. De altfel, din cuvantul grecesc "gol" ('gymnos') provine 'gymnasium'. Femeilor le era interzis cu maxima strictete sa urmareasca aceste jocuri, iar participarea lor la intreceri era cu desavarsire exclusa.

De la o оntвlnire de o singura zi, cu o singura cursa, pana in anul 471 i.e.n., Jocurile Olimpice evoluasera, ajungand sa cuprinda 10 evenimente, derulate pe o perioada de peste cinci zile. Pe langa cursa de alergare, evenimentele sportive incluse erau lupte corp la corp, box, curse de cai (atat calare, cat si cu care de lupta), aruncarea discului si a sulitei, precum si un tip de saritura in lungime, pe muzica. Mai exista si un pentatlon, alcatuit din probe de sarituri, alergare, aruncarea sulitei, a discului si lupte corp la corp. Un alt eveniment era pankration-ul, o combinatie violenta de lupte corp la corp si box, in care practic nu existau nici un fel de reguli, iar invingatorul era primul luptator care se recunostea invins.

Jocurile Olimpice se оncheiau cu o cursa de alergare bizara si extenuanta, in care participantii alergau imbracati in costume complete de armura.

Originile:  

Desi asociem Jocurile Olimpice cu sportul, initial aceste Jocuri erau in Grecia Antica un festival religios inchinat lui Zeus. Legenda spune ca Jocurile au fost fondate de Hercule, care a plantat un maslin din ramurile caruia se impleteau cununile oferite invingatorilor.

Primele Jocuri Olimpice au avut loc оn anul 776 о.e.n., cu un unic eveniment: o cursa de alergare de aproximativ 200 metri numita "Stadion", de unde si cuvantul "stadion" pe care il folosim astazi. Jocurile au fost organizate de atunci o data la fiecare patru ani, iar perioada de timp dintre doua intalniri era cunoscuta sub numele de Olimpiada.

Jocurile au fost luate atвt de mult оn serios de catre greci, incat pe durata Jocurilor Olimpice orice razboaie incetau si se derulau armistitii atent supervizate. Chiar si in timpul Razboaielor Peloponeziene, inamicii se adunau laolalta si se intreceau umar la umar in competitiile sportive. Singurii care au incalcat vreodata un asemenea armistitiu au fost spartanii, carora drept pedeapsa li s-a interzis participarea la Jocurile Olimpice din anul 420 о.e.n.

1896 - Jocurile Olimpice Atena

Dupa mai bine de 1 500 de ani de intrerupere, in 1896, la Atena, au fost reluate Jocurile Olimpice. Artizanul reconstruirii acestui fenomen sportiv, cu o filozofie si o cultura proprie, este Pierre de Coubertin.

Ca un omagiu adus Eladei antice, primele JO s-au celebrat chiar la Atena, pe stadionul panatenaic, construit in forma de ,,U', si in conditii asemanatoare cu cele din antichitatea greaca. In spiritul aceleeasi traditii, femeile nu au luat parte la aceste prime intreceri olimpice.

Marea Britanie, Australia, Austria, Bulgaria, Chile, Danemarca, Elvetia, Franta, Germania, S.U.A., Suedia, Ungaria si, bineinteles, Grecia sunt natiunile care au participat la aceasta prima editie a JO.

In conditiile existente la sfarsitul secolului al XIX-lea cand, cu putine exceptii, nu se punea problema unei pregatiri specializate si de durata, participarea sportivilor s-a datorat mai ales dorintei de afirmare a unor oameni bine dotati din punct de vedere fizic, o parte din ei studenti straini sositi in vacanta pe meleagurile grecesti, altii aflati intamplator, la acea data, la Atena. Existau desigur si sportivi antrenati, obisnuiti cu concursurile internationale dar, pentru multi dintre acestia, Jocurile Olimpice nu prezentau inca nici un interes.

In legatura cu structura unor probe, modelul de desfasurare si, indeosebi, performantele realizate, nu ne putem servi de imaginea pe care o avem azi despre caracteristicile JO. Lui Thomas Burke, de pilda, la 100 m, i s-a permis sa ia startul de jos - lucru cu totul iesit din comun pe vremea aceea - numai dupa o aprinsa consfatuire a arbitrilor (care nu intelegeau despre ce este vorba), unii crezand chiar ca atletul se roaga si cere ajutorul vreunei divinitati !

Cu prilejul acestor JO, americanii s-au remarcat la atletism, francezii la ciclism si scrima, germanii la gimnastica si ungurii la inot. Concurentii greci, care intreceau ca numar sportivii tuturor celorlalte tari, s-au situat pe primul loc la tir, inot si maraton. Aici, primul a sosit Spiridon Louis din Arcadia, ,,un cioban in fustanela populara, departe de practicile antrenamentului stiintific', dupa cum l-a descris Coubertin in memoriile sale.

In aceasta perioada, am putea spune de ,,juniorat' a JO, laurii olimpici se cucereau mai mult datorita calitatilor native, decat in urma unui antrenament propriu-zis.

1900 - Jocurile Olimpice Paris

Tinand sa sublinieze nobilele eforturi si meritele lui Pierre de Coubertin, Congresul CIO din 1897 a incredintat Parisului (orasul natal al fondatorului JO moderne) onoarea de a gazdui manifestarea olimpica de la inceputul secolului al XX-lea.

Organizarea acestei editii a ridicat destule probleme. Mai intai a fost nevoie ca forurile sportive grecesti sa fie convinse sa renunte la pretentia ca intrecerile olimpice sa se desfasoare numai pe teritoriul vechii Elade. De asemenea, Jocurile Olimpice aveau nevoie sa fie sustinute din punct de vedere financiar. La editia de la Paris, aceasta a dus la o alianta ce s-a dovedit nepotrivita: includerea JO in cadrul manifestcrilor comerciale si de divertisment prilejuite de Expozitia Universala. De aici, o serie intreaga de neajunsuri. Contrar eforturilor membrilor CIO si masurilor luate de Pierre de Coubertin pentru concentrarea intrecerilor atat ca spatiu, cat si ca timp de desfasurare, sustinatorii financiari si-au impus punctul de vedere. Astfel, competitiile olimpice au insotit Expozitia pe toata durata ei, din luna mai pana in octombrie, si in toate colturile Parisului. Scrima s-a desfasurat la Tuilleries, gimnastica la Vincennes, ciclismul in Parc des Princes, iar atletismul in Bois de Boulogne, pe o pista moale si pe un teren presarat cu arbori in care, nu o data, s-a agatat ciocanul lui John Flanagan. Festivitati de deschidere si de inchidere nu au existat. JO nu au avut o personalitate distincta, importanta lor fiind diluatc printre celelalte actiuni. In atari circumstante, nu este de mirare ca parizienii au venit in numar mic la intrecerile sportive, uneori din intamplare. La sfarsitul Jocurilor, a fost greu de stabilit care dintre probe s-a desfasurat oficial si care a avut un caracter demonstrativ, iar evidenta si centralizarea rezultatelor s-au putut intocmi numai dupa multe eforturi.

La atletism, americanii au invins in majoritatea probelor. Doi dintre ei, Alvin Kraenzlein si Walter Tewksbury, au devenit campioni la patru si, respectiv, douc probe. Spectatorii francezi au primit si o lectie de sportivitate: dupa ce l-au ovationat indelung pe invingatorul cursei de 400 m, imbracat in echipamentul clubului francez Racing, au ramas deceptionati afland ca acesta este un student american - Maxey Long- care, din intamplare, purta echipament identic cu al francezilor.

Reprezentantii Cocosului galic, participanti la toate sporturile din program, se impun la canotaj, scrima, ciclism, rugby, tir si chiar la gimnastica, disciplina forte a germanilor.

Charlotte Cooper - Anglia - devine, cu acest prilej, prima femeie campioana olimpicc (la tenis). Englezii se mai remarca la fotbal, natatie, polo si unele probe din tir si atletism.

Primului sportiv roman la intrecerile olimpice a fost George A. Plagino, viitorul membru al CIO pentru Romania, participant la tir, proba de talere. Printre cei 51 de concurenti provenind din 4 tari, el va ocupa locul 13, cu 11 talere lovite din 20 posibile.

1904 - Jocurile Olimpice Saint Louis

Excelenta comportare a reprezentativei Statelor Unite ale Americii la primele JO moderne, precum si nivelul economic foarte avansat, au determinat CIO sa acorde dreptul de organizare a urmatoarei editii a JO, unui oras american.

In acelasi an, 1904, urma sa aiba loc sarbatorirea centenarului unirii statului Louisiana cu S.U.A. Un prilej in plus pentru cateva personalitati americane influente - printre care insusi presedintele de atunci Theodore Roosevelt - pentru a obtine ca intrecerile olimpice din 1904 sa aiba loc la Saint Louis, inglobate in programul unei mari expozitii internationale. De aici, similitudini cu editia precedenta. Prevazand ceea ce avea se se intample, Pierre de Coubertin a preferat sa nu participe la JO de la St. Louis.

Pentru buna desfasurarea a JO, Universitatea Washington a pus la dispozitie bazele sale sportive, bine utilate pentru acea vreme, asa ca intrecerile au fost mai centralizate si au beneficiat de conditii superioare de desfasurare. Nivelul performantelor a fost mult mai ridicat, fata de editia de la Paris, inregistrandu-se si cateva recorduri.

Distanta mare si costul ridicat al unei deplasari in indepartatul oras american au determinat o participare foarte redusa a sportivilor de pe alte continente. Traversarea oceanului prezenta, la inceputul secolului nostru, destule dificultati. In acest fel, JO din 1904 au apartinut americanilor : inscriind in intreceri peste 400 de participanti (fata de 64 proveniti din restul tarilor), ei au invins in 69 din cele 88 de probe disputate.

Atletismul a constituit atractia intrecerilor olimpice. Un record, ce va dainui 28 de ani, a fost stabilit la 200 m, de Archie Hahn din SUA, devenit triplu campion olimpic. Compatriotul sau Ray Ewry a invins in toate sariturile fara elan. Probele de inot, desfasurate in conditii nepotrivite si pe distante aproximative, au fost castigate, in majoritate, de sportivii germani si unguri.

Cu exceptia scrimei, dominata de tragatori cubanezi, a gimnasticii, unde germanii au fost concurenti de temut si a turneului de fotbal, castigat de canadieni, aproape toate celelalte intreceri au fost monopolizate de sportivii tarii gazda.

1908 - Jocurile Olimpice Londra

Evenimetul a revenit pe batranul continent, in capitala Regatului Unit al Marii Britanii - Londra. Intrucat oficialitatile grecesti perseverau in dorinta ca intrecerile olimpice sa aiba loc, ca in antichitate, numai pe pamant grecesc, CIO facusera o concesie, aproband organizarea la Atena a unei editii intermediare, in 1906, pentru a sarbatori implinirea a 10 ani de la reluarea JO. Ulterior, rezultatele inregistrate cu aceasta ocazie au fost considerate ca neoficiale.

Incepand din 1908, JO au dobandit un profil propriu, afirmandu-se drept cea mai importanta competitie polisportiva a lumii. Pentru succesul editiei de la Londra s-au facut constructii si amenajari speciale: stadion cu tribune incapatoare si bazin de inot.

Concursurile atletice, dominate de catre reprezentantii S.U.A. si ai Angliei, au adus unele elemente inedite: aruncarea discului s-a efectuat atat prin procedeul ,,elen', de pe loc, cat si prin cel ,,modern', cu pirueta.

S-a folosit, pentru prima data, prajina de bambus. De asemenea, a fost introdusa o proba noua - aruncarea sulitei. Numeroase recorduri mondiale si olimpice au incununat straduintele atletilor europeni.

La natatie, s-au remarcat sportivii englezi, mai ales Henry Taylor, triplu campion olimpic la aceasta editie a JO, supranumit de presa vremii _steaua intrecerilor'. Reprezentantii tarii gazda au obtinut, de asemenea, majoritatea medaliilor la sporturile traditionale : ciclism, canotaj, lupte libere, box, tir, precum si la unele discipline introduse ocazional: motonautica, polo calare, tir cu arcul, succese care le-au asigurat locul intai pe natiuni.

In pofida unor conditii nefavorabile si a catorva deficiente de natura organizatorica, JO din 1908 au depasit in multe privinte realizarile editiilor anterioare.

1912 - Jocurile Olimpice Stockholm

La succesul acestei editii a contribuit decisiv concentrarea intrecerilor (numai 15 ramuri sportive) si limitarea, pentru fiecare tara, a numcrului de concurenti ( maximum 10 pentru fiecare proba).

Intrecerile atletice, de nivel foarte ridicat si aprig disputate, au avut pe alocuri accente de dramatism. Atletii americani au invins in toate alergarile de viteza, la sarituri, nn probele combinate si la majoritatea aruncarilor, incheind concursurile cu acumularea a aproape jumatate din totalul medaliilor acordate.

Cu toate acestea, atletul ,,erou' al Jocurilor a fost considerat finlandezul Hannes Kolehmainen, care, luand startul de sase ori in cursele de fond, a cucerit trei medalii de aur.

Un tanar cu infatisare statuara, Jim Thorpe, descendent al triburilor indiene Sioux, a castigat detasat pentatlonul si decatlonul. Ulterior, titlurile i-au fost insa retrase de CIO, sub acuzatia -discutabila- ca el ar fi participat si la concursurile profesionistilor. A trebuit sa treaca sase decenii pana ce, reluand acest caz in 1972, CIO va hotari reacordarea, post-mortem, a celor doua medalii de aur cuvenite nedreptatitului Jim Thorpe.

Germanii, suedezii si australienii au cucerit cele mai multe locuri fruntase la natatie. Pe langa acestia, o impresie deosebita a lasat Duke Paoa Kahanamoku, originar din Hawaii, castigatorul probei de 100 m liber cu un timp senzational pentru vremea aceea. El si-a creat un bun renume in urma refuzului de a aparea intr-un spectacol de music-hall, rol consistent remunerat, insa considerat ca ofensator, acceptand in schimb sa se ocupe in Hawaii de pregatirea tinerilor inotatori. Modestia si regimul sanatos de viata l-au ajutat ca, dupa opt ani, cu prilejul JO de la Anvers, sa devina din nou campion, fapt nemaiintalnit pana atunci in istoricul probei de 100 m.

Dupa o pauzc de 12 ani, calaria a marcat un adevarat triumf pentru reprezentantii tarii gazda. Luptele greco-romane, in cadrul carora unele meciuri au durat peste noua ore, au dat castig de cauza sportivilor din Finlanda si Suedia. Tot sportivii nordici s-au remarcat la iahting, in timp ce englezii, respectand traditia, s-au impus la canotaj.

1920 - Jocurile Olimpice Anvers

Declansarea Razboiului Mondial a anulat desfasurarea Jocurilor Olimpice programate pentru anul 1916. Desi traumatizata dupa marea conflagratie, lumea s-a aratat atasata ideilor si actiunilor olimpice, chiar in imprejurarile nefavorabile ale anului 1920. Ca atare, numarul tarilor si al sportivilor participanti a atins cifre record.

In urma invitatiei primite de COR din partea forurilor organizatoare belgiene (au fost trimise pana si afise in limba romana), s-au luat masuri pentru participarea a 40 de concurenti romani, la sapte ramuri de sport, estimandu-se chiar ocuparea de locuri fruntase la rugby si calarie. Dar fondurile adunate s-au dovedit neindestulatoare, astfel ca sportivii romani nu s-au putut deplasa la Anvers.

Deschiderea oficiala a JO, la 14 august 1920, a avut loc intr-o ambianta solemna; pentru prima data a fost inaltat steagul olimpic, cu cele cinci cercuri, si s-a rostit juramantul olimpic. Desfasurate in conditii materiale nu dintre cele mai bune, concursurile au fost punctate de cateva rezultate remarcabile: s-au stabilit 6 recorduri mondiale si 13 olimpice.

Protagonistii intrecerilor de atletism au fost americanii si, spre surpriza multora, finlandezii. Daca primii au cucerit lauri in probele de sprint si sarituri, scandinavii s-au impus la aruncari si, in mod deosebit, la alergarile pe distante lungi, prin celebrii fondisti Kolehmainen si Nurmi.

Probele de natatie au fost castigate de americani (mai ales prin aportul inotatorilor Kahanamoku si Kealoha din Hawaii) si de suedezi.

Daca, la calarie si pentatlon modern, suedezii au reconfirmat valoarea ridicata din perioada antebelica, la canotaj, englezii au cedat suprematia americanilor, iar la scrima francezii au fost nevoiti sa faca acelasi lucru in favoarea italienilor. Doi frati, Nedo si Aldo Nadi (Italia), s-au intors de la Anvers cu aproape toate medaliile de aur decernate la scrima.

Urmasii vikingilor s-au aratat a fi maestri neintrecuti in manevrarea velelor, in timp ce reprezentantii tarii gazda au monopolizat aproape toate locurile fruntase la tir cu arcul.

In disciplinele atleticii grele, s-a remarcat buna pregatire a boxerilor americani, englezi si canadieni, a luptatorilor finlandezi si suedezi, precum si a halterofililor francezi si belgieni.

Jocurile Olimpice din 1920, aflate la un moment dat sub semnul incertitudinii, s-au putut desfasura si incheia cu bine in urma perseverentei CIO, condus pe atunci de neobositul Pierre de Coubertin.

1924 - Jocurile Olimpice Paris

La editia JO de la Paris, gazduirea participantilor s-a facut, pentru prima data, intr-un asezamant special -,,Satul Olimpic' amenajat in apropierea stadionului Colombes ; la randul lui, acesta a fost renovat si pregatit pentru desfasurarea festivitatilor si a intrecerilor de atletism, rugbi si fotbal.

La aceste Jocuri a luat parte, pentru prima oara, si o delegatie a Romaniei, formata din 51 de sportivi.

Chiar daca presa vremii abunda in critici si ,,solutii' pentru procurarea fondurilor, guvernul nu i-a sprijinit pe sportivi. Acestia au ajuns totusi la Paris, dupa nesfarsite interventii si repetate amanari, cu contributia baneasca a cluburilor sau a sportivilor insisi.

Romania s-a prezentat, la aceasta editie a JO, cu o echipa de fotbal si una de rugbi. Rugbistii nostri, plini de entuziasm, insa cu o pregatire insuficienta si dupc o calatorie obositoare, au fost surclasati in primul meci de reprezentativa Frantei. Afectati de rezultat, ei au suferit o infrangere la scor si in al doilea meci, sustinut in compania formatiei S.U.A., castigatoarea turneului.

Nici participarea echipei de fotbal nu a fost lipsita de obstacole. Pentru a-si completa fondurile banesti, fotbalistii nostri au fost nevoiti sa sustina doua intalniri, in drumul lor spre Franta, cu reprezentativele Cehoslovaciei si Austriei. La eforturile depuse in cele sase meciuri de selectie, organizate in tara, s-a adaugat oboseala drumului si a confruntarilor de la Bratislava si Viena, ceea ce a diminuat mult capacitatile fizice ale jucatorilor. Daca punem la socoteala si alcatuirea intamplatoare a formatiei, nu este de mirare ca primul meci al echipei noastre in cadrul JO a coincis cu o infrangere (0-6, cu Olanda), fapt care i-a atras eliminarea din turneu. In legatura cu acest meci, presa franceza a subliniat, printre altele, ca:' olandezii, in general, n-au fost deloc mai buni ca romanii, dar acestia avand o echipa prea tanara, au dovedit o mare imprecizie in fata portii adverse'.

Competitia de tir s-a desfasurat la 200 km de Paris, la Chalons-sur-Marne, pe o ceata groasa si persistenta. Reduse ca numar, probele au fost castigate, in majoritatea lor, de tragatorii americani. Sportivii romani, in numar de cinci - fara a folosi munitie si arme speciale, ca alti competitori- au concurat satisfacator. Un rezultat bun au obtinut la intrecerea de arma calibru mare pe echipe, clasandu-se pe locul 13 din 22 de echipe, inaintea mai multor tari cu traditie in acest sport.

La turneul olimpic de tenis au participat in premiera si cativa tenismeni romani. Dintre acestia, numai Gheorghe Lupu, dupc victoria in fata mexicanului Declanto, a reusit sa se califice in turul doi. Obisnuiti inca de pe atunci cu turneele internationale, reprezentantii S.U.A. au invins la toate probele.

Se cuvine, de asemenea, sa amintim si locul noua, din 18 tari participante, ocupat de trei sahisti romani la un turneu pe echipe, neinclus in programul oficial al JO, denumit ,,Olimpiada de Sah'. Cu acest prilej s-au pus bazele Federatiei Internationale de Sah , la care a aderat si tara noastra, prin delegatul sau Ion H. Gudju.

Sportivii nostri, dupa pregatiri improvizate, de cele mai multe ori pe cont propriu, si-au aparat cu ardoare sansele in majoritatea cazurilor. Stradaniile lor au dus, intre altele, la inscrierea Romaniei pe tabelul de onoare al tarilor care au obtinut medalii si puncte la aceasta editie a JO.

1928 - Jocurile Olimpice Amsterdam

importante in amenajarea unui mare complex olimpic. Acesta avea la mijloc un incapator stadion, cu o parte a tribunelor acoperita, considerat cel mai modern la vremea aceea. Ovalul culoarelor de atletism a fost inconjurat de o pista de 500 m pentru cursele cicliste. Prin construirea, de o parte si de alta a stadionului, a unui bazin de inot si a salilor care urmau sa gazduiasca boxul si scrima, majoritatea intrecerilor In stradania de a crea cele mai bune conditii materiale, organizatorii olandezi au investit sume olimpice au fost concentrate pe un spatiu foarte restrans, ceea ce a insemnat un mare pas inainte in organizarea JO. La Amsterdam, s-au inregistrat si alte elemente inedite: ceremonialul aprinderii flacarii olimpice - purtata, ca si in zilele noastre, prin mai multe tari de catre stafete- si admiterea femeilor, alaturi de barbati, la intrecerile de atletism si gimnastica.

Debutul olimpic al sportivilor romani (Paris, 1924) nu reusise, din pacate, sa stimuleze energiile nationale. In loc sa considere prima participare romaneasca ca pe un punct de plecare pentru o activitate de perspectiva, organizata si sustinuta pe o durata de mai multi ani, factorii responsabili au neglijat tocmai acest aspect ; unele pregatiri - si acelea izolate- au inceput abia in anul premergator desfasurarii Jocurilor. In noiembrie 1927, o grupare sportiva din Brasov angajeaza un antrenor german pentru atletism care, insa, dupa cateva luni, renunta si pleaca la Timisoara. In fotbal era un adevarat haos, Si iar COR se complace intr-o rezerva inexplicabila si daunatoare' - se afirma in presa vremii. Eforturile sustinute, depuse in primavara anului 1928 de cativa pasionati ai ciclismului, pentru alcatuirea unei echipe olimpice, s-au dovedit insificiente. Ciclistii care intentionau sa participe la JO s-au pregatit pe apucate si, in consecinta, au inregistrat timpi mediocri la selectiile organizate.

Chiar COR se intruneste, pentru a discuta participarea la Jocurile de la Amsterdam, abia la 8 aprilie 1928. Intrucat rugbiul, tenisul si tirul nu mai figurau in programul acestei editii, s-a hotarat ca Romania sa fie reprezentata numai de atleti si scrimeri. Problema strangerii fondurilor necesare deplasarii a fost rezolvata, in cele din urma, prin contributia cluburilor si a sportivilor, prin liste de subscriptie, precum si cu ce a mai ramas din sumele adunate timp de patru ani prin ,,leul olimpic' (o suprataxa perceputa la manifestatiile sportive, care, in mare parte, lua alta destinatie). In pofida solicitarilor, guvernul nu a sprijinit demersul forului olimpic romanesc.

Ca si la precedentele editii ale JO, atletii americani au dominat sariturile si aruncarile, iar cei finlandezi - alergarile de fond. Daca reprezentantii Australiei la natatie nu s-au mai situat pe primul plan al intrecerilor, au aparut in schimb doua noi echipe de inotatori, excelent pregatite : ale Japoniei si Germaniei. Asalturile de scrima au fost castigate, in majoritatea lor, de concurentii italieni, francezi si unguri. Dintre scrimerii nostri, Mihai Savu s-a remarcat prin castigarea seriei a opta, ajungand pana in semifinale.

Dupa o selectie precara, dublata de pregatirea insuficienta si neadecvata, atletii romani au sosit la Amsterdam in ultimul moment. Epuizati dupa o lunga calatorie, ei nu au putut realiza nici macar performantele atinse in tara, fiind eliminati in serii si calificari.

1932 - Jocurile Olimpice Los Angeles

Organizatorii americani au imprimat Jocurilor olimpice o nota specifica, potrivita modului propriu de a intelege desfasurarea unei asemenea manifestari. Daca alta data esalonarea intrecerilor s-a facut pe un termen prea lung, in 1932 s-au organizat cele mai scurte JO. Pentru aceasta insa unii concurenti erau nevoiti sa se scoale foarte devreme, deoarece proba lor se desfasura la sase dimineata. Si inca o mostra de ,,americanisms ca niciodata, fotbalul - sport putin cunoscut in S.U.A. - nu a fost inclus in program, desi s-au facut auzite destule glasuri de protest.

La aceste editie atletismul s-a aflat in casa proprie. Spectatorii, pasionati si cunoscatori, veniti in numar mare, au fost pe deplin satisfacuti de darza inclestare de forte de pe stadion, ca si de lupta dusa cu centimetrii sau secundele, soldata cu doborarea a 16 recorduri mondiale si 25 olimpice. Nu acelasi lucru se poate spune despre infringerea suferita de atletii tarii gazda la inaltime (proba castigata de ei la toate JO de pina atunci) si la 400 m garduri. O puternica impresie au produs victoriile alergatorilor americani Eddie Tolan (100 m si 200 m), a polisportivei Mildred Didrikson (80 m garduri si sulita) si a lui William Carr (care, desi cu cativa ani in urma suferise grave accidente la ambele picioare, ii invinge pe toti specialistii probei de 400m), a polonezului Janusz Kusocinski (10 000 m) si a fondistilor finlandezi ai curselor pe distante lungi chiar in lipsa celebrului Nurmi (acesta se afla doar in tribuna pentru pretinse acte de profesionalism).

Intrecerile masculine de inot au confirmat ascensiunea inceputa cu patru ani in urma de inotatorii japonezi. Favoritii de altadata, americanii si australienii, au dat o palida replica concurentilor din Tara Soarelui Rcsare. Gazdele, in schimb, s-au revansat in probele feminine, pe care le-au dominat net.

La canotaj s-au impus, in primul rand, tarile care aveau deja traditie: S.U.A. si Anglia. La fel in ciclism si scrima (unde au stralucit sportivii din Italia si Franta si, ca de atatea ori pana acum, la sabie, cei din Ungaria), la box (S.U.A. si Argentina), lupte (Suedia,S.U.A. si Finlanda) la haltere (Franta). Cu totul alta a fost situatia la intrecerile de gimnasticc, dominate acum de reprezentantii S.U.A., Italiei si Ungariei sau la cele de cclcrie prilej de afirmare pentru concurentii francezii.

Protestul impotriva actiunilor de fascizare a Germaniei s-a facut simtit inca din 1932. Astfel, la JO de la Los Angeles, in timpul intonarii imnului german sportivii francezi si polonezi au stat jos in mod ostentativ.

1936 - Jocurile Olimpice Berlin

Desemnarea Berlinului drept gazda a JO din 1936 a declansat, pentru prima data in istoria olimpismului, proteste politice. Fortele progresiste au sesizat, inca de la inceput, pericolul reprezentat de regimul national-socialist german pentru pacea lumii. In semn de protest si avertizare impotriva dimensiunii rasiale si agresive a nazismului, se propunea fie schimbarea locului de desfasurare a JO, fie neparticiparea la manifestarea de la Berlin. In Franta s-a cerut interzicerea deplasarii delegatiei olimpice franceze; cercuri muncitoresti si studentesti engleze au efectuat presiuni pentru a opri plecarea sportivilor britanici; in Iugoslavia, conducatori ai sportului au afirmat necesitatea amanarii JO, pana la schimbarea regimului politic din Germania. S-au luat masuri pentru organizarea unui congres ,,antiolimpic' la Paris, in vederea boicotarii JO, ca si a unei ,,Olimpiade Muncitoresti' la Barcelona. Aceasta nu s-a putut desfasura in Spania, datorita izbucnirii razboiului civil, dar a avut totusi loc, un an mai tarziu, la Anvers.

Cuvinte cu adanca rezonanta, ce au rasunat ca apel si avertisment, au fost rostite cu acest prilej de presedintele CIO, Baillet-Latour, despre menirea Jocurilor Olimpice care 'sunt mai ales un mijloc de a te servi de sport ca de un lant de unire intre toate popoarele' Doresc ca Berlinul sa fie locul de intalnire a tuturor natiunilor si punctul de plecare a unei antante cordiale, fara de care pacea nu se poate realiza'.

Daca prezenta sportivilor romani la celelalte editii olimpice a fost asigurata cu mare greutate, in 1936 oficialitatile au sprijinit nu numai deplasarea unei numeroase delegatii sportive, ci si a unor grupuri de elevi, studenti, dansatori, coristi, totalizand peste 100 de persoane. Atletii romani prezenti la aceste Jocuri, desi se pregatisera cateva luni sub indrumarea a doi antrenori unguri, au inregistrat rezultate modeste.

Probele de calarie , desi dominate de concurentii germani, au adus in final prima medalie olimpica pentru delegatia romaneasca. In proba individuala a Marelui Premiu al natiunilor a fost nevoie de o intrecere de baraj pentru desemnarea campionului. Dupa ce concurentii aflati la egalitate - germanul Kurt Hasse si romanul Henri Rang- au parcurs un nou traseu, Rang s-a clasat pe locul al II- lea, obtinand medalia de argint.

1948 - Jocurile Olimpice Londra

Dupa 40 de ani, Londra a gazduit din nou o manifestare olimpica. In Anglia, ca si in alte tari, se faceau inca simtite urmarile marii conflagratii mondiale. Conditiile asigurate pentru desfasurarea concursurilor si intretinerii celor peste 4 600 de sportivi nu au fost dintre cele mai bune.

Germaniei si Japoniei, ca raspunzatoare de declansarea celui de-al doilea razboi mondial, li s-a interzis participarea la Jocuri. Printre tarile care au absentat s-a aflat si tara noastra, optiunea revenind autoritatilor romane de la acea vreme ; pretextul invocat - starea dezastruoasa a economiei nationale, secatuita de razboi.

Cele mai numeroase delegatii le-au inregistrat S.U.A. (415 sportivi) , urmate fiind de delegatia tarii gazda (348 ) . De altfel, americanii au dominat aceasta editie a JO, mai ales la atletism si natatie.

O noua generatie de atleti si-a facut aparitia acum. Figuri celebre ale atletismului mondial s-au afirmat pentru prima oara cu prilejul JO de la Londra. Americanii Dillard (sprint), Whitfield (800 m) si Bob Mathias (decatlon), italianul Consolini (disc), ungurul Nemeth (ciocan), francezul Mimoun, belgianul Reiff si inepuizabilul cehoslovac Zatopek (la fond) au cucerit in 1948 primele lor medalii olimpice. In probele feminine, aproape omniprezenta, o atleta de exceptie - Francina Blankers-Koen, Olanda.

La inot, reprezentantilor SUA nu le-a scapat nici un titlu in intrecerile masculine, tot lor revenindu-le si majoritatea medaliilor in probele feminine. Jocuri sportive, ca baschetul si hocheiul pe iarba, au dovedit superioritatea americanilor si, respectiv, a indienilor. Ciclistii Frantei si Italiei, canoistii Cehoslovaciei, scrimerii Italiei si Ungariei (remarcam ,,recidiva' Ilonei Elek pe podium, ca si la Berlin), halterofilii Egiptului si boxerii Argentinei s-au afirmat, iar altii chiar s-au mentinut in randurile elitei sportive olimpice.

Participarea numeroasa a tarilor si sportivilor lumii la JO din 1948, atunci cand ranile razboiului nu se vindecasera inca, a demonstrat cu pregnanta dorinta tineretului de apropiere si cunoastere, de confruntare a fortelor si virtutilor pe terenul de sport , nu pe campul de lupta.

