Manifestari gingivo-parodontale si orale de cauza micotica

MANIFESTARI GINGIVO-PARODONTALE SI ORALE DE CAUZA MICOTICA

1 Clasificarea afectiunilor micotice orale

Cele mai frecvente afectiuni ale cavitatii orale sunt candidozele. Acestea se pot clasifica in:

Candidoza acuta care poate fi de doua feluri si anu pseudomembranoasa sau atrofica

Candidoza cronica ce poate lua forma atrofica sau hipertrofica

Candidoza cutaneo-mucoasa a carei localizare poate fi orala, in jurul unghiilor sau a scalpului. Poate fi familiala sau asociata unor sindroame.

Candiodoza pseudomembranoasa

Acest tip de micoza este una dintre cele mai obisnuite forme. Ea poate sa apara la orice varsta, atat la copii mici cat si la varstnici dar este in special caracteristica bolnavilor cronici sau nou-nascutilor. Leziunile orale sunt caracterizate prin aparitia in cavitatea orala a unor placi albe, moi, cel mai frecvent pe mucoasa orala si limba, dar poate sa apara si pe palat, gingii si planseul gurii. Aceste placi sunt asemanatoare unor stropi de lapte si sunt compuse din fungi si resturi epiteliale descuamate, cheratina, fibrina, resturi necrotice, leucocite si bacterii. Placa alba poate fi indepartata cu o compresa, lasand in urma o mucoasa aparent normala sau o zona eritematoasa. In cazuri grave, poate fi implicata intreaga cavitate. Poate evolua in micoza atrofica acuta.

Candidoza acuta atrofica

Poate sa apara ca o sechela a candidozei pseudomembranoase sau poate lua nastere "de novo". In acest tip de micoza leziunile sunt rosii, eritematoase. Poate lua nastere oriunde pe corp. Dupa Lehner, este singura micoza dureroasa a cavitatii orale.

1.3 Candidoza hipertrofica cronica

Se mai numeste si "leucoplazie" micotica. Leziunile bucale constau in placi albe, persistente, de obicei ferme pe buze, limba si obraji. Aceste leziuni pot persista ani de zile, sunt foarte frecvente la pacinetii purtatori de proteze, impreuna cu o cheilita angulara. Este considerata o leziune maligna.

1.4 Candidoza atrofica cronica (stomatita protetica)

Este o stare inflamatorie a mucoasei bucale in contact cu o proteza totala sau partiala. Este extrem de frecventa la maxilar, daca nu chiar exclusiv la mucoasa boltii palatine, pe care o afecteaza total sau partial. Adesea este asimptomatica, fiind descoperita intamplator de catre stomatolog. Apare dupa o perioada de purtare a protezei. Le examenul clinic se pot distinge trei tipuri de stomatita protetica si anume:

Tipul I sau forma simpla localizata se manifesta prin aparitia de pete rosii lenticulare, de marimea capului acului de gamalie, corespunzatoare orificiilor glandelor mucoase. Afectarea este limitata doar la mucoasa palatului dur, in contact cu proteza. La inceput, inflamatia este partiala, apoi devine difuza, fara a depasi limitele bazei protezei. La protezele scheletate este afectata numai mucoasa palatina ce vine in contact cu conectorul principal. Acest tip de stomatita este cel mai frecvent. Mucoasa afectata este neteda, usor catifelata, prezentand un eritem stralucitor.

Tipul II sau forma simpla generalizata este o inflamatie difuza, care cuprinde toata suprafata ce vine in contact cu proteza maxilarului superior. Mucoasa afectata prezinta hiperemie uniforma, care contrasteaza cu culoarea palida normala a mucoasei crestelor mandibulare. O linie neteda de marcatie separa eritemul de mucoasa normala. Rar, eritemul se poate extinde si la mucoasa obrajilor, buzelor si chiar pe limba.

Tipul III sau forma granuloasa se traduce prin aparitia unor formatiuni inflamatorii hiperplazice localizate in partea centrala a palatului, mai rar la intregul palat. Apar ca niste papule cu baza de 1-3 mm diametru sau mai rar ca o formatiune de papile de mici dimensiuni. Mucoasa palatina ia un aspect spongios, de consistenta moale. Zonele hiperplazice sunt limitate in toate cazurile de o fisura de 2-6 mm profunzime care favorizeaza retentiile alimentare si dezvoltarea microorganismelor. La 30-40 % dintre pacienti poate sa mai apara un perles, o glosita difuza sau mediana, care dispare dupa vindecarea stomatitei protetice. Uneori se pot intalni si placarde caracteristice muguetului acut. In cele mai multe cazuri nu exista semne subiective.

1.5 Perlesul (ragade comisurale)

Aceasta afectiune este de fapt un intertrigo al pliurilor comisurale ale buzelor, localizata bilateral. In perles, linica care separa mucoasa de tegument este inlocuita de o suprafata neregulata de culoare rosie sau bruna, cu relief neuniform. La deschiderea gurii aceasta zona apare ca o ingrosare fiind vizibila alterarea epiteliului si a epidermei. In cazuri usoare, desenul comisural este putin deformat, epiteliu este ingrosat dar inca sanatos. In cazuri mai grave ingrosarea este notabila, fiind brazdata de fisuri transversale care penetreaza pana la derm. Cand gura este deschisa se vad fisuri sau cruste. La deschiderea completa a gurii aceste leziuni au tendinta sa sangereze. Nu exista durere, nici adenopatie. Aceasta afectiune apare mai frecvent la femei. Perlesul apare datorita unei hipersalivatii care determina acumularea de saliva in pliurile comisurale, favorizand colonizarea lor cu candida. Protzele totale realizate intr'i dimensiune verticala de ocluzie subdimensionala si relieful buzelor nerefacut, din cauza unei montari gresite a dintilor, de asemenea, sunta raspunzatoare de aparitia perlesului. Comisurile sa pot infecta de la degetele pacientului sau medicului, tacamuri de masa, instrumente nesterilizate, dar cel mai adesea din cauza salivei si a limbii care umezeste frecvent buzele.

2 Diagnosticul pozitiv

Diagnosticul pozitiv se face pe baza semnelor clinice si de laborator a micozelor.

Examenul de laborator se refera la examenul microscopic. Izolarea si identificarea micozelor bucale se face cel mai eficient dupa metoda Bahn. Se ia o amprenta maxilara cu alginat in care se toarna mediu Sabouraud, apoi se pune la incubator timp de 72 de ore. Prin aceasta metoda se poate identifica exact levura, determina distributia levurii pe mucoasa si cunoaste cantitatea de levuri prin numarul de colonii. Examenul de laborator se mai poate face si prin prelevare din leziunile mucoasei si examinarea la microscop.

Un test diagnostic pentru infectia fungica este proba cu hidroxid de potasiu(KOH), care denatureaza proteinele din celulele umane dar nu si pe cele din celulele fungilor, astefl ca la exminarea microscopica vor fi evidentiate ciupercile.

Semnele clinice ale micozelor orale sunt: depuneri albiciose pe mucoase si tegumente , mucoasa din apropierea depunerilor este de culoare rosie si poate fi usor tumefiata, senzatie de arsura si hipersensibiltate a zonelor afectate, uneori apare si durerea. Daca se indeparteaza depunerile albicioase in urma lor ramane o mucoasa rosie sangeranda.

3 Diagnosticul diferential al micozelor orale

Perlesul trebuie sa fie diferentiat de perles streptococic, perles difteric, perlesul prin carenta vitaminica, eczeme comisurale, perlesul din cloroza dispeptica Hayem, perlesul alergic, ulceratia comisurasa prin micsorarea D.V.O., perles diabetic, herpes, sifilide comisurale.

Leziunile micotice retrocomisurale trebuie diferentiate de: leukeratoze comisurale, cum sunt lichenul plan comisural, lichenul eroziv, leucoplazia comisurala a fumatorilor.

Glosita micotica se diferentiaza de: sancru sifilitic, sifilide secundare, discheratoza Bowen, toate glositele depapilante.

Uranita candidozica se diferentiaza de: uranita glandulara tabacica, lichen plan eroziv, discheratoza Bowen.

Diagnosticul devine dificil cand o serie de leziuni, cum este leucoplazia, sunt suprainfectate cu Candida.

In gingivite si gingivo-stomatite de cauza micotica diagnosticul diferential se face cu: leziuni ulcerative ale mucoasei, porduse prin iritatie mecanica data de proteze; leucoplzia; lichenul plan.

4 Complicatiile micozelor orale

Complicatiile ce apar in urma infectiilor cu fungi pot fi locale , regionale sau generale.

Complicatii locale sunt: ulceratii extinse, sangerari repetate, suprainfectii bacteriene.

Complcatii regionale: din cavitatea bucala infectia se poate extinde spre amigdale , esofag, stomac, cai respiratorii, intestine si chiar zonele genitale.

Generale: septicemie, abcese specifice.

