Poligonul arterial Willis

Poligonul arterial Willis

Acest poligon este un sistem arterial anastomotic, cu 7 ramuri (laturi), la formarea careia participa 2 sisteme arteriale : sistemul carotic intern si sistemul vertebro-bazilar.

1) Sistemul carotic intern (artera carotida interna) este alcatuit din 4 parti :

-> partea cervicala

-> partea pietroasa - se gaseste in stanca temporalului si in canalul carotic osos, unde datorita formei canalului se mai numeste si sifon carotic.

-> partea cavernoasa - se gaseste in sinusul cavernos si in santul carotic de pe peretele lateral al sfenoidului.

-> partea cerebrala - tine de la iesirea din sinusul cavernos, in dreptul proceselor clinoide anterioare, pana in dreptul spatiului perforat anterior.

In craniu, artera carotida interna da 2 grupuri de ramuri :

a) Ramuri colaterale - reprezentate de arterele : oftalmica, comunicanta posterioara, coroidiana anterioara

b) Ramuri terminale - reprezentate de artera cerebrala anterioare si de artera cerebrala medie

2) Sistemul vertebro-bazilar.

Artera vertebrala are 2 segmente, unul cervical si vertebral (la nivelul gatului), si unul cerebral care se intinde pana la marginea inferioara a puntii, unde prin unire cu cea de partea opusa formeaza trunchiul bazilar. Acesta, urca in canalul format de clivus (anterior) si santul bazilar pontin pana in dreptul spatiului perforat posterior, unde arterele vertebrale posterioare se impart in artere terminale.

Poligonul arterial este format din :artera comunicanta anterioara, 2 artere cerebrale anterioare, 2 artere comunicante posterioare, 2 artere cerebrale posterioare. De cele mai multe ori aceste artere sunt inegale ca lungime si calibru.

Poligonul arterial isi manifesta eficacitatea atunci cand una dintre laturi (ramuri) este obliterata, circulatia sangelui fiind suplinita de celelalte. Orice obstructie in afara poligonului duce la leziuni de substanta nervoasa.

Arterele cerebrale dau fiecare 2 grupuri de ramuri : ramuri corticale sau superficiale, care trec in santurile de pe suprafata emisferelor, vascularizand cortexul in totalitate si o parte a substantei albe subiacente, si ramuri centrale sau profunde ce patrund in grosimea substantei cerebrale prin cele 3 spatii perforate (2 anterioare si unul posterior), vascularizand restul substantei albe, nucleii si peretii ventriculilor.

Artera cerebrala anterioara

"De la origine (in dreptul spatiului perforat anterior), artera trece peste ervul optic, patrunde in fisura interemisferica si se aplica pe genunchiul corpului calos. Aici se imparte in 2 ramuri mari : artera pericalosala care trece in santul corpului calos si sfarseste in aria precuneusului, si artera caloso-marginala care trece in santul cinguli si sfarseste in aria lobului paracentral.

Ramuri corticale : -> ramuri orbitale pentru gir drept, bulb olfactiv, tract olfactiv, giri orbitali mediali

-> ramuri frontale pentru corp calos, gir cinguli, gir frontal medial cu lobulul paracentral, gir frontal superior si partea superioara a girului frontal mijlociu

-> ramuri parietale pentru precuneus si lobul parietal superior

Ramuri centrale : - sunt desprinse din apropierea originii arterei cerebrale anterioare, trec in spatiul perforat anterior, una dintre ele fiind mai voluminoasa (artera recurenta Heubner). Aceste ramuri vascularizeaza : rostrul corpului calos, septul pelucid, capul nucleului caudat, bratul anerior al capsulei interne, partea anterioara a putamenului.

Sindromul cerebralei anterioare este caracterizat prin paralizie contralaterala de membru inferior si apraxie (decoordonare intre dreapta si stanga)"^[1]

Artera cerebrala medie

Este cea mai mare artera cerebrala atat din punct de vedere al calibrului cat si al lungimii. Ea continua traiectul arterei carotide interne, lucru ce este favorizant in traiectul unei trombembolii. Din dreptul spatiului perforat anterior, ea patrunde in santul lateral Sylvius, peste insula, si ajunge in aria lobului parietal unde sfarseste ca artera a girului angular.

Ramuri corticale : -> ramuri orbitale pentru girii orbitali laterali

-> ramuri frontale pentru jumatatea inferioara a girului frontal mijlociu, girul frontal inferior si girul precentral

-> ramuri parietale pentru gir postcentral si lobul parietal inferior

-> ramuri temporale mai ales pentru gir temporal superior

-> ramuri insulare

Ramuri centrale : - acestea se numesc artere striate si sunt impartite in 2 grupuri, unul lateral si unul medial, acestea trecand impreuna prin spatiul perforat anterior spre profunzimea emisferelor. Ele vascularizeaza : putamen, globus palidus, corpul nucleului caudat, partea anterioara a talamusului, genunchiul, bratul posterior, bratul retrolenticular,bratul sublenticular ale capsulei interne.

Sindromul cerebralei medii se caracterizeaza prin : paralizie de membru superior de partea opusa prin interesarea girului precentral, tulburari de sensibilitate pana la abolirea ei pe partea opusa prin interesarea girului postcentral sau a talamusului, afazii senzitive (surditate verbala - nu intelege sensul cuvintelor ; cecitate vizuala - vede dar nu intelege scrisul), afazii motorii (agrafia - nu poate scrie ; mutenia)

Artera comunicanta posterioara

Este ramura a arterei carotide interne. Ea asigura anastomoza cu arterele cerebrale posterioare si inconjura pedunculul cerebral in traiectul sau posterior, dand putine ramuri care treverseaza spatiul perforat posterior, vascularizand hipotalamusul si partea anterioara a calotei mezencefalice

Artera coroidiana anterioara

Este ramura a arterei carotide interne. Are traiect posterior, pe fata inferioara a lobului temporal, patrunzand apoi in profunzimea acestuia si ajungand in apropierea cornului temporal. Ea vascularizeaza : formatiuni ale sistemului limbic (corp amigdalian, hipocampul cu fimbria) si parti ale diencefalului (polul posterior al talamusului, corpul geniculat lateral)

Leziunile pe artera coroidiana anterioara (leziuni ischemice) provoaca crize de epilepsie

"Artera cerebrala posterioara

Porneste din dreptul spatiului perforat posterior, are traiect lateral, paralel cu artera cerebeloasa superioara inconjurand spre posteriorpedunculul cerebral. Apoi trece pe partea temporo-occipitala a emisferelor si sfarseste in santul calcarin ca artera calcarina.

Ramuri corticale : -> 2 artere temporo-occipitale, una anterioara si una posterioara, pentru girii temporo-occipitali dar si girul temporal inferior si partial girul temporal mijlociu.

-> artera cornului lui Amos pentru girul parahipocampic

-> ramuri parietale pentru precuneus

-> ramuri occipitale pentru cuneus, lingula, pol occipital si fata externa supero-laterala a lobului occipital

Ramuri centrale : - patrund in spatiu perforat posterior si vascularizeaza hipotalamusul, regiunea subtalamica, pulvinar talamic, epitalamus (cu epifiza), coliculi cvadrigemeni superiori, parte postero-laterala a calotei mezencefalice.

Sindromul cerebralei posterioare se caracterizeaza prin cecitate (orbire) daca leziunile sunt bilaterale, sau hemianopsii (orbire intr-un camp - nazal sau frontal)"^[2]

Figura 6- Arterele capului si gatului^[3]

1.5.Venele cerebrale

Venele creierului formeaza 2 sisteme : un sistem de vene superficiale pe suprafata emiferelor, si un sistem de vene profunde aflate in apropierea plexurilor coroidiene.

Venele superficiale sunt impartite in 3 grupuri :

1) Vene superioare - care se gasesc pe fetele supero-laterala si mediala ale emisferei, drenand sangele mai ales superior spre sinusul longitudunal superior, si mai putin inferior spre sinusul longitudinal inferior. Si aceste vene superioare se impart in 3 grupuri : anterior, mijlociu si posterior

2) Vena cerebrala mijlocie superficiala - se gaseste in santul lateral Sylvius si coboara spre fata inferioara varsandu-se in sinusul cavernos

3) Vene inferioare - se gasesc pe fata inferioara a emisferelor cerebrale. Dintre aceste vene exista un colector mai voluminos care se numeste vena bazala. Aceasta se formeaza in dreptul spatiului perforat anterior prin unirea a inca 3 vene : cerebrala anterioara, cerebrala mijlocie profunda (care insoteste artera cerebrala medie) si vena striata care iese din profunzimea spatiului perforat anterior. Vena bazala are traiect posterior, si sub spleniul corpului calos se varsa in vena cerebrala mare a creierului

Venele profunde

Vena cerebrala interna - dreneaza sangele profund al emisferelor cerebrale. Se formeaza in dreptul orificiului interventricular, din 2 vene : vena talamo-striata care vine din santul talamo-striat, si vena coroidiana ce vine din panza coroidiana a ventriculului 3. Dupa formare, vena are traiect posterior, tot in grosimea panzei coroidiene, si ajunsa sub spleniul corpului calos, se uneste cu cea de partea opusa formand marea vena cerebrala. Aceasta din urma, dupa un scurt traiect posterior se uneste cu sinusul longitudinal inferior si formeaza sinusul venos drept, care are in continuare traiect posterior, prin baza coasei creierului, pana la nivelul confluentei sinusurilor, in care se varsa. De la acest nivel sangele e drenat prin cele 2 sinusuri venoase transverse, apoi sigmoide, spre venele jugulare interne.

Figura 7 - Venele capului si gatului^[4]