1952 - Jocurile Olimpice Helsinki

Ca si in 1912, la JO de la Stockholm, aceasta editie a gasit in Finlanda spiritul si conditiile de afirmare a multiplelor virtuti cultivate de olimpism. Programate sa se desfasoare la Helsinki in anul 1940, Jocurile Olimpice fusesera anulate, inca odata, de izbucnirea celui de-al doilea Razboi Mondial. Se vor reintoarce in + Tara celor o mie de lacuri ; atunci cand lumea intreaga isi mai revenise de pe urma conflagratiei.

Romania reia sirul participarii la JO prin trimiterea la Helsinki a unei numeroase delegatii, numarand 83 de sportivi si sportive care au obtinut, la aceasta editie, rezultate de exceptie.

La tir, proba de arma libera calibru redus, doi concurenti, romanul Iosif Sarbu si sovieticul Boris Andreev, realizasera performanta limita: 400 de puncte din tot atatea posibile. Reprezentantul nostru a devenit campion numai dupa numararea ,,mustelor' (33 Sarbu, 28 Andreev), aducand astfel Romaniei prima medalie de aur la JO.

Un alt rezultat romanesc de prestigiu - medalia de bronz- a fost obtinut de Gheorghe Lichiardopol, dupa sustinerea unui baraj la pistol viteza.

Pe langa tir, sporturile care ne-au adus cele mai multe satisfactii au fost boxul (doua medalii) si luptele greco-romane (trei locuri V). Boxerii romani, prezenti la toate cele zece categorii, au avut nesansa unor accidentari: Gheorghe Fiat a fost accidentat in primul meci, iar Nicolae Linca, cu arcada sangeranda, a fost oprit sa boxeze in semifinala cu americanul Floyd Patterson .

Dintre celelalte rezultate, vom sublinia, de asemenea, locul VI obtinut de Lia Manoliu (disc) la prima din numeroasele sale participari la JO. Tot pe locul VI s-a clasat si Ion Soter (inaltime), primul saritor roman care a depasit granita celor 2 metri.

Odata cu JO de la Helsinki, Romania a obtinut primele succese remarcabile, obtinand un palmares onorant : 4 medalii si 27,75 puncte , ceea ce i-a adus clasarea pe locul 23 - din 69 de natiuni participante.

1956 - Jocurile Olimpice Melbourne

Cu editia de la Melbourne, olimpismul a cucerit noi pozitii. Parasind Europa si America, Jocurile Olimpice se desfasoara, pentru prima oara in istoria lor de peste o jumatate de secol, pe un alt continent - in Australia. Totusi, datorita unei legi prohibitive privind aducerea cailor pe pamantul australian, intrecerile ecvestre au fost gazduite de orasul Stockholm.

Romania a facut pregatiri minutioase in vederea deplasarii sportivilor sai la Melbourne si, cu mult inaintea deschiderii Jocurilor, o delegatie romaneasca a studiat la fata locului conditiile de concurs. Drept urmare, evolutia acestora s-a situat la un nivel net superior celorlalte participari.

La atletism, sperantele delegatiei noastre se indreptau cu precadere spre Iolanda Balas, detinatoarea recordului mondial cu 1,75 m. Dar, desi a sarit 1,67 m, a doua performanta a concursului, ea s-a clasat numai pe locul cinci. Era doar inceputul unei cariere stralucite!

Romanii au fost, insa, revelatia probelor de kaiac - canoe. Vechea suprematie a canadienilor, cehilor si americanilor a fost pur si simplu spulberata de concurentii romani. Trei din cele patru medalii de aur decernate la aceasta disciplina au revenit sportivilor nostri.

Leon Rotman a devenit eroul acestor intreceri, depasind performeri recunoscuti, cum ar fi ungurii Parti si Hernek sau sovieticul Buharin. Invingator in ambele probe individuale, Leon Rotman a atins o alta performanta importanta: este primul roman care a urcat de doua ori pe cea mai inalta treapta a podiumului, in cadrul aceleiasi editii. La randul lor, Alexe Dumitru si Simion Ismailciuc s-au impus in proba de C2 1000m, si, dupa o competitie dura cu echipajele sovietice si ungare, au cucerit medalia de aur. Locul patru, ocupat de kaiacistii Mircea Anastasescu si Stavru Teodorov in proba de 1 000 m, a completat excelenta evolutie a sportivilor romani.

Intrecerile de box s-au incheiat cu succes pentru componentii delegatiei noastre: patru boxeri prezenti - patru medalii obtinute. Desi accidentat inca de la debutul turneului, Nicolae Linca (categoria 67 kg) si-a depasit clar toti adversarii, obtinand primul titlu de campion olimpic pentru Romania. Printre invinsii sai, cotati initial ca principali favoriti, s-au numarat campionul european Nicholas Gargano (Anglia) si puternicul irlandez Frederick Tiedt. Mircea Dobrescu (categoria 51 kg) si Gheorghe Negrea (categoria 81 kg) au castigat cate o medalie de argint iar Constantin Dumitrescu (categoria 63,5 kg.) a ajuns si el pana in semifinale, obtinand o medalie de bronz.

Ca si la JO de la Helsinki, tirul a adus delegatiei noastre satisfactii deosebite. Cei mai valorosi tragatori la aceasta editie olimpica s-au dovedit sovieticii, finlandezii si romanii. Proba de pistol viteza a fost dominata de doi concurenti romani: Stefan Petrescu a cucerit aurul olimpic iar Gheorghe Lichiardopol a obtinut medalia de bronz.

La prima participare olimpica, reprezentantii nostri la pentatlon modern au obtinut locul sase (pe echipe).

Gimnastica romaneasca imbogateste palmaresul Romaniei cu doua medalii de bronz, una la echipe iar cealalta, obtinuta de Elena Leustean, la sol. Pana la Montreal mai erau 20 de ani_

Jocurile Olimpice din 1956 au constituit pentru sportivii romani prima afirmare in elita sportului olimpic (locul 9 in clasamentul medaliilor si 11 in ierarhia pe puncte).

Cele 13 medalii si aproape 100 de puncte acumulate de sportivii nostri au adus Romania in seria tarilor puternice, devansand Franta, Belgia, Japonia si Finlanda.

1960 - Jocurile Olimpice Roma

Cu toate ca aspirase de mai multe ori la onoarea de a gazdui JO, 'Cetatea Eterna' a primit investitura abia in 1955, pentru a XVII-a editie. Italienii au reusit sa creeze o atmosfera deosebita si un cadru unic manifestarilor sportive, prin punerea in valoare a neasemuitelor vestigii antice: in interiorul Termelor lui Caracalla s-au desfasurat intrecerile de gimnastica; intre zidurile Bazilicii lui Maxentiu, sub cerul liber, 4 500 de spectatori, aflati in tribune demontabile, au putut urmari disputele luptatorilor; iar traseul de maraton de pe Via Appia Antica, s-a incheiat noaptea, la lumina tortelor, in apropierea Colosseumului, sub Arcul lui Constantin.

Pentru noi, cea mai pasionanta si plina de satisfactii intrecere a fost saritura in inaltime femei, unde Iolanda Balas - supranumita de gazde ,,la grande bionda'- a uluit intreaga asistenta. Ramasa singura de la 1,73 m, ea a sarit apoi 1,77 m, 1,81 m si 1,85 m. Pentru prima oara, in intrecerile olimpice de atletism, au rasunat acordurile imnului de stat al Romaniei ! Memorabila a fost si proba de disc femei, unde Lia Manoliu, aflata pe locul doi pana la ultima incercare, a fost intrecuta, atunci cand nimeni nu se mai astepta, de Tamara Press ; dar si infernala cursa de 1 500 m (primii sase alergatori au doborat vechiul record olimpic), in care Zoltan Vamos a ocupat un excelent loc cinci.

Numai patru tari au reusit sa obtina medalii de aur la intrecerile de lupte greco-romane: URSS, Turcia, Romania si Bulgaria. Concurentii romani, sapte la numar, au inregistrat acum primul mare succes dintr-o serie de valoroase performante olimpice. Dumitru Parvulescu a cucerit o medalie de aur ; Ion Cernea - medalie de argint (dupa o rasunatoare victorie cu 14- 0 in fata marocanului Benakoun si o infrangere la limita in meciul cu viitorul campion olimpic), iar Ion Taranu - medalie de bronz (castigata numai in urma barajului cu turcul Ayvaz, in cel de-al treilea meci sustinut in aceeasi seara).

La probele de canoe, Leon Rotman a castigat o medalie de bronz iar Alexe Dumitru si Igor Lipalit au ocupat locul patru.

Gimnastele noastre, a caror valoare se evidentiase atat la Melbourne, cat si cu ocazia ,,Mondialelor' din 1960, au avut si la Roma evolutii remarcabile si s-au mentinut printre protagoniste, obtinand medalia de bronz in clasamentul general pe echipe. S-a evidentiat valoarea si puterea de lupta a Soniei Iovan, aflata in grupul de elita la individual compus, sarituri, paralele si sol. La a doua participare olimpica, echipa de polo a Romaniei a obtinut locul cinci.

Mai numerosi decat la Melbourne, sportivii romani au obtinut o serie de excelente rezultate, intre care trei titluri de campioni olimpici, mentinand astfel tara noastra pe pozitia de onoare dobandita la editiile anterioare: locul 10 dupa numarul de puncte si 11 dupa cel al medaliilor de aur.

Am putea caracteriza in cateva cuvinte JO din 1960? Din multitudinea de fapte, unele senzationale, putem desprinde etalarea unor ambitii si potente umane neatinse in trecut: la Roma au cazut 73 de recorduri olimpice si 31 mondiale.

1964 - Jocurile Olimpice Tokyo

Plina de inedit s-a aratat a fi, pentru majoritatea participantilor, organizarea pentru intaia data, a unor Jocuri Olimpice in lumea Extremului Orient- in Japonia; zona cu o veche cultura si civilizatie, ai carei oameni, atat de deosebiti ca factura psihica, obiceiuri si preferinte, au parut uneori de neinteles europenilor. Comuniunea a fost realizata insa prin mijlocirea sportului ; lucru firesc, daca tinem seama ca poporul japonez, beneficiar al unor bogate si stravechi traditii de cultivare a virtutilor fizice, considera miscarea ca facand parte din programul curent, fapt redat de expresia: ,,O zi fara sport e ca o mancare fara orez'.

Cu cele 12 medalii si aproape 100 de puncte acumulate, reprezentantii tarii noastre s-au mentinut, si la aceasta editie, in randurile elitei sportive a lumii ocupand locul 12, din 95 de tari participante.