5 Profilaxia micozelor orale

Tratamentul preventiv cuprinde:

Asanarea cavitatii bucale( carii , resturi radiculare si coronare)

Spalarea atenta dupa fiecare masa

Suprimarea alimentelor intre mese(mai ales a dulciurilor)

Mentinerea echilibrului nutritional

Supravegherea starii de sanatate a gurii, mai ales la cei cu teren deficitar(leucemie, in cursul tratamentelor de lunga durata cu antibiotice, precum si in cursul corticoterapiei)

Suprimarea antibioterapiei locale

Asocierea antibioterapiei cu fermenti lactici, antifungice, vitamine din grupurile B si C

Regim alimentar echilibrat pe plan energetic si vitaminic

Evitarea antibioterapiei atunci cand nu este obligatorie

Indicarea corecta a unui antibiotic si respecatrea duratei de tratament

Administrarea de adjuvante antibioterapiei care se adreseaza florei intestinale, se vor administra preparate pe baza de bacili lactici, bacili subtilis, de levuri, bacili coci si vitamine. Se recomanda antibiotice asociate, exista tetracicline asociate cu antiinflamatoare, antifungice si vitamine.

Sa se evite contaminarea interumana prin lenjerie, pantofi, foarfece de unghii, etc.

Evitarea factorilor locali care favorizeaza aparitia micozelor: pomezile, solutiile cu corticoizi, detergenti, sapunuri acide, umiditatea.

In caz de graviditate sau administrarea de contraceptive orale se va urmari alcalinizarea mediului vaginal

Depistarea si tratarea pacintilor cu diabet care prezinta factpr de risc in imbolnavirea cu Candida albicans

In ceea ce priveste sensibilizarile la candida, asa numitele levuride, cel mai bun tratament il reprezinta asanarea focarului primitiv, daca este descoperit si desensibilizarile cu levurina

6. Elemente terapeutice antifungice

Se pot lua in considerare trei posibilitati de tratament antifungic, utilizand agenti fizici, chimici si antibiotice antifungice. Pentru micoze nu exista vaccinare.

6.1. Tratament curativ specific

Mai intai se suprima antibioterapia sau cotricoterapia, daca acestea nu sunt indispensabile. Daca aceasta cura este obligatorie, se trece de la o administrare orala la cea parenterala.

Ca tratament specific se indica:

A) badijonarea leziunilor candidozice cu solutie iodo-iodurata glyceroalcoolica 1%. Dupa Cernea: iod 1 g; iodura de potasiu 2g; alcool 60 grade C 80g; glycerina 20g.

B) spalaturi alcaline cu bicarbonat de sodiu. Acestea sunt suficiente in cazurile usoare, dar pot fi iritante sau dau o coloratie inestetica atunci cand este utilizata solutia iodo-iodurata.

C) administrare de antibiotice:

- Nystatin sau Mycostatin, drajeuri de 500.000 u.i., suspensie de 100.000 u.i. sau pomada 100.000u.i./g.

- Trychomycina este utilizata in doze de 200.000 u.i/zi, timp de 15 zile, cand Mycostatinul nu da rezultate.

- Amphotericina Bse prezinta in suspensie buvabila, comprimate a 50 mg si pomada 3%. Actioneaza prin contactul direct cu Candida. Nu este iritanta si are un gust agreabil. La adult, solutia buvabila se administreaza in cantitate de 1,5 - 2 g / zi, in prize, in afara meselor.

Micozele acute sunt rapid stopate cu un tratament antifungic bine condus.

Formele cronice de micoze sunt insensibile la acest tratament. Alaturi de tratamentul antifungic se face tratamentul cauterizant al keratozei, cu nitrat de argint 1/20.000.

Electrocoagularea sau utilizarea azotului lichid in cazul leziunilor vegetante.

6.1.1. Tratamentul stomatitei levurice de sub proteza

In stomatita de proteza este esentiala curatarea mecanica urmata de dezinfectarea protezei cu solutii antiseptice(clorhexidina 0,12%, hipoclorit de sodiu 1:50). Proteza poate fi un suport pentru unguentele antifungice, asigurand un contact intim cu mucoasa afectata. In timpul tratamentului este recomandat ca pacientul sa poarte proteza cat mai putin pana la vindecare.

In formele acute ale gingivo-stomatitelor de cauza micotica se fac spalaturi bucale cu solutie aposa de bicarbonat de sodiu 10 %; atingerea leziunilor cu violet de gentiana 1% zilnic timp de 7 zile; administrare de Nistatin(suspensie) sau Stamicin(drajeuri); iar in formele cronice Amfotericina B.

