Ocluziile intestinale postoperatorii

Ocluziile intestinale postoperatorii

Etiopatogenie Interventiile chirurgicale abdominale pot fi urmate uneori de ocluzii intestinale prin aderente. Mai rar ocluzia poate fi consecinta unei peritonite meconiale vindecate sau a unei bride cu sediul pe diverticulul Meckel. Dupa interventii chirurgicale ocluziile pot aparea precoce sau tardiv. Cele care apar in prima luna postoperator sunt precoce, iar cele care survin oricand dupa acest interval de timp sunt tardive. In general ocluziile precoce sunt consecinta aderentelor inflamatorii. Leziunile seroasei peritoneale prin peritonita sau manevre excesive cu tampoane si comprese ca si expunerea prelungita la aer a intestinului, sunt factori nocivi care exagereaza procesul aderential postoperator. Mecanismul ocluziv poate fi constituit de o brida care comprima intestinul, de un conglomerat de anse ce adera intre ele sau la perete, ori in situatii mai rare de volvulus.

Simptomatologie. Semnul ce atrage atentia este durerea care se repeta sub forma de colica abdominala, pe care o deducem din comportamentul copilului: el se agita in timpul crizei dureroase, plange si isi freaca picioarele.La inceput episoadele dureroase sunt mai rare. In orele ce urmeaza durerile devin mai frecvente si mai intense.

Varsaturile apar la scurt timp dupa debutul dureros. La inceput sunt alimentare, iar in orele ce urmeaza devin bilioase.

In perioada de stare abdomenul se destinde si intermitent se obseva conturul anselor destinse cu miscari peristaltice.

Dupa o perioada de timp tranzitul intestinal inceteaza complet. Palparea abdomenului poate identifica o zona mai indurata in ocluziile recente mecanoinflamatorii. In ocluziile tardive abdomenul destins este relativ suplu.

Ascultarea abdomenului cere multa rabdare. Adeseori este nevoie de 10-15 minute pentru a surprinde cu ajutorul stetoscopului zgomote sub forma de borborisme urmate de tasnitura si zgomote metalice. Absenta zgomotelor intestinale denota ileus paralitic prin peritonita sau necroza ansei intestinale.

In urma crizelor dureroase si a varsaturilor starea generala se altereaza evident. Pe masura ce trece timpul crizele dureroase se repeta mai rar, distensia abdominala se accentueaza iar zgomotele intestinale se raresc si se estompeaza pina la disparitie.

Diagnosticul. In prezenta simptomelor descrise care evolueaza la un copil cu cicatrice abdominala postoperatorie, diagnosticul de ocluzie intestinala trebuie avut in vedere. Durerea sub forma de crize intermitente, varsaturile repetate si oprirea tranzitului intestinal constituie triada simptomatica a ocluziei. Depistarea zgomotelor intestinale caracteristice afirma clinic diagnosticul.

Examenul radiologic arata pe filmul executat in ortostatism anse intestinale dilatate cu nivele hidroaerice dispuse sub forma ,,cuiburilor de randunica," sau din profil ca ,,tuburi de orga" cu atat mai numeroase cu cat ocluzia este situata mai jos. In ocluzia completa se constata si absenta gazelor din colon.

Tratamentul. In prezenta varsaturilor primul gest terapeutic consta in introducerea unei sonde nasogastrice care decomprima stomacul si previne varsatura. Dupa evaluarea pierderilor hidroelectrolitice se instituie inlocuirea acestora prin perfuzie endovenoasa si se trimite copilul intr-un serviciu de chirurgie pediatrica. Tratamentul chirurgical va fi adaptat dupa necesitate constand din: adezioliza, sectiunea bridelor, iar la nevoie rezectia ansei intestinale compromise.