Atletismul a fost singurul sport in care romanii au cucerit medalii de aur. Pe cat de asteptata si sigura era victoria Iolandei Balas, pe atat de neprevazutc a fost aruncarea de 60, 54 m a Mihaelei Penes (cu mult peste recordul sau personal), care a provocat o adevarata deruta printre celelalte concurente. Plecata la Tokio mai mult ca sa invete din experienta celor mai bune sulitase de pe glob, Mihaela Penes, inca o necunoscuta pe plan international (la numai 17 ani), a furnizat poate cea mai mare surpriza a Jocurilor, devenind campioana olimpica; performanta sa a intrecut cu aproape un metru si recordul mondial. Cealalta medaliata cu aur - Iolanda Balas- aflata la apogeul carierei sale sportive, a avut de luptat cu restul concurentelor - iesite una dupa alta din concurs- iar apoi, cand a ramas singura, numai cu stacheta.

Pentru a ilustra valoarea ridicata care a caracterizat proba de aruncare a discului, este suficient sa amintim ca, la acest concurs, recordul olimpic a fost imbunatatit de patru ori. Printre protagoniste, asa cum ne-a obisnuit de la precedentele editii, s-a aflat Lia Manoliu care, cucerind medalia de bronz, a intrecut si doua foste campioane olimpice, Olga Fikotova si Nina Ponomareva. Tot la atletism, Viorica Viscopoleanu a obtinut un onorant loc cinci, la saritura in lungime.

Probele de kaiac-canoe s-au desfasurat pe apele unui lac artificial amenajat la Sagami, in apropiere de Tokio. Componentii delegatiei noastre au acumulat cel mai mare numar de puncte, comparativ cu celelalte 12 sporturi la care am participat. Remarcabile au fost evolutiile lui Andrei Igorov -continuatorul valoroasei stafete predate de Leon Rotman la canoe simplu- si Aurel Vernescu, castigator a doua medalii de bronz, invingatorul campionului mondial, danezul Erik Hansen.

Luptatorii romani nu s-au acomodat deplin cu noul mod de desfasurare a intrecerilor. Chiar daca lupta la parter fusese de curand exclusa, ei au obtinut, totusi, cateva rezultate de valoare. Fara a cunoaste infrangerea, Valeriu Bularca urca pe treapta a doua a podiumului olimipic, in timp ce Dumitru Pirvulescu si Ion Cernea cuceresc medalii de bronz. Ei au fost urmati de Nicolae Martinescu - locul patru, la categoria 97 kg.

Majoritatea medaliilor in probele de tir - arma libera au revenit tragatorilor americani. Printre favoriti s-au aflat si tintasii romani. La pistol viteza, Ion Tripsa, un demn ,,urmas' al lui Stefan Petrescu, a indreptatit sperantele, prin ocuparea unui loc fruntas. Inca inainte de terminarea intrecerii, presati de ora aparitiei ziarelor, mai multi gazetari s-au grabit sa anunte pe medaliati, printre care nu figura nici un roman. Le-au facut chiar fotografii. Indarjit se pare de aceasta prematura agitatie, Ion Tripsa le-a stricat ,,clasamentele': el a tras exceptional in ultima mansa, 296 de puncte, rezultat care l-a propulsat pe locul doi (la numai un punct de campionul probei). La talere, Ion Dumitrescu a obtinut un rezultat bun - locul cinci.

Editia a XVIII-a a JO a consemnat mai multe recorduri: de participare - 95 de tari, dintre care 12 si-au facut debutul olimpic la Tokio; pe plan valoric - numeroase performante deosebite: 45 de recorduri mondiale, 76 olimpice si nenumarate nationale, ceea ce a sugerat denumirea 'Tokio- Olimpiada recordurilor'.

1968 - Jocurile Olimpice Mexico

Pentru ca Mexico sa fie gazda JO din 1968, s-au depus eforturi impresionante de catre Comitetul de Organizare, din a carui conducere a facut parte si renumitul arhitect Pedro Ramirez Vasquez. Numai constructia sau amenajarea bazelor sportive a costat 175. 840.000 de dolari. Simpatia, caldura si sprijinul cu care populatia a inconjurat acest eveniment, au fost exprimate din toata inima prin cuvintele ,,Oferim prietenia noastra tuturor popoarelor lumii', inscriptie aflata pe marele panou electronic al Stadionului Universitar.

Flacara olimpica, adusa dupa canoanele stravechi, de la Olimpia, a parcurs drumul strabatut de Columb cu aproape cinci secole in urma, ca o expresie a legaturii dintre civilizatia europeana si Lumea Noua. Cinstea de a aprinde focul sacru pe Stadionul Olimpic a revenit, pentru prima data, unei femei, atleta Enriqueta Basilio.

Reprezentantii Romaniei au cucerit mai multe medalii si puncte decat la Tokio. Ei au intrecut, ca numar de medalii obtinute, cateva tari cu bogate traditii sportive, ca Anglia, Cehoslovacia, Suedia, Canada, Elvetia, Finlanda.

Intrecerile atletice feminine au consemnat valoarea deosebita a mai multor concurente din diverse tari. Atletele noastre, Viorica Viscopoleanu -cu un nou record mondial si olimpic- si Lia Manoliu - prezenta pentru a cincea oara la JO- au avut marea bucurie de a face ca tricolorul romanesc sa fluture de doua ori pe cel mai inalt catarg. Interesant de subliniat este faptul ca cele mai bune performante ale atletelor noastre au fost obtinute din chiar primele incercari. Mihaela Penes, in lupta cu atlete renumite, a cucerit medalia de argint la proba de aruncare a sulitei.

La canoe dublu, Ivan Potzaichin si Serghei Covaliov au cucerit titlul olimpic, iar kaiacista Viorica Dumitru a reusit sa castige o medalie de bronz, in proba de 1500 de m.

La scrima, Ionel Dramba a obrinut medalia de aur, devenind campion olimpic ; tot in proba de floreta (feminin - echipe) Ana Pascu, Ecaterina Stahl, Olga Szabo si Maria Vicol, au castigat medalia de bronz.

La pistol viteza, Marcel Rosca a obtinut medalia de argint cu rezultatul de 598 p din 600 posibile.

De asemenea, palmaresul delegatiei romanesti s-a imbogatit cu doua medalii de bronz, obtinute de boxerul Calistat Cutov si, la lupte greco- romane, de Simion Popescu.

1972 - Jocurile Olimpice Munchen

Manifestarea olimpica din 1972 s-a bucurat de o participare deosebit de numeroasa si de conditii organizatorice excelente. Majoritatea intrecerilor au fost gazduite de importantul complex sportiv de la Oberwiesenfeld, acolo unde au lucrat si circa 300 de constructori romani.

Flacara olimpica, adusa pe stadionul din Munchen de atletul Gunther Zahn, a fost purtata, in drumul sau din Grecia, de aproape 6 000 de tineri, inclusiv romani, pe parcursul traseului sau prin tara noastra.

Prezenta romaneasca la aceasta editie a fost cea mai numeroasa dintre toate participarile noastre la JO. Luand parte la 14 discipline sportive (in cateva dintre ele - box, lupte, kaiac-canoe si scrima- la toate probele din program), reprezentantii Romaniei au reusit sa asigure tarii noastre cateva locuri fruntase in ierarhia olimpica. Alaturi de tineri - majoritatea debutanti la o editie a JO- nu au lipsit, desigur, nici unii veterani ai sportului romanesc, caliti in intreceri de anvergura si posesori ai unui valoros palmares olimpic, precum Lia Manoliu (participanta la toate JO din perioada 1952 - 1972), Olga Szabo (la a cincea prezenta olimpica), Aurel Vernescu, Ion Dumitrescu si Tanase Muresan (care reprezentasera tara la inca trei editii).

La canoe, Ivan Potzaichin si-a facut si de aceasta data + norma ;, cucerind un titlu olimpic la 1000 .

La atletism, un succes de prestigiu (medalie de argint) a obtinut Argentina Menis, la aruncarea discului. O altc romanca, Ileana Silai, desi a incheiat cursa de 800 m cu un timp superior celei mai bune performante nationale, nu a putut urca mai sus de locul sase. Cu toate ca s-a accidentat incc din calificari, Carol Corbu (la triplusalt) a ocupat totusi locul patru.

Grupul de luptatori a constituit nucleul forte al delegatiei romanesti: mai mult de un sfert din cele 115 puncte ce au revenit Romaniei au fost obtinute de acesti sportivi. La greco-romane, intr-un concurs cu 200 de participanti, printre care toti campionii mondiali ai ultimei editii si trei laureati ai JO din 1968 Gheorghe Berceanu (categ. 48 kg.) si Nicolae Martinescu (categ. peste 100 kg.) devenind campioni olimpici.

Experimentata noastra echipa feminina de floreta, in componenta careia s-au aflat cunoscutele Ana Ene-Pascu (victorioasa si in asaltul contra italiencei Ragno, campioana olimpica), Ecaterina Stahl, Olga Szabo si Ileana Gyulai, a cucerit, ca si cu patru ani in urma, medalia de bronz.

La randul lor, handbalistii s-au comportat remarcabil , obtinand medalia de bronz si mentinandu-se in elita mondiala a acestui sport.

Pe ansamblu, + olimpiada muncheneza ; a onorat asteptarile. Incidentul tragic reprezentat de atacul terorist asupra delegatiei israeliene a ingrozit o lume intreaga, declansand totodata un puternic sentiment de solidaritate intre totii participantii.

1976 - Jocurile Olimpice Montreal

Dupa Saint Louis - 1904 si Los Angeles - 1932, intrecerile olimpice de vara se organizeaza tot pe continentul nord-american: in Canada, la Montreal. Aprinderea flacarii olimpice la aceasta editie constituie un fapt inedit. Purtata de tineri sportivi greci, flacara a ajuns la Atena, pe stadionul unde s-au desfasurat intrecerile primei editii a JO moderne din anul l896. De aici, printr-un sistem special de raze laser, a fost transmisa, via satelit, direct in Canada, aprinzandu-se intr-un creuzet, construit anume pentru aceasta ceremonie. ,,OLIMPIADA Nadia Comaneci', asa a denumit mass media internationala intrecerile de la Montreal.

Datorita evolutiei sale exceptionale, sportiva noastra a fost recunoscuta drept vedeta incontestabila a acestor Jocuri. Cu gratie, precizie, acuratete si - in acelasi timp- cu puterea de exprimare a frumusetii miscarii, gimnasta de numai 15 ani a incantat sute de milioane de spectatori si telespectatori, stabilind un record greu de egalat - 7 note de l0 intr-un concurs de amploarea JO. Iata cateva aprecieri din presa JO de la Montreal: ,,Nadia este o gimnasta perfecta, un adevarat fenomen' (Arthur Gander, presedintele F.I. de Gimnastica in perioada JO de la Montreal). ,,Nadia Comaneci este o gimnasta cum putine se nasc' (Franco Menichelli - Italia, fost campion mondial si olimpic). ,,Micuta romanca si-a prezentat exercitiul - atat de greu, atat de dificil in compozitia sa - cu perfectiune si simt artistic, incat am inteles ca marea clipa a gimnasticii trebuie sa vina' (Yukio Endo - Japonia, fost campion mondial si olimpic). ,,La Olga Korbut existau sclipiri. La Nadia Comaneci expresivitatea este totala, de la inceput pana la sfarsit, cu combinatii in care amplitudinea si echilibrul sunt remarcabile' (Arthur Magakian - Franta, antrenorul echipei nationale). ,, Ce sa faci? Ce sa mai spui? Cum sa vorbesti de atata frumusete cand cuvintele ti se par atat de sarace' (,,Sports Magazin' - Franta) .

Cu cele 27 de medalii cucerite, dintre care 4 de aur, si cu cele l77,5 puncte obtinute, Romania se claseaza, pentru prima oara, printre primele l0 natiuni ale lumii, ocupand locul al V-lea in clasamentul pe total medalii, locul al VI-lea dupa numarul de puncte si locul al IX-lea dupa numarul medaliilor de aur. Este cea mai buna evolutie din istoria participarii sportivilor romani la intrecerile olimpice. Delegatia olimpica a Romaniei a cuprins l66 de sportivi (107 barbati si 59 femei), participand la 11 sporturi: atletism, box, kaiac-canoe, canotaj, gimnastica, haltere, handbal, lupte, natatie, scrima si tir. Gimnastica se situeaza pe primul loc dintre sporturile cu care s-a participat, cucerind aproape 30 % din numarul de puncte si medalii obtinute de catre intreaga noastra delegatie. Trei din cele patru medalii de aur obtinute la aceasta editie a JO de catre delegatia romana, au fost cucerite de catre Nadia Comaneci. De altfel, gimnastica feminina inregistreaza, la Montreal, un palmares formidabil : 7 medalii - dintre care 3 de aur, 2 de argint si 2 de bronz . Echipa compusa din Nadia Comaneci, Teodora Ungureanu, Mariana Constantin, Anca Grigoras, Gabriela Trusca si Georgeta Gabor, s-a clasat pentru prima oara pe locul al II-lea, obtinand medalia de argint. Si gimnastica masculina a inregistrat un real progres, fata de editia precedenta a JO, Munchen 1972, clasandu-se pe locul al VI-lea in proba pe echipe. Cu toate ca a fost accidentat, Dan Grecu a castigat medalia de bronz la inele, clasandu-se pe locul al IV-lea la sarituri.

Sportivii romani au obtinut rezultate foarte bune si la kaiac-canoe, realizand 33 de puncte si 4 medalii : Vasile Diba - aur si bronz la kaiac ; Gheorghe Danielov si Gheorghe Simionov -argint la kaiac dublu ; Larion Serghei si Policarp Malihin - bronz la canoe dublu. La fel ca si la editia precedenta a JO, luptatorii de greco-romane Berceanu, Ginga si Rusu, si-au adus o contributie importanta la ,,zestrea' de medalii si puncte a delegatiei tarii noastre - 3 de argint si 3 de bronz, precum si 34 de puncte. La « libere », sportivii nostri au castigat alte doua medalii de bronz si un loc cinci. Cu cele cinci medalii cucerite de pugilistii romani, 2 de argint si 3 de bronz, tara noastra s-a clasat pe locul al IV-lea in ierarhia tarilor participante la box, dupa S.U.A., Cuba si Polonia, surclasand U.R.S.S. Reconfirmandu-si valoarea mondiala, handbalistii au ajuns in finala competitiei, dobandind medaliile de argint, in urma confruntarii cu echipa URSS.

In programul JO de la Montreal a fost introdus, pentru prima data, si handbalul feminin, echipa noastra clasandu-se pe locul al patrulea. La canotaj, sportivii nostri au participat la 4 probe feminine si 2 masculine. Fetele au cucerit o medalie de bronz, un loc IV si doua locuri VI. Sportivii romani au fost prezenti la toate probele de scrima, in delegatie fiind inclusi l3 scrimeri si 5 scrimere. Bilantul a fost urmatorul: o medalie de bronz in proba de sabie pe echipe, un loc IV tot la sabie, in proba individuala, si un loc VI in proba de spada, pe echipe. Adaugand la toate acestea si medalia de bronz a lui Gheorghe Megelea la atletism - aruncarea sulitei, ca si cel mai bun rezultat inregistrat vreodata de poloisti la JO (locul al patrulea), se poate afirma ca olimpicii romani au izbutit la Montreal o evolutie fara precedent.

1980 - Jocurile Olimpice Moscova

Cand CIO a acordat organizarea JO din 1980 orasului Moscova, era de asteptat ca increderea sa reduca tensiunile politice dintre Est si Vest. Din pacate, n-a fost deloc asa. Prezenta sovietica in Afganistan a determinat o serie de tari occidentale sa boicoteze competitia olimpica, acestea refuzand sa-si trimita sportivii in capitala URSS. Chiar si in aceste conditii, aproape 6 000 de sportivi din peste 80 de tari au fost prezenti la Moscova, disputandu-si intaietatea pentru cucerirea celor peste 600 de medalii puse in joc.

Dar, daca numarul sportivilor si al tarilor participante a fost mai mic decat la ultimele editii ale JO, a crescut in schimb valoarea performantelor, depasindu-se 73 de recorduri olimpice, 36 mondiale si 39 europene, fata de 70 olimpice, 30 mondiale la JO de la Montreal, desfasurate cu patru ani in urma. Intrecerile olimpice de la Moscova au fost urmarite de peste 5 milioane de spectatori prezenti in tribunele salilor si stadioanelor. In plus, peste 1,5 miliarde de telespectatori au vizionat zilnic transmisiile efectuate de 59 de societati de televiziune din intreaga lume.

Delegatia Romaniei a aliniat la startul acestei competitii 239 sportivi, dintre care 76 femei. S-a participat la 18 sporturi, din cele 21 incluse in programul olimpic si la 134 din cele 203 probe. Cu cele 25 medalii cucerite si cu 203 puncte realizate, sportivii romani s-au clasat pe locul al VI-lea in clasamentul pe puncte si pe total medalii, si pe locul al VII-lea in clasamentul pe medalii de aur, fiind pentru prima data cand se cuceresc 6 medalii de aur.

Ca si la editia precedenta a JO (de la Montreal), gimnastica a fost sportul care ne-a adus cele mai mari satisfactii, prin cele 7 medalii - dintre care 2 de aur- si 44,5 puncte. Eroina acestor intreceri a fost, din nou, Nadia Comaneci. Gratia si armonia executiilor sale au prilejuit un nou triumf al scolii romanesti de gimnastica. Presa aprecia astfel participarea Nadiei la aceasta editie a JO:,, Eroina Jocurilor Olimpice de la Montreal, romanca Nadia Comaneci, n-a avut contracandidata in ceea ce priveste aspectul artistic al exercitiilor si tinuta sportiva plina de maretie ''. (Agentia TASS) La fel ca in urma cu patru ani, la Montreal, Nadia Comaneci a fost cea mai stralucitoare participanta. Nadia a dovedit nu numai ca si-a mentinut stilul sau aerian, inimitabil, dar si ca are nervii tari si o vointa de neinfrant'' (Agentia DPA - Hamburg).

La masculin, gimnastii nostri au avut cea mai buna evolutie din istoria participarii lor la intrecerile olimpice. Este adevarat ca nu au cucerit nici o medalie, dar pozitia IV-a in ierarhia pe echipe ii onoreaza, iar prezenta lui Dan Grecu, pe locul al IX-lea la individual compus si pe locul al VI-lea la inele, constituie performante notabile. Atletismul a fost si de data aceasta ,,sportul rege'' al Jocurilor Olimpice, polarizand zilnic atentia unui numar de aproape 100 de mii de spectatori.

Cu toate ca au lipsit o serie de personalitati din elita atletismului modern, totusi intrecerile olimpice de la Moscova s-au ridicat la un inalt nivel valoric. Cifrele vorbesc de la sine : 7 recorduri mondiale si 16 olimpice au fost stabilite cu aceasta ocazie. Atletii romani au ocupat la aceste intreceri un loc IV si doua locuri VI. Ca si la editiile precedente ale JO, printre sporturile care si-au adus o contributie importanta la afirmarea sportului olimpic romanesc s-au aflat, din nou, kaiacul si canoea. Cu cele 5 medalii obtinute, dintre care una de aur, si cu 37 de puncte realizate, sportivii ,,flotilei de aur'' s-au situat printre primele trei tari la aceasta ramura de sport. Ivan Potzaichin a cucerit din nou o medalie de aur, impreuna cu Toma Simionov - in proba de canoe 1 000 m, iar cu Petre Capusta - la canoe dublu 500 m- una de argint. Kaiacistul Vasile Diba s-a clasat pe locul al III - lea imbogatind palmaresul Romaniei cu inca o medalie.

De asemenea, kaiacul de 4 - baieti (Vasile Diba, Nicusor Esanu, Ion Geanta, Mihai Zafiu) a mai cucerit o medalie de argint. Tot la kaiac, fetele au mai obtinut medalii de bronz atat in proba de simplu, cat si in cea de dublu. In clasamentul pe natiuni la aceasta ramura de sport, Romania s-a situat pe locul al III-lea, dupa puternicele formatii ale RDG si URSS. La lupte, tara noastra a fost prezenta cu garnitura completa atat la « greco-romane », cat si la «libere», cu un total de 20 de luptatori, cate 10 pentru fiecare stil. Dintre acestia, 12 s-au clasat pe primele sase locuri, cucerind cate o medalie de aur, de argint si de bronz. De asemenea, 2 locuri IV, 3 locuri V si 3 locuri VI. Cele 34,5 puncte obtinute de luptatori, au reprezentat o contributie consistenta la sporirea totalului general acumulat de tara noastra. Canotajul constituie -pentru delegatia Romaniei- revelatia acestei editii a JO, deoarece a intrat in categoria sporturilor care aduc multe puncte si medalii. Rezultatele inregistrate de acest sport, pana la intrecerile olimpice de la Moscova, fusesera modeste, cea mai buna performanta inregistrandu-se la JO de la Montreal, unde se obtinusera prima medalie - de bronz - si 9 puncte.

De data aceasta, bilantul canotajului a fost de trei medalii, dintre care una de aur, si 32 de puncte; ceea ce i-a permis echipei sa se claseze pe locul al III-lea in ierarhia tarilor participante. Notabila este performanta Sandei Toma care a castigat proba-regina, aceea de simplu. Descoperita cu numai trei ani inainte de JO, ea s-a impus repede in ierarhia performerelor din acesta disciplina. Dupa numai un an de canotaj, Sanda Toma castiga titlul de campioana nationala, dupa doi ani pe cel de campioana mondiala, iar dupa trei ani titlul de campioana olimpica, fara a fi invinsa, in acest interval, la nici o regata internationala. Celelalte doua medalii de bronz au fost obtinute tot de fete, in probele de dublu vasle si 8+1.

La scrima, ierarhiile mondiale nu au fost schimbate, cu exceptia Frantei, care a cucerit 4 medalii de aur si a URSS careia i s-au decernat numai 3 titluri olimpice. Scrimerii romani au participat la JO de la Moscova cu o echipa completa, fiind inscrisi la toate probele si au cucerit doua locuri IV, doua locuri V si doua locuri VI. La tir, in mod cu totul exceptional, trebuie remarcata performanta pistolarului Corneliu Ion, care, intr-o lupta epuizanta cu Jьrgen Wiefel din R.D.G. si Gerhard Petrisch din Austria, dupa trei manse de baraj, a reusit sa-i depaseasca si sa cucereasca titlul olimpic cu un total de 596 puncte. Inca de la JO de 1a Montreal, Corneliu Ion se anunta ca un pretendent serios la o medalie olimpica. Un an mai tarziu, in 1977, el a cucerit titlul de campion al Europei, iar performanta inregistrata l-a impus ca recordman mondial. Cu un an inainte, la un concurs organizat 1a Bucuresti, Corneliu Ion realizase cea mai buna performanta mondiala - 600 p din tot atatea posibile.

Handbalistii romani au facut tot ce le-a stat in puteri pentru a cuceri aurul olimpic, singurul care le lipsea dintr-un impresionant palmares. Dar o infrangere in semifinala, in fata eternei rivale Iugoslavia, a adus echipei noastre numai medaliile de bronz, dupa o victorie in fata Ungariei. Finala ,,mare' si titlul de campioana olimpica au fost castigate de echipa R.D.G.

La volei s-a participat atat cu echipa masculina, cat si cu cea feminina. Cea dintai a castigat medalia de bronz, iar fetele s-au clasat pe locul al VIII- lea. Dupa o absenta de 20 de ani, tara noastra a participat, din nou, la probele de hipism: cu echipe - in probele de dresaj si obstacole, dar si la individua - in proba de dresaj. Calaretii nostri au castigat o medalie de bronz la echipe dresaj si un loc V la echipe obstacole. De asemenea, un loc VI, prin Anghelache Donescu care a concurat pentru Marele Premiu la dresaj individual. Timp de 16 zile, in perioada 19 iulie -3 august 1980, Moscova a gazduit unul dintre cele mai frumoase spectacole sportive, intrecerile celei de-a XXII-a editii a Jocurilor Olimpice. In dupa-amiaza zilei de 3 august, a avut loc ceremonia de inchidere, la care au participat peste 100.000 de spectatori.

1984 - Jocurile Olimpice Los Angeles

Dupa 52 de ani, Los Angeles - capitala ,,Vestului salbatic'- este din nou gazda Jocurilor Olimpice . Romania a fost singura tara din blocul comunist care a participat, celelalte boicotand intrecerile din California, ca replica la absenta americanilor (impreuna cu aliatii lor) in urma cu patru ani, la Moscova.

Chiar in aceste conditii, la startul intrecerilor s-au aliniat 7.000 de sportivi din 140 de tari, pentru a concura la cele 221 de probe din 21 de sporturi cuprinse in program. Atletismu1 romanesc a fost reprezentat la Los Angeles de numai 9 atlete. 8 dintre acestea au realizat cea mai buna performanta a atletismului romanesc din istoria participarilor la JO, castigand in total 10 medalii : Doina Melinte - aur la 800 m si argint la 1 500 m ; Maricica Puica - aur la 3 000 m si bronz la 1 500 m; Anisoara Cusmir-Stanciu - aur la lungime; Mihaela Loghin - argint la greutate ; Vali Ionescu - argint la lungime ; Florenta Craciunescu - bronz la disc ; Cristina Cojocaru - bronz la 400 m garduri si Fita Lovin - bronz la 800 m. Cu acest palmares de exceptie, care a insumat 52 de puncte, atletismul romanesc s-a situat pe locul V in lume, intre natiunile participante la intrecerile atletice de la Los Angeles, inaintea unor tari cu vechi traditii atletice, cum ar fi Canada, Finlanda, Franta si Australia. Si canotajul feminin a reprezentat o adevarata revelatie.

Romancele au castigat, pe lacul de la Casitas, cinci din cele sase titluri olimpice feminine, cel de-al saselea echipaj cucerind medalia de argint. Daca adaugam la acest bilant medaliile de aur si de argint obtinute de cele doua echipaje masculine romanesti si facem un total, constatam ca, la cele opt probe la care s-a participat, s-au castigat tot atatea medalii, dintre care 6 de aur si 2 de argint. Este cel mai bun rezultat inregistrat de canotajul romanesc la intrecerile olimpice.

La masculin, cele opt titluri olimpice au fost impartite de tot atatea tari, fiecareia revenindu-i cate o medalie de aur. In clasamentul general pe natiuni, la canotaj, pe locul I, cu 53 de puncte, s-a situat S.U.A., iar pe locul al II-lea Romania cu 52 de puncte. Se cuvine sa mentionam faptul ca americanii au prezentat echipaje in toate cele 14 probe masculine si feminine, in timp ce canotajul romanesc a concurat numai la 8 probe. La medalii, canotajul romanesc se afla in frunte, deoarece a cucerit 6 medalii de aur si 2 de argint, in schimb americanii au castigat 2 medalii de aur, 5 de argint si 1 medalie de bronz.

Cu acest bilant Romania s-a situat pe locul al II-lea, in clasamentul intocmit dupa numarul medaliilor de aur, si pe locul al III-lea, dupa numarul total de medalii si puncte. Un bilant excelent, mai ales daca avem in vedere faptul ca, la toate editiile JO dinaintea celor de la Los Angeles, sportivii nostri au castigat in total 28 de medalii de aur, in timp ce la aceasta editie a JO, au devenit detinatorii a 20 de titluri olimpice. La JO l 984, 74,0l %, din totalul sportivilor romani participanti la intrecerile olimpice, s-au clasat pe unul din locurile I - III , fata de numai 31% la JO din 1980 si 1976, 24% la JO din 1972 si 27% la JO din 1968.

1988 - Jocurile Olimpice Seoul

Jocurile Olimpice s-au desfasurat din nou pe pamantul Asiei; dupa Tokio in 1964, Seulul -capitala Republicii Coreea- este gazda celei de a XXIV-a editii a intrecerilor olimpice.

Din fericire pentru Miscarea Olimpica, nu a mai existat nici un boicot. 159 de tari au onorat aceasta editie a Jocurilor Olimpice, 8473 de sportivi intrecandu-se la cele 23 de sporturi cu 237 de probe incluse in programul acestei editii.

S-au batut toate recordurile: numar de tari si sportivi participanti, numar de sporturi si probe incluse in programul olimpic, numar de spectatori, cele mai moderne si dotate baze sportive. In plus, a fost si cea mai 'informatizata' editie a Jocurilor Olimpice, calculatoarele fiind prezente peste tot si pentru orice problema, de la promptitudinea rezultatelor, la cele mai diverse detalii organizatorice si tehnice. Televiziunea a fost prezenta pretutindeni: 23 de canale TV, cate unul pentru fiecare sport inclus in programul JO, au transmis - in continuu si integral- toate intrecerile sportive, de la competitiile preliminare la cele finale.

Ca orice editie a Jocurilor Olimpice, si cea de la Seul a avut vedetele si eroii sai. Dintre acestea, romanca Daniela Silivas castiga 3 medalii de aur, 2 de argint (una cu echipa) si 1 de bronz. Florence Griffith Joyner (SUA), a cucerit 3 medalii de aur si 1 de argint. Inotatorul sovietic Vladimir Salnikov, campion olimpic la 1500 m, a repetat performanta de la JO din 1980 de la Moscova. El este si detinatorul unui alt record: 61 de victorii consecutive in perioada 1977-1986. Tot la inot, Krisztina Egerszegi (Ungaria), campioana olimpica la numai 14 ani, prevestea o cariera de exceptie, castigand ulterior cinci titluri olimpice, la trei editii consecutive: 1988, 1992 si 1996. Cea mai titrata sportiva la Jocurile Olimpice de la Seul a fost, insa, inotatoarea Kristin Otto, care s-a dovedit imbatabila in sase probe, la trei stiluri diferite, castigand sase medalii de aur.

Romania a avut o delegatie relativ mica, fata de alte editii ale Jocurilor Olimpice, numarand doar 62 de sportivi, care au concurat la numai 10 sporturi si 55 de probe. Cu toate acestea, ei au realizat una dintre cele mai bune prezente la Jocurile Olimpice: in total, sa-u obtinut 24 medalii, dintre care 7 de aur. Tara noastra s-a mentinut in primele 10 natiuni sportive ale lumii: locul al X-lea in clasamentul pe puncte, locul al IX-lea in clasamentul pe total medalii si locul al VIII-lea in clasamentul medaliilor de aur castigate, intrecand astfel numeroase tari cu vechi traditii sportive, printre care Franta, Italia, Canada si Australia

Gimnastica, din nou _ la inaltime! De data aceasta, Daniela Silivas a fost port-drapelul gimnastelor noastre, castigand nu mai putin de 6 medalii, dintre care 3 de aur, 2 de argint (una cu echipa, clasata pe locul al II-lea, dupa URSS) si 1 de bronz. La acest succes au contribuit -pe langa Daniela Silivas- Aurelia Dobre, Gabriela Potorac, Eugenia Golea, Celestina Popa si Camelia Voinea.

Sorin Babii a devenit campion olimpic in proba de pistol liber, confirmand traditia tirului romanesc. Sorin Babii este al cincilea campion olimpic la tir dupa Iosif Sarbu (1952), Stefan Petrescu (1956), Ion Dumitrescu (1960) si Corneliu Ion (1980).

O premiera in sportul romanesc: Noemi Lung, care a obtinut cea dintai medalie de argint pentru inotul romanesc, dupa cea de bronz, cucerita de Anca Patrascoiu la Jocurile Olimpice din 1984 de la Los Angeles.

Sportul rege al Jocurilor Olimpice - atletismul - ne-a adus satisfactia unei medalii de aur, cucerita de Paula Ivan in proba de 1500 m. Aceeasi sportiva a mai obtinut si o medalie de argint, in proba de 3000 m.

Canotajul romanesc continua seria marilor succese olimpice, adaugand la zestrea de medalii si puncte a Romaniei 1 medalie de aur, prin echipajul compus din Rodica Arba si Olga Homeghi; 4 medalii de argint si 2 de bronz. De asemenea, un loc IV si un loc V. Cu totalul de 6 medalii si locurile IV-V, Romania, s-a clasat , la canotaj, pe locul al II-lea dupa RDG, ceea ce reprezinta o performanta de rasunet.

1992 - Jocurile Olimpice Barcelona

Barcelona, orasul de resedinta a presedintelui de atunci al Comitetului International Olimpic - Juan Antonio Samaranch- a devenit, pentru 16 zile, centrul sportiv al lumii, prin organizarea editiei din 1992 a Jocurilor Olimpice.