6.1.2. Tratamentul micozei interlabiale

Se inlatura crustele si scuamele cu ajutorul unui dezinfectant usor, se usuca si apoi se aplica o pomada ce contine nistatin, fungizona sau tricomicina de 3 ori/zi.

Daca nu se respecta cele 3 saptamani de tratament antimicotic exista riscul recidivelor. Daca dupa tratament stomatita protetica de cauza micotica nu dispare avem de-a face cu o stare generala grav afectata sau cu diabet. In acest caz este nevoie de o colaborare cu un medic internist pentru un tratament adecvat.

7. Elemente profilactice vizand gingivo-stomatitele si  manifestarile orale micotice

Cel mai important element profilactic este igiena orala. Atata timp cat pacientul are o igiena orala foarte buna, acesta este mai putin expus riscului de a dezovlta o gingivita, gingivo-stomatita sau infectie micotica.

Detartrajul este un element important in prevenirea gingivitei si a parodontitei.

Tratamentele endodontice(carii,resturi).

Inlaturarea factorilor favorizanti care provoaca micoze sau alte afectiuni cum ar fi : fumatul , consumul de dulciuri, sucuri, etc.

Este recomandata folosirea apelor de gura, deoarece si acestea au rol profilactic.

Partea speciala

MOTIVATIA STUDIULUI

Prin studiul efectuat doresc sa relev frecventa ridicata a manifestarilor gingivo-parodontale si orale a micozelor, in special a candidozei, sa evidentiez conditionarile etiopatogenice, formele clinice de manifestare, elementele de diagnostic, corelatiile cu alte afectiuni ale mucoasei bucale si gingivo-parodontale, care impun necesitatea unui diagnostic diferential. In acelas timp sa incerc sa subliniez valoarea atitudinii profilactice, alaturi de cea curativa fata de factorii etiopatogenici.

MATERIAL SI METODA

Pentru a evidentia prezenta gingivitelor si gingivo-stomatitelor de cauza micotica am efectuat un studiu pe un lot de 30 pacienti, reprezentand totalul cazurilor de micoze orale aflate in evidenta sectiei deramtologice a Spitalului Municipal Arad in perioada 02.03.2010 - 25.02.2011.

Cazurile selectionate prezinta afecsiunile orale diagnosticate cu candidoza orala, paciensii fiind de ambele sexe, cu varste cuprinse intre 7 - 75 de ani.

Observatiile si datele culese le-am sintetizat intr-o fisa de studiu in care au fost notificate: identificate, forma de micoza, factori etiopatogenetici, indici de igiena buco-dentara si rezultatele examenelor exobucal si endobucal iar acolo unde este cazul, afectiuni generale asociate.

Concluziile si rezultatele obtinute au la baza un studiu complex clinico-statistic.

CAZURI CLINICE

Cazul nr. 1

S.R. 30 ani

Forma micotica: gingivo-stomatita si glosita candidozica

Factori etio-patogenici: 

Igiena orala deficitara

Diabet zaharat tip II

Indici de apreciere a starii de sanatate parodontala:

Indice de igiena orala (OHI)=2

Indicele gingival = 2

Examen endobucal:

la nivelul fetei dorsale a mucoasei linguale, mai ales in zona mediana, cu predilectie sagitala, prezinta depozite abundente alb-galbui, constituite in placarde de diametre variabile intre 2 -3 cm dispuse pe un fond intens eritematos al mucoasei linguale

marginile limbii au un aspect caracteristic, prezentand santuri adanci, curate si aspectul constitutional de limba plicaturata

Examen de laborator: candida albicans - prezent (++)

Figura nr. 1 : glosita candidozica

Cazul nr. 2

F. M.  67 ani

Forma micotica: gingivo-stomatita candidozica hipertrofica cronica

Factori etio-patogenici: - igiena bucala deficitara

Examen exobucal: - simetria fetei pastrata

- cancer pulmonar dupa radioterapie si chimioterapie

Ex. ATM: excursia condililor in cavitatea glenoida este simetrica ; fara cracmente si crepitatii

Examenul contururilor osoase: contururi osoase integre

Ex. ganglionar: sistem ganglionar nepalpabil

Examenul deschideriii gurii: deschiderea gurii in limite normale

Examen exobucal: nu prezinta modificari importante

Ex. endobucal:

sublingual prezinta o zona hipertrofica acoperita de depozite albicioase abundente, ferme

Examen de laborator: candida albicans prezent (++)

Figura 2: candidoza hipertrofica cronica

Caz 3

P.R. 56 ani

Forma de micoza: stomatita levurica de sub placa protetica

Factori etio-patogenici:

igiena necorespunzatoare a piesei protetice

diabet zaharat tip II echilibrat

purtarea un timp indelungat a unor proteze necorespunzatoare

Examen exobucal:

prezinta tegumente usor palide

se observa etajul inferior micsorat

Examen endobucal:

prezinta leziuni sub forma unei tumefieri, usor hiperplazica cu insule albicioase pe suprafata palatinala si vestibulara a maxilarului superior

Examen de laborator: candida albicans - prezent (++)

Figura 3 stomatita protetica

Caz 4

A.I. 30 ani

Forma de micoza: gingivo-stomatita candidozica pseudomembranoasa acuta,micoza interlabiala

Factori etio-patogenici:

tratament indelungat cu corticosteroizi

indici de apreciere a starii de sanatate orala sunt:

indicele de igiena orala(OHI)=2

indicele gingival =1

Examen exobucal:

la nivelul commisurilor cu extindere pe zona tegumentara si pe fata interna a mucoasei jugale retrocomisural prezinta bilaterel un aspect eritemto-scuamos cu depozite albicioase pe suprafata si fisuri,in special la nivelul fundului pliului

subiectiv se remarca senzatia de durere in momentul deschiderii gurii , deschidere care este limitata

Examen endobucal:

pe palatul moale sunt prezente multiple depozite albicioase, grunjoase, unele dispuse izolat in mici placarde cu diametru de 0,5 - 1 cm, altele cu tendinte de confluare cu margini neregulate bine conturate, dispuse pe un fond eritematos

la indepartare cu spatula se observa detasarea depozitelor albicioase

Examen de laborator: candida albicans - prezent (++++)

Fig. 4: gingivo-stomatita pseudomembranoasa acuta

Caz 5

L.C. 20 ani

Forma de micoza: cheilita micotica, glosita micotica

Factori etio-patogenici:

igiena orala deficitara

tratament indelungat cu antibiotice si metronidazol

Indici de apreciere a starii de sanatate parodontala:

indice de igiena orala (OHI) = 2

indicele gingival = 2

Examen exobucal:

la nivelul semimucoaselor buzelor, in special in zona mediana, cu tendinta de extindere spre comisuri, prezinta pe un fondintens eritematos leziuni sub forma unor mici placarde reliefate albicioase cu diametre variabile intre 0,5 - 1cm si intre 1,5 - 2 cm bine delimitate, cu contur neregulat

Examen endobucal:

pe fata dorsala a limbii , la nivelul varfului limbii, prezinta un aspect eritematos alternand cu zone albicioase acoperite de discrete depozite cu aspect grunjos

Examen de laborator: candida albicans prezent (+++)

Figura 5: cheilita angulara

Caz 6

P.R. 30 ani

Forma de micoza: gingivo-stomatita candidozica hipertrofica cronica

Factori etio-patogenici:

igiena orala deficitara

diskinezie biliara

obezitate

lambliaza

Indice de apreciere a starii de sanatate parodontala:

indice de igiena orala (OHI) = 2

indice gingival = 3

Examen exobucal: nu prezinta modificari importante

Examen endobucal:

pe fata dorsala a limbii, mai exprimat spre baza ei cu extindere

spre zona mediana e prezenta o placa albicioasa, de culoare gri-galbui, usor reliefata fata de planul mucoasei linguale, constituite din depozite aderente, greu detasabile cu spatula

marginile placii sunt bine exprimate, neregulate, cu contur geografic, iar periferia placii centrale prezinta multe placarde cu aspect identic, de dimensiuni ce variaza intre 0,5 - 1 cm

Examen de laborator: candida albicans prezent(++)

Figura 6: gingivo-stomatita hipertrofica cronica

Caz 7

S.P. 38 ani M

Forma micotica: glosita candidozica

Factori etio-patogenici: - igiena orala deficitara

- carii simple netratate

- pacientul prezinta bronsite repetate

Indici de apreciere a starii de sanatate parodontala:

indice de igiena orala (OHI)

indice gingival

Examen exobucal: nu prezinta modificari

Examen endobucal: - pe fata dorsala a limbii se prezinta multiple depozite albicioase care conflueaza intre cele doua treimi anterioare ale limbii cu leziuni asemanatoare izolate spre baza limbii

varful si marginile limbii prezinta o zona intens eritematoasa si depapilata

Examen de laborator: candida albicans prezent

Figura 7 : glosita micotica

Caz 8

P.D. 35 M

Forma micotica : leucoplazia paroasa a limbii

Factori etio-patogenici : - cel mai des reprezinta prima forma de manifestare in infectia cu virusul HIV

