Perioada prenatala

Perioada prenatala

Dezvoltarea prenatala se intinde din momentul conceptiei si pana la nastere (aproximativ 266 zile - 280 zile de la ultima menstruatie).

1.A. Conceptia

Consta in penetrarea ovulului de catre spermatozoid,  urmata de o reactie chimica speciala ce determina impenetrabilitatea ovulului la orice alta celula spermatica. In urma acestui proces are loc fuziunea nucleilor spermatozoidului si ovulului, si formarea celulei-ou sau a zigotului. Conceptia are loc in mod obisnuit in trompele uterine - ducturi ce fac legatura intre ovare si uter - unde spermatozoidul urca si intalneste ovulul eliberat prin ovulatie.

Sansele ca sa se produca fecundarea ovulului de catre spermatozoid depind de mai multi factori, intre care varsta mamei pare sa joace un rol important. Daca sansele de a ramane insarcinata sunt de 73% pentru o femeie sub 25 ani, ele cresc la 74% intre 26-30 ani, pentru ca apoi sa scada din nou la 61% intre 31 si 35 ani, si apoi la 54% la femeile de peste 35 ani.

Alti factori care influenteaza fertilitatea includ: a) factori materni - starea generala de sanatate, prezenta unor dezechilibre hormonale sau a unor boli autoimune, administrarea unor medicamente (antidepresive, antibiotice, analgezice), boli ale trompelor uterine sau ale uterului (endometrioza), boli cu transmitere sexuala, expunerea la un mediu toxic; b) factori paterni - consumul excesiv de alcool, tutun, substante, boli/infectii ale prostatei sau ale organelor genitale, expunerea organelor genitale la caldura.

La nastere, o femeie are deja aproximativ 400 000 ovule imature, dintre care doar o parte vor fi eliberate pe parcursul vietii sale reproductive , in fiecare luna, in timpul ovulatiei.

De obicei, in momentul conceptiei se "intalnesc" un ovul si aproximativ 20 milioane de celule spermatice, dintre care de regula una singura va fi "victorioasa"..

Ovulele pot "supravietui" aproximativ 24 h dupa ce au fost descarcate in trompele uterine. Celulele spermatice isi pastreaza capacitatea aproximativ 48 h dupa ejaculare. Asa se face ca momentul fertilizarii este destul de bine circumscris, fiind de aproximativ doua zile dupa ovulatie.

.B Stadiile dezvoltarii prenatale

Dezvoltarea prenatala cuprinde trei mari etape:

perioada germinala - de la conceptie pana in saptamana a doua

perioada embrionara - de la sfarsitul saptamanii a doua pana la 8-12 saptamani

perioada fetala - de la 8-12 saptamani pina la nastere

I. STADIUL GERMINAL (0-2 SAPTAMANI)

In aceasta perioada au loc procesele de diviziune celulara, de diferentiere si de implantare in peretele uterin.

Diviziunea celulara: dupa 36 ore avem 2 celule, dupa 48 h 4 celule, iar dupa 72 h 16 pana la 32 celule. La sfirsitul primei saptamani organismul uman are mai mult de 100 celule, zigotul transformandu-se intr-o sfera umpluta cu lichid numita blastocist.

Diferentiere celulara celulele blastocistului se polarizeza, la un pol plasandu-se masa celulara principala care formeaza embrionul, la celalalt diferentiindu-se trofoblastul care va avea rol in sustinerea embrionului.

Embrionul la randul sau se diferentiaza in:

a.  ectoderm, din care se vor forma unghiile, parul, dintii, organele senzoriale, epiderma si sistemul nervos (creierul si maduva spinarii),

2. endoderm, din care se dezvolta aparatul digestiv, ficatul, pancreasul, glandele salivare, aparatul respirator, celulele gonadale
3. mezoderm - acest strat intermediar se formeaza abia aproximativ la 3 saptamani, in stadiul embrionar, ducand la dezvoltarea aparatului circulator, a celui excretor, a sistemului muscular si a sistemului osos.

Implantare: blastocistul se implanteaza in peretele uterin in intervalul cuprins intre a 6-a si a 11 a zi de viata postnatala.

II. STADIUL EMBRIONAR (2 - 8/12 SAPTAMANI)

Acesta este stadiul unei rapide diferentieri celulare, care va favoriza organogeneza sau formarea organelor vitale.

Cresterea foarte masiva si rapida din aceasta perioada face ca sa existe o vulnerabilitate foarte mare a micului organism. Acum este perioada in care sunt generate defecte sau handicapuri (vizuale, auditive, lipsa unor membre sau a unor degete). De asemenea, in aceasta perioada pot avea loc si avortui spontane; se considera ca aproximativ 31% din sarcini se termina astfel. S-ar parea ca aceste avorturi nu sunt total accidentale, sau datorate unor factori psihologici ci

fie se asociaza cu anomalii cromozomiale

fie sunt produse de defecte ale ovulului/spermatozoidului

fie sunt cauzate de atasarea intr-o locatie nefavorabila a embrionului

fie sunt cauzate de lipsa de oxigen.

Pasii principali parcursi in aceasta perioada sunt:

O serie de organe protectoare se formeaza acum: placenta, o masa de tesut uterin si de trofoblast, care permite schimbul de oxigen, substante nutritive si produsi de catabolism cu corpul mamei; placenta este impenetrabila la bacterii, dar poate fi strabatuta de alcool, virusi sau droguri, ce astfel pot determina defecte ale viitorului copil. Un alt organ este cordonul ombilical care leaga placenta de embrion. Sacul amniotic este o punga de fluid care inconjoara embrionul si care are rolul de a absorbi socurile mecanice.

III. STADIUL FETAL (8-12 SAPTAMANI - NASTERE)

In acest stadiu are loc o crestere rapida si o rafinare a structurilor organismului. De fapt, in aceasta perioada se inregistreaza rata maxima de crestere a fiintei umane.

Dintre organele care se diferentiaza in aceasta perioada amintim aparitia unghiilor in luna a patra, a genelor si sprancenelor in luna a cincea, sau coborarea testiculelor in scrot in luna a saptea.

De asemenea, reactia la stimulare inceteaza sa mai fie atat de globala. Asa se face ca la 12 saptamani fatul isi misca bratele si picioarele, inghite, "respira" - lichid amniotic.

Un alt progres il reprezinta faptul ca apare o regularitate crescanda a ritmului cardiac, a ciclului somn/veghe.

Fatul isi suge degetul la 7 luni, isi separa pleopele inchizand si deschizand ochii.

La 8 luni raspunde la sunete.

Principalele etape parcurse in aceasta perioada sunt:

1.C.   Sensibilitatea in perioada prenatala

A.    SENSIBILITATEA CUTANATA

Exista receptori tactili functionali inca din cea de a-7-a saptamana in regiunea peribucala. In a-20-a saptamana ei sunt prezenti si caudal (respectiv la capatul corpului). La 32 saptamani toate regiunile corpului sunt dotate cu receptori tactili.

Raspunsul la stimulare evolueaza, de la intoarcerea initiala a capului in directia opusa stimularii, pentru a o evita, la ulterioara intoarcere in directia stimulului, fapt ce este considerat precursor pentru supt /alaptat.

Smotherman si Robinson (1988, 1992) au demonstrat ca stimularea regiunii peribucale la sobolan declanseaza suptul, iar acest comportament este legat de sistemele opiacee. Ronca si Alberts (1995) au demonstrat ca stimularea tactila duce la diminuarea ritmului cardiac.

Exista o relatie intre sensibilitatea tactila si miscare: in saptamana a-14-a cand majoritatea receptorilor tactili sunt functionali, apar si miscari ale intregului corp.

Dupa nastere creste sensibilitatea tactila.

B.    SENSIBILITATEA TERMICA

Daca este pusa apa la temperatura de 4 grade pe fata fatului, acesta isi modifica ritmul cardiac.

C.    SENSIBILITATEA DUREROASA

Sistemele neurochimice care mediaza sensibilitatea dureroasa sunt dezvoltate deja intrauterin. Acest fapt este demonstrat, de exemplu, in cazul unei amniocenteze prost realizate, cand se produce o retractie "protectiva" a fatului.

Experientele perinatale ce provoaca durere (de exemplu nasterea cu picioarele inainte/cu forcepsul) duc la descarcarea unei cantitati de endorfine cerebrale mai mare decat nasterea cu capul inainte sau prin cezariana.

Circuitele raspunzatoare de durere la nou-nascuti intra in functie si la stimuli durerosi de intensitate mica. Se vorbeste despre o senzitizare a circuitelor ce raspund de durere. Se accepta utilizarea unei medicatii analgezice pentru a evita acest lucru.

D.    SENSIBILITATEA VIZUALA

Functioneaza din a-25-a saptamina de viata intrauterina.

Se inregistreaza modificari motorii ale fatului daca o lumina puternica este plasata langa abdomen.

Maturizarea acestui sistem se intinde si mult dupa nastere.

E.    SENSIBILITATEA CHIMICA

OLFACTIVA

Din saptamana a-5-a prenatal exista receptori olfactivi. Ei devin functionali in saptamana   a-25-a de viata. Exista raspunsuri olfactive si la prematuri.

Fatul are capacitatea de a extrage informatie olfactiva din mediul intramaniotic, ceea ce ii produce modificari ale ritmului cardiac sau ale miscarilor.

Experimentele pe sobolani au demonstrat ca dupa nastere acestia pot distinge intre mirosul lichidului amniotic al propriei mame si un miros neutru. Acelasi lucru a fost demonstrat si pe subiecti umani.

GUSTATIVA

Aceeasi abilitate a fost demonstrata si gustativ.

Mugurii gustativi se dezvolta deja in saptamana a-7-a - a-9-a intrauterin. Exista capacitatea de discriminare gustativa. Si prematurii prefera dulcele si dau un raspuns ambiguu pentru substantele sarate.

F. SENSIBILITATEA AUDITIVA

Functionala inca din luna a-6-a intrauterin.

Mediul intrauterin este "populat" de sunete joase si medii. Sunetele externe ajung astfel deformate si atenuate, mai putin cele aflate la 2 m de mama; sunetele interne sunt si ele percepute corect. Pentru stimulii externi se conserva mai ales caracteristicile ritmice si melodice. Vocea materna este auzita cel mai bine, intrucat ea se propaga atat pe cale aeriana, cat si pe cale osoasa.

1.D. Factorii teratogeni

Acestia sunt reprezentati de substantele care pot sa produca anomalii fetale.

TUTUNUL

Poate produce prematuritate, greutate scazuta la nastere, sangerari, nasterea unui fat mort, sanse de 50% mai mari de cancer infantil (la 10 tigari pe zi sau mai mult), capacitate pulmonara redusa a copilului, malformatii ale inimii sau altor organe, moarte infantila brusca (sudden indant death syndrome).

Efecte ulterioare: camp atentional anormal, hiperactivitate, probleme de invatare, probleme perceptual-motrice, ajustare sociala proasta, IQ redus, disfunctii cerebrale

DROGURILE

Heroina si metadona trec prin placenta. Consumul lor duce la simptome de addictie la copil: neliniste, tremuraturi, iritabilitate, convulsii, febra, dificultati respiratorii. De asemenea duce la sanse de doua ori mai mari de mortalitate infantila. Ulterior se poate inregistra plansul mai frecvent, sensibilitatea mai mare la stimuli, anxietate, socializare mai proasta. Tendinta de evitare a stimularii duce la pierderea unor oportunitati de invatare. La 3-6 ani acesti copii sunt mai mici de statura, mai putin adaptati, cu scoruri perceptuale mai scazute.

Cocaina duce la aparitia unui copil apatic, letargic, avand dificultati in relatiile sociale. La nastere un astfel de copil este prematur, are capul mai mic, malformatii congenitale. Nu sunt rare cazurile de avort spontan.

ALCOOLUL

Consumul de alcool duce la 1:6 nastere de fetusi morti si 1:2 sanse de defecte. 1/3 din copii sufera de sindromul alcoolic fetal, caracterizat prin crestere redusa, trasaturi faciale distinctive (buza superioara slab dezvoltata, ochii foarte departati, capul mic), retard intelectual, alte disfunctii.

Acesti copii se caracterizeaza si printr-un comportament de supt mai redus, anomalii ale undelor cerebrale, tulburari de somn, camp al atentiei scazut, neliniste, iritabilitate, hiperactivitate, dificultati de invatare, tulburari motorii.

In cazuri mai putin severe, alcoolul produce retard, reducerea cresterii intrauterine, anomalii congenitale minore. Tulburarile de invatare si hiperactivitatea persista.

BOLILE MAMEI

Rubeola inainte de saptamana a-11-a produce surditate sau defecte ale inimii, dupa aceasta varsta efectele sale nemifiind atat de grave.

SIDA duce la aparitia unei conformatii faciale specifice - cap mic, nas plat, fruntea ca o cutie, buzele groase.

Alte boli care afecteaza fatul sunt: diabetul, TBC, sifilis, gonoree, herpes genital.

INCOMPATIBILITATEA TIPURILOR RH

Atunci cand fatul contine factorul proteic sangvin Rh, iar mama nu, corpul acesteia sintetizeaza anticorpi ce ataca fatul, putand provoca avortul spontan, nasteri de fetusi morti, defecte ale inimii, retard mental, moarte infantila.

FACTORII DE MEDIU

Aici intra substantele chimice, radiatiile, caldura sau umezeala, plumbul, substantele radioactive - exista un risc crescut de retard mental, cap mai mic, malformatii cromozomiale.

FACTORII EMOTIONALI

Evenimentele negative, stresul par sa duca la nasteri premature, greutate scazuta la nastere, iritabilitate, anxietate, sensibilitate la stres, probleme ulterioare - de exemplu, neatentie. Una dintre posibilele explicatii ar fi aceea ca adrenalina in cantitati crescute duce la alterarea fluxului sangvin, reducand aportul de oxigen si de substante nutritive care ajung la fat.

VARSTA MAMEI

Se considera ca varsta reproductiva optima este cuprinsa intre 25 si 35 ani, depasirea fie intr-un sens fie in celalalt a acestui interval ducand la o incidenta crescuta a avorturilor, nasterilor de fetusi morti, sau a mortalitatii infantile.

Adolescentele au organele reproductive insuficient maturizate, ceea ce duce la probleme in tolerarea sarcinii. La aceasta se adauga lipsa suportului social, si adesea saracia, care determina o nutritie si o ingrijire medicala precara.

In cazul femeilor de peste 35 ani, mucoasa uterina se subtiaza, ceea ce face ca implantarea sa fie mai putin usoara. La aceasta se adauga faptul ca ovulele, prezente de la nastere, au mai multe ocazii de suferi de pe urma substantelor chimice, a radiatiilor, a bolilor. La aceste varste scade si fertilitatea. Exista totusi sanse sporite de a avea un copil sanatos chiar si la 40 ani.

Bolile noncromozomiale nu depind de virsta. Exista insa sanse crescute de non-disjunctie cromozomiala, ceea ce duce la aparitia sindromului Down.

FACTORII PATERNI

Consumul de droguri, alcool, tutun, radiatiile, pesticidele pot duce la producerea de sperma anormala, care poate determina tumori ale copilului. De asemenea varsta tatalui poate duce la piticism, sindromul Marfan (caracterizat prin deformari ale capului si membrelor), malformatii osoase.