Modificari cutanate elementare

Modificari cutanate elementare

( semiologie dermatologica )

Modificarile cutanate descrise in continuare reprezinta intr-un fel cele mai simple alte- rari tegumentare posibile.Combinatia specifica a mai multor astfel de modificari elementare, printr-o anumita morfologie, distributie si configuratie, alcatuieste tabloul clinic al bolii dermato- logice, pe baza caruia se stabileste inca in marea majoritate a cazurilor diagnosticul.

Denumirile acestor modificari elementare formeaza un sublimbaj medical dermatologic, in lipsa caruia nu am putea descrie conceptual, prin cuvinte, schimbari vizuale si palpatorice ale tegumentului, motiv pentru care este necesar a fi bine insusite.

1.Modificari de culoare ale tegumentului

Acestea se numesc pete sau sinonim macule.Ele nu modifica planul cutanat si pot fi rosii ( pete vasculo - sanguine ) sau brune ( pete pigmentare ).

1.1.Pete vasculo - sanguine

1.1.1. Pete vasculare propriu-zise

Petele vasculare propriu-zise apar printr-un proces de proliferare anatomica a vascula- rizatiei dermice superficiale.Astfel sunt telangiectaziile stelate sau lineare si respectiv heman- gioamele plane.

1.1.2. Pete purpurice

Petele purpurice apar prin extravazarea de hematii, de regula in vasculite alergice, sub forma de petesii ( punctiforme ).Daca sunt mai extinse vorbim de echimoze si respectiv de hematoame daca asociaza o colectie sanguina profunda.Petesiile sunt initial de culoare rosie - vie, apoi culoarea vireaza in rosu - violaceu, galben - verzui, apoi galbui si in final dispar.Ca semn caracteristic este digitopresiunea : la presarea cu varful degetului, culoarea petesiilor nu se modifica ( spre deosebire de petele eritematoase care se albesc temporar ).

1.1.3. Pete eritematoase

Petele eritematoase sau mai pe scurt eritemele sunt modificari functionale pasagere care apar prin vasodilatatia plexului dermic superficial.Ele semnifica o reactie inflamatorie acuta sau cronica de orice cauza si dispar odata cu stingerea acesteia.Deosebim astfel erite- me active in perioada acuta a reactiei inflamatorii, de culoare rosie vie si calde la palpare si eriteme pasive, in perioada cronica sau finala a unei reactii inflamatorii, de culoare rosie viola- cee si "reci" la palpare ( aceeasi temperatura cu tegumentul din jur ).Eritemele pot fi localizate sau generalizate.Cele localizate pot avea forme nedefinite ("in harta geografica") sau definite ( in arc de cerc, inelare, policiclice, lineare ).Cele generalizate sunt denumite dupa modelul unei boli prototip : eritem rozeoliform ( pete mari, distantate, nu foarte numeroase, ca de exemplu rozeolele sifilitice ); eritem rujeoliform ( pete mici, apropiate, foarte numeroase, ca de exemplu in rujeola sau alergiile post-medicamentoase ); eritem scarlatiniform, care seamana cu scarlatina si este in plaja continua.Eritrodermia este definita drept situatia in care tegumen-tul apare eritematos in totalitate, fara zone de culoare normala.

1.2. Pete pigmentare

Grupul cuprinde macule hiperpigmentare ( prin exces de melanina) de o culoare bruna mai intensa decat nuanta de fond a restului pielii si respectiv macule hipopigmentare ( prin deficit de melanina ) de o culoare mai deschisa decat restul pielii.Exemple pentru prima cate- gorie sunt petele hiperpigmentare post-arsura, post-pemfigus sau post-lichen plan, iar pentru a doua categorie albinismul, vitiligo sau depigmentarile post-psoriazice.

1.3. Pete artificiale

Cele endogene sunt expresia unor intoxicatii cronice cu saruri de aur, argint, mercur, plumb si au o culoare cenusiu-teroasa sau medicamentoase ( beta-caroten, mepacrin, etc) si au culoarea medicamentului ( in exemplele date, un galben pseudo-icteric ).

Cele exogene sunt numite tatuaje si pot fi ornamentale, dar si profesionale ( lucratori in industria colorantilor ) sau accidentale ( zonele descoperite la cei care supravietuiesc unei ex- plozii de mina se impregneaza cu microparticule din jur si capata definitiv o nuanta inchisa ).

2. Modificari cu continut solid

2.1. Placa urticariana

Este o arie discret proeminenta, bine delimitata, eritematoasa, alba in centru dar numai la debut, intotdeauna pruriginoasa si intotdeauna pasagera, cu o persistenta de cateva minute pana la cateva ore ( maxim 24 ore ).Se intalneste tipic in urticarii si mecanismul de producere este eliberarea de histamina din mastocite cu reactia inflamatorie acuta consecutiva.

2.2. Papula

Este o proeminenta palpabila de mici dimensiuni ( 1 - 5 mm ), care persista cateva luni si se remite fara cicatrici.De regula au un aspect conic pe sectiune, cu exceptia lichenului plan in care varful papulelor este aplatizat.Majoritatea apar in urma constituirii unui infiltrat limfo-histiocitar intr-o papila dermica ( papulele dermice ); unele, respectiv cele din verucile plane juvenile, sunt papule epidermice, constituite prin ingrosarea localizata a epidermului sub actiunea citopatica a virusului papilomatos uman ( HPV ).

2.3. Nodulul

Este o masa solida si proeminenta de dimensiuni mari ( peste 5 mm ), de regula infla- mator ( eritematos ) format printr-un infiltrat cu PMN sau limfo-histiocitar abundent in derm sau hipoderm.Exemple de noduli intalnim in tbc, lepra, sifilis, eritem nodos sau furunculul.

2.4. Goma

Este un nodul hipodermic gigant cu zona centrala necrozata care se elimina ani in sir printr-o fistula centrala si se remite caracteristic prin cicatrici vicioase.Apare in tbc si sifilisul tertiar.

2.5. Papilomul

Papilomul consta din hiperplazia uneia sau a mai multor papile dermice, formand tumo- rete totdeauna pediculate si alungite, moi si mici, de ordinul milimetrilor.Apar ca papiloame congenitale sau virale ( condiloamele acuminate, etc ).Papiloamele multiple si confluate formeaza papilomatoza, un marker clinic constant al insuficientei limfatice cronice.

2.6. Lichenificatia

Este o ingrosare concomitenta a epidermului si dermului, de regula in urma unei reactii inflamatorii cronice ca in psoriazis sau prin grataj cronic, ca in eczema atopica lichenificata.Se observa o arie de tegument ingrosat la nivelul caruia este evident cu ochiul liber cadrilajul cutanat.

2.7. Hiperkeratoza

Aceasta modificare consta din placi galbui extrem de dure si aderente, adesea fisurate, dezvoltate de regula palmar sau plantar.Constituie o ingrosare numai a stratului cornos, se- cundara unei reactii inflamatorii cronice ( psoriazisul palmar ) sau unei traume mecanice repe- tate ( clavusurile plantare si durioanele palmare ).

2.8. Tumora

Reprezinta o proeminenta relativ dura cu persistenta indefinita si tendinta la crestere, de natura benigna sau maligna.Orice populatie celulara prezenta in tegument poate genera tumori specifice ( nevi epidermici din keratinocite, nevi nevocitari din melanocite, fibroame, mastocitoame, limfoame, etc ).

3. Modificari cu continut lichid

3.1. Vezicula

Este o mica proeminenta de pana la 5 mm cu continut lichid.Veziculele se formeaza strict intraepidermic fie prin edem intercelular inflamator ( vezicula interstitiala din eczeme ) fie prin distructia unui grup de keratinocite sub efectul citopatic al unor virusuri ( veziculele din herpes, varicela si zona-zoster ); daca primele au un continut clar, sero-citrin, ultimele au un continut pseudo-purulent.

3.2. Pustula

Este o acumulare lichidiana de mici dimensiuni, pana la 5 mm, cu continut albicios din cauza acumularii de PMN.De regula sunt septice ( bacteriene ), dar pot fi si aseptice, in cazul psoriazisului pustulos.

3.3. Bula ( flictena )

Este o acumulare lichidiana de mari dimensiuni, pste 5 mm, cu continut sero-citrin, pu- rulent sau hemoragic.Bulele sunt de tip superficial ( subcornoase ) ca in cazul infectiilor strep- tococice, de tip mijlociu ( acantolitice ) ca in cazul pemfigusului, formate in grosimea stratului spinos, sau de tip profund ( subjonctionale ) cand se formeaza prin detasarea intregului epi- derm de pe dermul subiacent ( arsuri, pemfigoid bulos, etc ).Prin spargere, bulele devin ero- ziuni.