Sportivii romani au acumulat 153 de puncte (87 - fetele si 86 baietii), cucerind 18 medalii, din care 4 de aur. Cu acest bilant, delegatia noastra s-a clasat pe locul al XI-lea in clasamentul pe puncte, din 166 de tari participante - si pe locul al XVI-lea in ierarhia pe medalii. Din cele 153 de puncte, mai mult de jumatate au fost aduse de canotaj si gimnastica (40, respectiv 39). Cele 4 medalii de aur au venit tot de la canotaj si gimastica, cate doua de fiecare, iar singura medalie de argint - de la atletism (Galina Astafei).

O medalie de bronz a fost obtinuta la box, prin Leonard Doroftei iar sportivii de la kaiac-canoe s-au clasat pe locul al IV-lea, la un pas de medalia de bronz. Lavinia Milosovici a fost eroina delegatiei noastre, cu cele 4 medalii obtinute, 2 de aur, la sol si sarituri, 1 de argint cu echipa si 1 de bronz la individual compus.

La lupte s-a obtinut 1 medalie de bronz, un loc V si trei locuri VI la + greco-romane ;, precum si un loc IV, la libere. Si halterele au punctat satisfacator, obtinand 1 medalie de bronz si un loc IV.

O alta medalie de bronz si un loc VI au obtinut fetele de la scrima iar echipa masculina de spada s-a clasat pe locul al XI-lea.

In categoria sporturilor care au adus Romaniei inca o medalie de bronz intra si tirul care, prin Sorin Babii, la pistol cu aer comprimat, s-a clasat pe locul al III-lea. Organizata la 25 de sporturi si 257 de probe, aceasta a XXV-a editie a constituit, din acest punct de vedere, un record. Alte recorduri la JO Barcelona : numarul de sportivi participanti -9368- si cele 815 de medalii decernate.

1996 - Jocurile Olimpice Atlanta

Anul 1996 -centenarul Jocurilor Olimpice moderne- a constituit o adevarata provocare pentru orasul Atlanta. Este recunoscut faptul ca intrecerile olimpice, organizate de acest oras american, s-au desfasurat pe cele mai moderne baze sportive din lume, cu dotari de exceptie.

Rezultatele obtinute la aceasta editie a JO au evidentiat evolutia fara precedent a performantelor sportive, ca rezultat al noilor tehnologii si metodologii aplicate in procesul de pregatire. Statele mici si necunoscute pana la JO de de la Atlanta au inteles ca, prin sport, se pot evidentia, fiind avantajate de impactul pe care il are televiziunea asupra publicului.

Un prim record : capacitatea 'Satului Olimpic' a fost de 15.000 de locuri, cea mai mare din istoria JO.

Romania a participat, la Atlanta, cu o delegatie de 168 de sportivi. La finalul intrecerilor, sportivii nostri au ocupat locul al 19-lea in clasamentul pe puncte, al 13-lea in cel pe medalii, si al 20-lea in ierarhia alcatuita pe baza medaliilor de aur obtinute.

Canotajul si gimnastica si-au facut din nou datoria: primul, prin cele 2 medalii de aur castigate gratie fetelor din echipajele de 2 vasle si 8+1, iar gimnastica printr-o medalie de aur, 4 de argint si 5 de bronz (jumatate din numarul total de medalii castigate de sportivii romani la Atlanta), precum si prin cele 46,5 puncte, adica 43% din totalul punctelor acumulate de intreaga delegatie.

Floreta feminina romaneasca a obtinut cel mai bun rezultat din istoria participarii noastre la intrecerile olimpice: Laura Badea - campioana olimpica si medalie de aur, iar echipa s-a clasat pe locul al II-lea, castigand medalia de argint.

Alergatoarea Gabriela Szabo si gimnastul Marius Urzica au obtinut medaliile de argint, in timp ce boxul a cucerit doua medalii de argint, prin Leonard Doroftei si Marian Simion.

2000 - Jocurile Olimpice Sydney

Dupa 44 de ani de la Melbourne, indepartata Australie este din nou gazda Jocurilor Olimpice - ultimele ale acestui mileniu. De aceasta data, onoarea revine orasului Sydney - asezat pe coasta estica a Australiei, capitala Statului New South Wales, renumit port al emisferei sudice .

Daca in 1956 participasera numai 67 de tari, cu 3178 de sportivi, la Sydney s-au prezentat toate cele 199 de tari invitate de catre Comitetul International Olimpic. De asemenea, au fost prezenti de peste trei ori mai multi sportivi - 11.084- ceea ce demonstreaza inca o data universalitatea si gigantismul Jocurilor Olimpice, progresul inregistrat de sportul mondial, interesul CNO-urilor pentru competitiile olimpice.

La Melbourne, fusesera inscrise 384 de sportive, reprezentand 12% din totalul sportivilor prezenti la jocuri ; acum, la Sydney, numarul sportivelor a fost de 4.254, adica peste 38% din totalul concurentilor. In ultimii 20 de ani, CIO a militat pentru cresterea prezentei sportivelor la JO acceptand, de la o editie la alta, noi sporturi si probe feminine. Astfel, daca la prima editie a JO din 1896, in program nu a fost inclusa nici o proba feminina, in 1920 erau 8 (5% fata de cele masculine) ; in 1948 - 19 (13,9%); in 1960 - 29 (19,3%) ; in 1980 - 50 (24,6%) ; in 1992 - 86 (33,5%) ; pentru a se ajunge, in anul 2000, la 120 probe feminine (ceea ce inseamna 40%), plus alte 12 mixte - 4%

Delegatia Romaniei a deplasat la antipozi 156 sportivi ( 76 barbati si 80 femei), care au concurat la 16 discipline sportive, cucerind 26 de medalii - 11 de aur, 6 de argint si 9 de bronz . Cu un asemenea bilant, la finalul intrecerilor, ei au ocupat locul XI in ierarhia olimpica, performanta care mentine sportul romanesc in elita mondiala.

Gimnastica si-a afirmat, inca odata, valoarea incontestabila. La feminin, echipa compusa din Andreea Raducan, Simona Amanar, Maria Olaru si Claudia Presecan s-a clasat pe primul loc, aducand cuvenita medalie de aur. La individual compus, podiumul a fost monopolizat de Andreea Raducan, Simona Amanar si Maria Olaru. De asemenea, fetele noastre au mai dobandit cate o medalie de argint (Andreea Raducan - sarituri si Maria Olaru - barna) si una de bronz (Simona Amanar - sol). Pentru prima oara in istoria sportului romanesc, un gimnast devine campion olimpic: Marius Urzica a intrat in posesia medaliei de aur, dupa o evolutie exceptionala din proba de cal cu manere.

Confirmandu-si valoarea internationala, canotajul a adus delegatiei romanesti inca trei medalii de aur, prin echipajele Georgeta Damian - Doina Ignat (2 rame) si Angela Alupei - Constanta Burcica (2 vasle), carora li s-a alaturat echipajul de 8+1 (Georgeta Damian, Doina Ignat, Veronica Cochelea, Liliana Gafencu, Magda Dumitrache, Viorica Susanu, Ioana Olteanu, Elena Georgescu si Elisabeta Lipa - aceasta din urma la a cincea participare olimpica).

La inot, tanara Diana Mocanu (15 ani) a uimit pe toata lumea, adjudecandu-si - in premiera pentru natatia romaneasca- primele doua medalii de aur, in probele de 100 si 200 m spate. Succesul a fost completat de Beatrice Caslaru, care a ocupat locul al doilea, intrand in posesia medaliei de argint la 200 m mixt si a medaliei de bronz la 400 m mixt.

Atletele noastre s-au impus prin Gabriela Sazabo (medalie de aur la 5000 m si una de bronz la 1500 m), Violeta Beclea - Szekely (argint la 1500 m) si Lidia Simon (de asemenea, argint in proba de maraton).

Canoea a fost incununata de succes prin medalia de aur castigata de echipajul Florin Popescu - Mitica Pricop la C - 2 M / 1000 m, precum si prin bronzul dobandit de acelasi echipaj la C - 2 M / 500 m. Kaiacistele Sanda Toma, Mariana Limbau, Andreea Ionita, Elena Radu au cucerit, de asemenea, o medalie de bronz, la proba de K - 4 M / 500 m.

Gratie unei comportari remarcabile, olimpicii romani care au concurat la Sydney si-au impus valoarea , confirmand si consolidand reputatia de care se bucura sportul romanesc in arena internationala.

Olimpiada 2004

Оn vara anului 2004, cea de-a XXVIII-a editie a Jocurilor Olimpice de Vara a fost organizata in locul de nastere al acestui eveniment, la Atena. Este abia a doua oara cand Atena gazduieste Jocurile Olimpice de la Olimpiada inaugurala moderna, care a avut loc in 1896.

Un program masiv de constructii a fost initiat pentru a face fata Jocurilor, la care au participat 10 500 atleti si 3 000 echipe oficiale din 199 tari. Afganistanul a participat la competitii pentru prima data din anul 1999, cand participarea sa a fost interzisa, deoarece permitea participarea la competitiile sportive numai pentru atletii de sex masculin.

Evenimentele s-au derula оn 38 de locatii diferite, reprezentand 28 de sporturi. Jocurile Olimpice au durat 16 zile si au inclus 301 de ceremonii de decernare a medaliilor.

Mascotele oficiale ale Jocurilor de la Atena au fost Phevos si Atena, un frate si o sora inspirati de doua papusi din vechea cultura greaca. Numele lor sunt inspirate dupa numele a doi zei olimpieni: Phevos (cunoscut si sub numele de Apollo), zeul luminii solare si al muzicii, si Atena, zeita intelepciunii, cea care ocroteste cetatea Atenei.

George Michael a fost invitat sa compuna tema muzicala oficiala a Jocurilor Olimpice. Desi nascut la Londra, el este grec de origine, iar adevaratul sau nume este Georgios Kyriacos Panayiotou.

Jocurile Olimpice de iarna din 2006

Jocurile celei de-a XX-a Olimpiade de iarna s-au desfasurat la Torino, Italia intre 10 februarie si 26 februarie 2006. Este pentru a doua oara cand Italia gazduieste Jocurile Olimpice de iarna, dupa ce a gazduit editia a VII-a in 1956 la Cortina d'Ampezzo, si pentru a treia oara cand gazduieste o editie a Jocurilor Olimpice (in 1960 a gazduit la Roma Jocurile celei de-a XVII-a Olimpiade).

20.000 de voluntari s-au angajat оn organizarea jocurilor (selectati din peste 40.000), care s-au ocupat de primirea atletilor, spectatorilor si a jurnalistilor, precum si pregatirea locurilor de desfasurare a competitiilor.

Neve si Gliz sunt mascotele Jocurilor Olimpice de iarna de la Torino. Neve este un bulgare de zapada (femeie), iar Gilz este un cub de gheata energic (mascul).