Examen exobucal: nu prezinta modificari importante

Examen endobucal: depozite albe pe fata dorsala a limbii, bilateral; depozitele nu pot fi indepartate prin stergere; se pot intalni si pe fata ventrala a limbii

Examen de laborator: candida albicans prezent

Figura 8: leucoplazie paroasa a limbii

REZULTATE SI DISCUTII

STUDIU CLINICO - STATISTIC

Pe baza examenului clinic si a datelor din foaia de observatie am incercat sa evidentiez diferite aspecte ale relatiei dintre afectiunile generale, igiena orala si micozele orale.

Tabel nr. 1

INCIDENTA GINGIVO-STOMATITELOR DE CAUZA MICOTICA

Tabelul reflecta studiul efectuat pe un lot de 250 pacienti din cadrul Sectiei de Dermatologie a Spitalului Municipal Arad, in perioada . dintre care la 30 dintre acestia s-a pus diagnosticul de candidoza orala.

Din tabelul de mai sus rezulta un numar scazut de pacienti cu micoza bucala fata de numarul total de pacienti luati in evidenta cu afectiuni sistemice.

Tabelul nr. 2

FRECVENTA GINGIVO-STOMATIELOR DE CAUZA MICOTICA PE SEXE

    Procentul crescut al afectarii cu micoza bucala la grupul de femei in comparatie cu cel de barbati poate fi explicat prin frecventa de imbolnavire mai crescuta la femei in cazul: HTA, diferite forme de diabet, tratament indelungat cu antibiotice,corticoterapie indelungata, obezitate.

Tabel nr. 3

FRECVENTA GINGIVO-STOMATITELOR DE CAUZA MICOTICA PE GRUPE DE VARSTA

Din acest tabel reiese incidenta crescuta a imbolnavirii cu micoza bucala la persoanele in varsta (peste 60 de ani), fapt ce poate fi explicat prin existanta singulara sau sumata a factorilor etio-patogenici favorizanti ai candidomicozelor.

Tabel nr. 4

RAPORTUL INTRE FORME ACUTE SI CRONICE PE SEXE

Tabelul nr. 4 indica o incidenta mai crescuta a formelor acute de micoze orale la femei fiind de 56,6%  fata de formele cronice care sunt in procent de 43,4%.

In cazul barbatilor avem aceeasi situatie, formele acute fiind mai frecvente decat cele cronice ; procentual fiind exprimate 62,4% forme acute si 38,4% forme cronice de micoze bucale.

Tabel nr. 5

INCIDENTA FACTORILOR ETIO-PATOGENICI IMPLICATI IN GINGIVO-STOMATITELE MICOTICE

Din tabelul anterior rezulta o incidenta crescuta in cadrul candidozei orale a unei serii de factori etio-patogenici care, fiecare individual sau asociati, conduc la infectia micotica la nivelul cavitatii bucale.

Dintre acesti factori , in oridnea frecventei acestora in cazurile prezentate, amintesc:

Igiena bucala deficitara

Igiena bucala deficitara la purtatorii de proteze

Varsta inaintata

Administrarea indelungata de antibiotice

Diabet zaharat

HTA

Tabel nr. 6

FORMELE DE MICOZA ORALA

Mai sus am prezentat incidenta mai crescuta in cadrul formelor acute de micoza orala fata de cele cronice atat la femei cat si la barbati.

Formele mai des intalnite in cazurile prezentate fie singulare fie asociate sunt urmatoarele:

Glosita micotica

Cheilita angulara micotica

Micoza acuta pseudomembranoasa

Cheilita micotica acuta

Micoza cronica hipertrofica

Cheilita micotica cronica

Micoza cronica atrofica

Micoza acuta atrofica

  Tabel nr. 7

GRAVITATEA INFECTIEI MICOTICE APRECIATA PRIN EXAMENE DE LABORATOR

Din tabelul cu numarul 7 reiese ca infectiile cu micoze orale sunt mai des intalnite in randul femeilor al barbatilor.

Tabel nr. 8

RASPUNSUL GINGIVO-STOMATITELOR DE CAUZA MICOTICA LA TERAPIA APLICATA

Tabelul de mai sus releva faptul ca pacientii care urmeaza tratamente antimicotice in cazul unei infectii cu candida albicans au raspuns favorabil la tratament, pe cand cei care aplica alt fel de tratamente se confrunta mai mult timp cu infectia care poate sa se vindece mult mai greu decat in cazul tratamentelor cu antimicotice sau poate sa nu dispara pana in momentul aplicarii unui tratament adecvat.

Tabel nr. 9

INFLUIENTA IGIENEI ORALE ASUPRA APARITIEI SI EVOLUTIEI MICOZEI ORALE

Tabelul de mai sus arata ca numarul pacientilor care respecta o igiena orala buna este mic comparativ cu cei care prezinta o igiena orala precara; prin urmare numarul pacientilor ce prezinta infectii micotice ale mucoasei orale datorita igienei orale precare este mai mare decat in cazul pacientilor care au o igiena orala buna sau satisfacatoare.

Tabel nr. 10

GRADUL DE COOPERARE AL PACIENTULUI SI RESPECTAREA TERAPIEI ANTIMICOTICE

Din tabelul de mai sus reiese ca numarul pacientilor dispusi sa coopereze cu medicul pentru a-si imbunatati starea de sanatate este mai mare decat numarul celor necooperanti. Din nefericire putem observa ca numarul pacientilor ce aplica sporadic un tratament este mai mare decat cei care urmeaza tratamentul asa cum le-a fost recomandat de catre medic.

CONCLUZII

1. Studiul scoate in evidenta legatura care exista intre factorii generali, cei locali si Candida Albicans, care transforma microorganismul din comensural in patogen.

2. Se evidentaza procentul crescut al afectarii prin candidoza orala la persoanele de sex feminin(60%) fata de cele de sex masculin (40%) explicat prin frecventa de imbolnavire mai crescuta la femei in cazul: HTA, diferite forme de diabet, tratament indelungat cu antibiotice, corticoterapie indelungata, obezitate, etc.

3. Din studiu reiese o incidenta crescuta a imbolnavirilor cu candidoza orala in cazul persoanelor in varsta(peste 60 de ani, 50 %) fapt ce poate fi explicat prin existenta singulara sau sumata a factorilor etio-patogenici favorizanti ai candidomicozelor.

Formele de candidoza acuta la femei 56,6% si la barbati 61,6 % au frecventa mai ridicata fata de cele cronice atat la femei cat si la barbati, iar formele de glosita candidozica, cheilita angulara precum si a formelor de candidoza acuta pseudomembranoasa sunt cele mai des inalnite.

5. S-a demonstrat o incidenta crescuta in cadrul candidozei orale a unei serii de factori etio-patogenici care, fiecare individual sau asociati, conduc la infectia micotica la nivelul cavitatii bucale. Dintre acesti factori , in oridnea frecventei acestora in cazurile prezentate, amintesc: igiena bucala deficitara, igiena bucala deficitara la purtatorii de proteze, varsta inaintata, administrarea indelungata de antibiotice, diabet zaharat, HTA.

6. Cele mai des intalnite forme de micoza orala sunt urmatoarele: candidoza acuta pseudomembranoasa, candidoza acuta atrofica, candidoza cronica hipertrofica, candidoza cronica atrofica, cheilita angulara, glosita micotica.

7. S-a dovedit faptul ca infectiile micotice sunt mai des intalnite in cazul femeilor decat in cazul barbatilor , avand si o forma de manifestare mai grava comparativ cu gradul de manifestare in cazul barbatilor.

8. Pacientii care urmeaza tratamente antimicotice in cazul unei infectii cu candida albicans au raspuns favorabil la tratament, pe cand cei care aplica alt fel de tratamente se confrunta mai mult timp cu infectia care poate sa se vindece mult mai greu decat in cazul tratamentelor cu antimicotice sau poate sa nu dispara pana in momentul aplicarii unui tratament adecvat.

9. Igiena orala ocupa un rol extrem de important, din studiul realizat rezultand ca pacientii cu igiena orala deficitara prezinta un procent mai ridicat de leziuni bucale.

10. Numarul pacientilor dispusi sa coopereze cu medicul pentru a-si imbunatati starea de sanatate este mai mare decat numarul celor necooperanti. Din nefericire putem observa ca numarul pacientilor ce aplica sporadic un tratament este mai mare decat cei care urmeaza tratamentul asa cum le-a fost recomandat de catre medic.

11. Este foarte important sa existe o colaborare intre medicul stomatolog si medicul generalist in tratarea acestor cazuri.

12. Trebuie sa se acorde importanta controlului bolilor generale si conducerea corecta a tratamentelor generatoare de micoze existand si pericolul recaderilor, prevenirea lor fiind un obiectiv important.

13. Este important sa se acorde o atentie deosebita a igienei bucale a persoanelor cu organism tratat, precum si controlul stomatologic periodic.

1 Candidoza bucala este o boala relativ rara comparativ cu alte boli sistemice.

BIBLIOGRAFIE

ANDREESCU C.,DAN O. - Aspecte ale afectiunilor stomatologice la bolnavii cardiovasculari , Bucuresti 1964

BARTHOLOMEW G. A. - Oral candidiasis in patients with diabetes mellitus, Diabetes care, 1993

BOISNIC S. - Anatomie topographique et anomalies phzsiologiquede la cavite buccale - Hospital de la Salpetriere, 1994

BURLIBASA C. - Chirurgie orala si maxilo-faciala , Ed. Medicala, Bucuresti 2005

CARA M. , MIYASATI-CHING - Elemente clinice de stomalogie, Ed. All Educational, Bucuresti 2001

COJOCARU I., MINCU AL. - Diagnosticul dermatozelor curente si al bolilor venerice, Ed. Medicala, Bucuresti 1959

COMAN I., MARES M. - Micologie medicala aplicata, Ed. Junimea Iasi 2000

DAT-BOTA L. - Flora microbiana bucala, Bucuresti 1976

DANILA I., VATAMAN R., ILIESCU A., UNGUREANU C. - Profilaxie stomatologica, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti 1996

DUMITRIU H.T. - Parodontologie, Ed. Medicala, Bucuresti 1999

GALL I. I., OLTEAN D., SERB H., TOLEO M., VIZIREANU - Practica stomatologica, Parodontologie, Ed. Medicala, Bucuresti 1977

GEAVLETE A., MUNTEANU H. - Sindromul bucal in medicina interna, Ed. Medicala, Bucuresti 1981

GLIGOR V., NICA I., GLIGOR R. - Elemente de farmacologie pentru stomatologi, Ed. Helicon, Timisoara 1995

GRIVU O., PODARIU A., BAILA A., POP I. - Preventia in stomatologie , Ed. Minton , Timisoara, 1995

HUTU E., PAUNA M., BODNAR V., CONSTANTINESCU V., TANCU A. - Edentasi totala , Ed. National, Bucuresti 2005

IONESCU A. - Tratamentul edentatiei partiale cu proteze mobile, Ed. National, Bucuresti 2006

KLEIN R.S. - Oral candidiasis in high risk patients as the initial manifestation of the aquired imunodeficiencz szndrome, New Engl j Med 1984

LE BRETON G. - Les candidoses buccales, Revue D Odonto-Stomatologie, tome 21,n. 2, 1992

LILJEMARK W.f. , BLOOMQUIST C.G., REILLZ B.E., BERNARDS C.J., TOWSEND D.W., PENOCK - Growth dznamics in a natural biofilm antits impact on oral disease management, Adv Dent Res , 11(1), 1997

MARGINEANU C. - Microbiologie stomatologica, Ed. Did. Ped. Bucuresti 1981

MILLER W.D. - The microorganisms of the human mouth 1890. Originallz published bz S.S White Dental Manufacturing Company, Bassel,S.Karger 1973

MONEA A.,MONEA M. POP - Parodontologie, Ed. Ardealul, Targu Mures, 1999

NICA I., ANGHEL M., POPESCU M. - Patologie si medicina orala, Ed. Eurobit, Timisoara, 1999

OLTEAN D. - Stomatologia preventiva, Ed. Anotimp, Bucuresti, 1996

POP A., CAMPEAN S. - Patologia mucoasei orale, Ed. Did. Si Ped., Bucuresti 1985

POPA I., VARLAS GH.A. - Curs de medicina interna pentru studentii si absolventii facultatii de stomatologie, Ed. Medicala, Bucuresti 1991

POPESCU E., COGALNICEANU D. - Medicina orala, Ed. Psihomonia, Timisoara 1998

PRICOP M., URTILA E., PRICOP M. - Patologia infectioasa oro-maxilo-faciala, Ed. Helicon, Timisoara 1998

ROTARU M. - Dermatologie - Curs pentru studentii la medicina generala - Ed.Alma Mater, Sibiu 2004

ROSCA GH., PAPILIAN V. - Tratat elementar de histologie, vol II, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1978

SEVERINEANU U. - Odontologie si parodontologie, Ed. Did. Si Ped., Bucuresti 1981

TOVARU S. - Patologie medicala stomatologica, ed. Cerna, Bucuresti, 1999

VATAMAN R. - Parodontologie, Litografia UMF, Iasi, 1982