4. Modificari prin solutie de continuitate

4.1. Excoratia

Este o simpla pierdere lineara de strat cornos si reprezinta leziuni de grataj in cazul pruritului intens.

4.2. Eroziunea

Este o pierdere de epiderm care nu depaseste membrana bazala si ca atare se vindeca fara cicatrici.De regula este rezultatul distrugerii tavanului veziculelor, pustulelor sau bulelor.

4.3. Ulceratia

Este o pierdere de substanta cutanata care depaseste membrana bazala si care poate ajunge succesiv in derm, hipoderm, planul muscular si apoi cel osos subiacente.Se vindeca totdeauna cu cicatrici.Exemplul prototip este ulcerul cronic de gamba.

4.4. Fisura

Este o pierdere de substanta cutanata lineara, totdeauna dureroasa, care se vindeca dupa profunzimea sa cu sau fara cicatrici.

5.Deseuri cutanate

5.1. Scuama

Prin scuame intelegem desprinderea patologica, masiva, a numeroase corneocite concomitent, vizibila cu ochiul liber.In continuare, prin descuamatie se va intelege de fapt descuamatia patologica.Dupa dimensiuni scuamele pot fi mici ( furfuracee ), medii ( lamelare ) sau gigante ( in lambouri ).

5.2. Crusta

Prin acest termen intelegem uscarea unei secretii patologice pe suprafata tegumentului. Crustele pot fi purulente ( galben-maronii ), hematice ( violacee ) sau melicerice ( galbene si translucide ).

5.3. Necroza cutanata

Reprezinta mortificarea unei portiuni de tegument si poate fi aseptica ( sfacel ) cand este neagra sau septica ( gangrena ) cand este galben-slaninoasa.Ambele forme sunt dure- roase si aderente de fondul pe care apar ( de regula, ulcere cronice de gamba ).

6. Retentii cutanate

6.1. Chistele congenitale

Sunt colectii intrategumentare de material biologic ( mucina, keratina, etc ) cu un perete conjunctiv propriu.

6.2. Comedoanele

Sunt retentii de sebum in glandele sebacee, caracteristice acneii vulgare; deosebim comedoane albe sau inchise si comedoane negre sau deschise ( in cazul ultimelor continutul sebaceu poate fi exprimat prin presiune iar capatul extern este negru prin acumulare de mela- nina ).

7. Sechele cutanate

7.1. Cicatricea

Este un proces de reparatie conjunctiva a unei distructii tegumentare.Poate fi normala ( supla, nedureroasa si fara sa deformeze planul cutanat ) sau vicioasa ( dura, dureroasa si cu deformarea planului cutanat : fie in sens hipertrofic, cicatricile cheloidiene, fie in sens depresiv, cicatricile atrofice ).

7.2. Atrofia cutanata

Este o arie de tegument evident mai subtire decat cel din jur, cu un luciu caracteristic si suprafata incretita datorita pierderii turgorului normal.Apare in Pitiriazisul rozat Gibert si in Lu- pusul eritematos cronic.

7.3. Scleroza cutanata

Reprezinta proliferarea excesiva a fibrelor de colagen in derm.Apare in Sclerodermie si in starile sclerodermiforme cum este dermatoscleroza gambelor din insuficienta venoasa cro- nica a membrelor inferioare.

8. Modificari la nivelul mucoaselor

Modificarile de culoare pot consta in pete de un rosu mai intens decat normalul, eruptie numita enantem ( prin opozitie orice eruptie rosie pe tegument se mai numeste exantem ) sau pete de culoare alba cu aspect fie in retea, fie in placi, aspect numit in toate cazurile leucopla- zie.La nivelul mucoaselor mai putem intalni eroziuni si ulceratii, papiloame, tumori, necroze si atrofie ( atrofia mucoasei genitale la femei poarta numele de kraurozis ).

9. Simptome subiective

Din punct de vedere subiectiv, la nivelul tegumentului putem intalni senzatiile de prurit ( cel mai frecvent ), considerat echivalentul minor al durerii, dar care adesea este mai greu suportabil psihologic decat durerea, senzatia de arsura ( tipica pentru herpesul simplex ) sau de durere.Unele eruptii sunt asimptomatice, ca de exemplu toate manifestarile sifilisului sau unele cazuri de psoriazis.