MACESUL (Rosa canina)

  MACESUL (Rosa canina)

Incadrare sistematica:

Regnul: Plantae

Increngatura: Magnoliophyta

Clasa: Magnoliopsida

Ordinul: Rosales

Familia: Rosaceae

Genul: Rosa

Specia: Rosa canina

[Hodisan si Pop,

Descriere: Macesul, numit popular si rasura, este un arbust inalt pana la m, mult ramificat la baza. Pe tulpini si pe ramuri se gasesc numerosi spini, lati la baza si recurbati la varf. Frunzele sunt alterne, in imparipenat compuse, formate din perechi de foliole ovale. Florile mari, rozee sau, rar, albe sunt dispuse cate in varful ramurilor. Structural, florile se caracterizeaza printr-un receptacul dezvoltat, urceolat, persistent si carnos la maturitate; caliciul din sepale inserate pe marginea orificiului receptaculului; corola alcatuita din petale; androceul din numeroase stamine dispuse pe mai multe verticile. Fructele in realitate pseudofructe rezultand din receptaculul care devine carnos) sunt globuloase sau elipsoide si au in interior numeroase achene, denumite impropriu seminte, de culoare verde la inceput, apoi portocalie, iar la maturitatea completa rosie-caramizie. Infloreste in lunile: iunie-iulie.

Locuri de crestere Este foarte raspandit in flora tarii noastre pe marginea padurilor de foioase, pana la zona celor rasinoase, la marginea drumurilor, etc [Constantinescu si Hatieganu,

Parti utilizabile Frunze, flori, fructe, seminte.

Recoltare Petalele macesului se recolteaza in iunie si iulie. Macesele (Fructus cynosbati), sau fructele false (Semina cynosbati) se recolteaza de la sfarsitul lunii august pana la mijlocul lunii noiembrie. Recoltarea maceselor se face cel mai bine dupa primul inghet, deoarece atunci carnea pseudo-fructului este moale si capata gust bun, dulce-acrisor, usor astringent. Macesele necoapte nu se recolteaza. Cele cu pete negre si ciupite trebuie distruse, deoarece in ele au fost depuse ouale mustei de maces (Spilographa alternanta) [Fischer, 2002].

Principii active: Acid ascorbic (vitamina C) si acid de dehidroascorbic, vitamina A, vitaminele B1 si B2, vitamina P, acid nicotinic, vitamina K, zahar invertit, tanin, acid citric si malic, pectine, ulei volatil, ulei gras, flavonoizi, carotenoide, saruri minerale, urme de vanilina, si β-tocoferol (vitamina E), lecitine, zaharuri etc [Mocanu si Raducanu,

Actiune farmacologica: Datorita acidului ascorbic (vitamina C) si acidului dehidroscorbic cu care formeaza un sistem redox joaca un rol important in oxidoreducerile biologice si respiratia celulara. Vitaminele (in special vitamina P) au proprietatea de a scadea permeabilitatea si fragilitatea capilarelor, normalizand circulatia sangelui. Aduc un aport de saruri necesare organismului si au actiune diuretica. Este un bun colagog si coleretic, tonic vitaminizant si vasodilatator arterial. Impiedeca formarea calculilor renali, fapt pentru care se recomanda bolile cailor urinare si de rinichi pentru o cura indelungata (nu produce iritatie). Macesele au insusirea de a mari secretia biliara, fiind indicate in afectiunile ficatului. Mai sunt recomandate in starile de inflamatie intestinala [Mocanu si Raducanu,

Utilizari terapeutice: Astenie, litiaza urinara, rani, ulcere atone, arsuri, avitaminoze, diaree, dizenterie, leucoree, gonoree, hemoragii diverse [Valnet,