 |  |
|
INFARCTUL
Este o zona de necroza ischemica
Cauzele cele mai frecvente sunt tromboza si embolia cu obliterarea acuta si completa a unei artere
Mai rar poate fi produs de alte leziuni obstructive ale arterelor cum ar fi:
Ateroscleroza, panarterita nodoasa
Modificarile morfologice care determina necroza ischemica sunt determinate de anoxie si acumularea de cataboliti locali.
Procesele degenerativ necrotice sunt comune pentru toate tipurile de infarct
o Localizarile infarctului
Cele mai frecvente: cord, splina, rinichi, creier, plaman, imtestin
Mult mai rare: ficat, retina etc.
o Tipuri de infarct
Infarct alb
Infarct rosu
Infarct recent
Infarct vechi
Infarct septic
Infarct aseptic
Infarctul alb (anemic)
Se produce in organele cu circulatie terminala
o Mecanism de formare:
o Infarctul rosu (hemoragic)
Apare in organele cu circulatie dubla
o Mecanism de formare:
Scaderea brusca a presiunii sangvine locale, dupa obstructia arteriala, duce la patrunderea brutala de sange in teritoriul ischemiat din circulatia dubla sau din cea colaterala fara restabilirea unei circulatii locale
Sangele patruns in vasele destinse inunda in final zona de infarct determinand caracterul hemoragic
o INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
o Aspecte anatomo-patologice
Localizarea favorita a IMA este la nivelul ventriculului stang si mai putin frecvent la nivelul ventriculului drept. Localizarile atriale sunt exceptionale.
Cauzele cele mai frecvente sunt: tromboza arterelor coronare, hemoragii la nivelul placilor de aterom, spasme persistente ale coronarelor.
Morfologic, IMA este un infarct alb (anemic) reprezentat de o zona de coagulare consecutiva anoxiei, dar poate fi si un infarct rosu (hemoragic) prin patrunderea brusca a sangelui din circulatia colaterala in teritoriul de necroza, ca urmare a scaderii presiunii sangvine locale prin obstructia arteriala.
o Complicatii: ruptura de perete liber, tromboza parietala, anevrism parietal, ruptura de sept interventricular, embolii, infarcte in circulatia sistemica.
o Cauze IMA
o Aspecte macroscopice
Infarctul recent prezinta pe suprafata viscerala pericardica o zona mata, albicioasa, constituita din depozite de fibrina (placa laptoasa).
Zona de necroza apare pe sectiune ca o leziune palida, cenusie-bruna, de contur si forma neregulate, relativ bine delimitata, proeminenta pe suprafata datorita edemului fibrelor miocardice, de consistenta ferma.
Aria de necroza este inconjurata de un chenar alb-cenusiu reprezentat de lizereul leucocitar, la periferia caruia se gaseste o zona de hiperemie-hemoragie.
Infarctul sechelar apare ca o zona cicatriceala, deprimata, alb-sidefie, de consistenta crescuta, bine delimitata de tesutul din jur.
o Aspecte microscopice
Infarctul alb se constituie microscopic din urmatoarele zone:
Zona de necroza de coagulare (fibrele miocardice sunt balonizate, intens acidofile, striatiile transversale devin indistincte, cu omogenizarea citoplasmei si disparitia nucleilor)
Zona de infiltrat inflamator cu polimorfonucleare neutrofile ce inconjoara aria de necroza (corespunde lizereului leucocitar)
Zona de hiperemie-hemoragie
In timp hiperemia scade, polimorfonuclearele neutrofile sunt inlocuite de macrofage, lichidul de edem se resoarbe, iar suprafata infarctului se deprima. In jurul infarctului apare un tesut de granulatie cu proliferare de fibroblasti, capilare de neoformatie si infiltrat inflamator cu limfocite, plasmocite si macrofage. Tesutul de granulatie trimite prelungiri in interiorul zonei de necroza, pe care o inlocuieste cu tesut conjunctiv.
o Diagnostic diferential
Infarctul rosu de miocard
Existenta unui mare numar de hematii printre fibrele miocardice pe care le disociaza, fibrele musculare sufera in timp modificarile caracteristice necrozei
La periferie sunt prezente macrofage incarcate cu hemosiderina provenita din degradarea hematiilor
Infarctul miocardic vechi
Zona deprimata, alb-sidefie, de consistenta crescuta, reprezentata microscopic de existenta unei cicatrici din fibre de colagen
o Complicatiile IMA
Solutii de continuitate la nivelul muschilor papilari
Ruptura septului interventricular, interatrial sau atrioventricular
Tamponada cardiaca
Ruptura de cord
Trombembolism pulmonar
Edem pulmonar acut
o Complicatiile IMA
o INFARCTUL PULMONAR
Reprezinta o zona de necroza a parenchimului pulmonar datorata obstructiei unui ram arterial ce iriga zona respectiva, prin embolie sau tromboza;
Localizarea predomina in lobii inferiori pulmonari;
Infarctul pulmonar este de tip rosu (hemoragic), datorita dublei circulatii (pulmonare si bronsice), caracteristica acestui organ;
Obstructia unui ram arterial pulmonar conduce la scaderea presiunii sangvine in teritoriul corespunzator, urmata de patrunderea brusca de sange din dubla circulatie, inundand zona necrozata.
o MACROSCOPIC
In infarctul recent zona afectata proemina la suprafata plamanului; pleura este acoperita de un exudat fibrinos
Culoarea este rosie-negricioasa; consistenta este crescuta; leziunea este bine delimitata
Pe sectiune are forma triunghiulara cu baza spre pleura si varful spre hil, indicand artera obstruata
Crepitatiile alveolare sunt absente
La sectionare se elimina o cantitate redusa de sange; la proba docimaziei fragmentele pulmonare cad pe fundul vasului
Dupa 1-2 zile, datorita deshidratarii, infarctul se deprima, devine mat, fin granular, cu limite nete
In faza de vindecare, infarctul apare ca o cicatrice stelata, deprimata, dura si pigmentata.
o MICROSCOPIC
In primele 48 ore, in zona de infarct, septurile alveolare sunt dilatate si pline cu hematii, iar in alveole se constata un numar mare de hematii si lichid de edem
Ulterior hematiile din alveole se alipesc si isi pierd colorabilitatea, apare necroza de coagulare a septurilor alveolare, iar in jurul necrozei se observa un infiltrat inflamator initial de tip PMN neutrofile, apoi macrofagic
La periferie se gasesc macrofage incarcate cu hemosiderina rezultata din degradarea hemoglobinei.
o INFARCTUL RENAL
Reprezinta necroza tesutului renal prin intreruperea irigatiei sangvine datorita obliterarii, de obicei embolice, a arterei renale sau a uneia dintre ramurile acesteia.
Datorita circulatiei terminale la acest nivel, este un infarct alb sau anemic.
o Macroscopic
In infarctul recent, zona afectata proemina la suprafata si are initial culoare roscata inconjurata de un lizereu cenusiu
La periferie apare o zona de hiperemie-hemoragie
Zona de necroza are consistenta ferma, bine delimitata, de forma piramidala, cu baza spre capsula si varful spre hil
Ulterior devine deprimat, palid, alb-rozat, datorita ischemiei si hemolizei
Infarctul vechi se evidentiaza ca o cicatrice deprimata, neteda, ovala, alb-sidefie, dura
o Microscopic
Zona de infarct are aspect de necroza de coagulare in care se mai disting contururile glomerulilor si tubilor, citoplasma omogen acidofila, nucleii sunt disparuti sau picnotici
In jurul zonei de necroza se afla un infiltrat inflamator cu PMN neutrofile, iar la periferie, zone de hiperemie-hemoragie
o INFARCTUL CEREBRAL
(RAMOLISMENTUL CEREBRAL)
o Generalitati
Reprezinta cea mai comuna leziune vasculara a SNC, constatata la 25% din necropsiile curente dupa 50 ani
o Cauze
Scaderea debitului cardiac din cardiopatii
Tromboza arterelor cu modificari aterosclerotice
Leziuni de endarterita obliteranta, luetica sau tbc
o Macroscopie
Dupa o etapa initiala extrem de scurta de necroza de coagulare cu intumescenta si marirea consistentei locale.
Se constata succesiv etapele de ramolisment alb, rosu (hemoragic), galben si cu transformare pseudochistica.
o Microscopie
Apar modificari celulare cu tigroliza (distrugerea corpilor tigroizi), tumefactia perikarionului, lichefierea tecilor de mielina si hiperemie periferica.
Dupa cateva ore se instaleaza edem perineuronal.
o Infarctul intestinal
Este produs prin obstructia arterelor mezenterice (cel mai frecvent a arterei mezenterice superioare)
o Localizarea cea mai frecventa: jejun si ileon
o Etiologia infarctului intestinal:
Embolie arteriala prin tromb intracardiac ( in infarctul miocardic) sau parietal aortic.
Tomboza venoasa descendenta (in ciroza hepaticacu tromboza spontana) sau ascendenta (in inflamatii de colon)
Mecanism de volvulus cu pensarea vaselor.
Hernie strangulata si invaginare de anse intestinale
o Macroscopic
segmentul intestinal afectat este de culoare rosie inchisa-negricioasa si are limite bine conturate.
peretele intestinal este acoperit de exsudat fibrinos, este ingrosat, negricios, friabil; pe transa de sectiune apare de culoare rosie-violacee uniforma.
o MICROSCOPIC
Se observa necroza hemoragica:
hematiile invadeaza structurile necrozate care nu mai sunt vizibile
In aproximativ 12- 15 ore apare lizereul leucocitar neutrofil, care invadeaza rapid zona de necroza
o Evolutia infarctului intestinal
- este foarte grava - de la inceput se instaleaza fenomene toxice;
- Initial - apare o peritonita toxica (datorita trecerii toxinelor microbiene prin peretele lezat); apoi peritonita septica si daca nu se intervine medical, apare gangrena cu rupturi de intestin subtire sau peritonita fecala si exitus
o Consecintele infarctului
Necroza tesuturilor vitale - cord, creier - ce poate duce la moarte
Fenomene reactionale generale: leucocitoza, febra
Hemoragii in funtie de teritoriul afectat: hematurie, hemotorax, hemoperitoneu
o Infarctizarea
Este un proces patologic asemanator infarctului, dar produs prin obliterarea venoasa cu staza brutala in teritoriul retrograd, insotita de hemoragie
Este favorizata de staza sanguina
Localizari frecvente: splina, intestin, plaman
Zona de infarctizare are o delimitare mai putin neta, si, de, de obicei, o intindere mai mare decat infarctul
Intotdeauna prezinta caracter hemoragic
Consecintele sunt asemanatoare cu cele ale infarctului.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |