QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente medicina

IENUPARUL - tratament naturist



IENUPARUL - tratament naturist


Juniperus comunis

Fam. Cuperossaceae

Se pot folosi: fructele, frunzele, ramurile cu frunze, lemnul, scoarta a 2-a si cenusa lemnului.

Denumiri populare: anaperi, archis, boabe de brad, bradisor, bradul ciumei, brazi pitici, butimoaca, ceatina, feniar, ghimpar, globurau, gotsurau, helimoaca, ialovat, ienuper, inibahar, jinept, jip mic, jneapan, molete, sinap, solovat, turtel.



Tratamente populare: frunza se punea pe jar si se afuma cu ea contra guturaiului. In tara Oltului se folosea la bai pentru reumatism.

Ceaiul din frunze se lua contra racelilor si la vatamaturi. Se faceau bai cu cetina si fructe, impotriva bolilor de sange. A fost una din plantele reputate in popor contra dropicei si ca diuretic.

Boabele de ienupar, radacina de patrunjel si radacina de urzica in parti egale, se fierbea cu apa pana scadea la jumatate, se strecura si se bea de mai multe ori pe zi, cate o ceasca sau se facea un decoct tare de boabe, se amesteca cu jumatate de lapte si se bea.

Cu alifie de ienupar se frecau usor partile umflate de ascita, pe pantece, pe picioare.

Ceaiul de jneapan, amestecat cu coada calului, matase de porumb si cozi de cirese, se folosea pentru curatirea pietrelor la rinichi. Se lua parti egale si se fierbeau, apoi se amestecau cu o cantitate egala de miere din care se luau 3 lingurite pe zi, inaintea meselor principale. Cu boabele se mai afuma in casa, in credinta ca alunga bolile molipsitoare.   

Compozitie chimica: se folosesc fructele mature (Fructus Juniperi sau Baccae Juniperi) recoltate incepand cu luna octombrie, uleiuri volatile cu mircen, betapinen, dipenten, iuniperina, iunen, iunenol, cadinen, acizii: formic, fumaric, ascorbic, acetic, malic, oxalic, grasimi, pectina, proteine, zahar invertit (glucoza, zaharoza), rezine, substante amare ienuperina, saruri de potasiu si calciu.

Actiune farmaceutica: In special datorita continutului in uleiuri volatile are actiune diuretica, antiseptica, carminativa, analgetica, cicatrizanta,  sudorific, stomahic, bronho-dilatator, antitusiva si antispastica bronsica. Intareste radacina parului. In cantitati mari irita caile urinare si provoaca hematurii. Intra in compozitia ceaiului antireumatic.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni acnee, afte, alopecie (intareste radacina parului si combate caderea lui), angine, ascita, boli renale, boli reumatice, bronsite acute si cronice, cancer, diabet (scade zaharul din sange si ajuta la diureza), diaree, dispepsii (activeaza eliminarea bilei si accelerarea eliminarii sucului gastric, eruptii cutanate, hidropizie, hepatita cronica, leucoree, leziuni vegetante (In special cenusa de crengi), psoriazis, stimularea circulatiei periferice, ulceratii canceroase, veruci. Cei cu afectiuni grave renale nu este indicat sa consume acest ceai sau planta deoarece poate produce iritarea renala sau chiar sa agraveze afectiunea. 

Preparare: bace-

-Se zdrobesc boabele in gura si se inghit sub forma de cura, incepand cu 4 bucati in prima zi, crescand treptat cu cate o boaba zilnic pana se va ajunge la 15 boabe pe zi, dupa care se va scadea zilnic tot cu cate o boaba pana se ajunge din nou la 4 bucati cu care s-a inceput cura. Este una din curele cele mai eficiente pentru a curati organismul de toxine si de asemenea utila intr-o serie de afectiuni.

-Infuzie din 2 lingurite de bace zdrobite, care se vor pune la 250 ml apa. Se vor fierbe timp de 5 minute dupa care se strecoara. Se vor putea consuma 2 cani pe zi. In cazurile de anghina, afte sau cand se va face gargara se poate face mai concentrata, la fel cand se foloseste extern.

Tinctura se va face din 50 g de bace macinate care se vor pune intr-o sticla punandu-se deasupra o cantitate de 250 ml de alcool de 70 . Se vor lasa timp de 15 zile agitand des sticluta, dupa care se va strecura. Se poate lua din aceasta tinctura 20 picaturi de 3 ori pe zi, diluata cu putina apa.

-Ulei din bace- se va folosi cateva picaturi intern 2,5-5 ml pe zi luat intern ca depurativ sau tratament, sau se pun cateva picaturi in cada de baie, pentru a actiona extern la diferite afectiuni. Exista la orice magazin naturist.

Frunze sau ramuri:

-Decoct din frunze sau ramuri. Se va pune o mana de frunze sau ramuri in 5 litri de apa, se fierbe timp de 15 minute dupa care se va strecura. Se pune in cada de baie si se va sta 30 minute, este foarte util in cazul ascitei, ulcere atone, vechi infectate. Se fac bai zilnic.

-Cataplasme cu planta (fiarta aplicata calda) asa cum este mai sus se aplica pe locurile cu edeme, intr-o panza care se aplica pe locul unde exista edem.

-Decoct din lemn. O mana de ramuri se fierb timp de 30 minute, intr-un litru de apa, dupa care se strecoara. Se poate folosi asa cum este la comprese pe rani care se vindeca greu sau la edeme sau se va face un sirop la care se mai adauga 500g zahar si se va fierbe. Se poate lua in afectiunile aparatului digestiv ca faringite, etc cate o lingurita la nevoie.


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }