Emisferele cerebrale

Emisferele cerebrale

Emisferele cerebrale ( sau creierul mare ) reprezinta cea mai mare formatiune nervoasa a encefalului, fiind totodata, si cel mai nou organ nervos, din punct de vedere evolutiv.La nivelul emisferelor cerebrale, se realizeaza perceptia, imaginatia, gandirea si rationamentul, luarea deciziilor.

Localizare

Emisferele cerebrale sunt situate in cutia craniana, acoperind etajele inferioare ale encefalului si, totodata, ocupand cea mai mare parte a cavitatii craniene.

Structura externa

Fata superolaterala

Este convexa si pe care observam mai multe santuri:fisura laterala a lui Sylvius, santul central Rolando incepe pe muchia craniana a emisferelor cerebrale si coboara catre fisura laterala Sylvius; santul occipital transvers, in incizura preoccipitala.Aceste santuri delimiteaza cei patru lobi : lobul frontal situat inaintea santului central, lobul parietal , deasupra scinzurii latelale , lobul temporal sub fisura laterala si lobul occipital situat inapoia santului occipital transvers si a incizurii preoccipitale.

Fata mediala

Deasupra corpului calos, pe fata mediala se observa santul corpului calos superior, acestuia aflandu-se santul cinguli, paralel cu santul corpului calos.

Intre aceste doua santuri se afla santul cingular.Deasupra santului cinguli se afla girul frontal medial.In partea posterioara a fetei mediale se vad doua santuri :

unul oblic santul parieto-occipital si altul orizontal scinzura calcarina.

Fata bazala

Este concomitenta cu baza craniului.Aici se afla nucleul lentiform situat lateral de nucleul caudat, are forma triunghiulara pe sectiune si prezinta o parte laterala, mai inchisa la culoare numita putamen si o parte mai mediala, mai deschisa numita globulus palidus.

Structura interna

Structura emisferelor cerebrale este reprezentata de substanta alba si substanta cenusie.

Substanta alba la exterior, este alcatuita din trei tipuri de fibre :

-de protectie, ascendente (senzitive) si descendente (motorii), prin care cortexul este conectat cu celelante structuri ale SNC ;

-comisurale, care fac legatura intre cele doua emisfere, conectandu-le la baza lor comisura alba anterioara, corpul calos si trigonul cerebral.

-de asociatie, care fac legatura intre zone ale aceleiasi emisfere.

Substanta cenusie formeaza la interior ganglionii bazali (corpii striati), iar la exterior, scoarta cerebrala.

Ganglionii bazali sunt mese de substanta cenusie, asezate la baza emisferelor cerebrale, lateral si deasupra talamusului, fiind reprezentati de nuclei caudat si lentiform. Nucleii bazali sunt asezati pe traseul cailor extrapiramidale, fiind conectati intre ei, dar si cu nuclei mezancefalici, diencefalici si cu cortexul cerebral.Nucleii bazali intervin in reglarea motilitatii automate, a comenzilor voluntare corticale, a tonusuli muscular, pe care il inhiba.

Scoarta cerebrala

" Din punct de vedere filogenetic si structural, aceasta prezinta doua zone : neocortexul alocortexul.Neocortexul regiunea recent aparuta filogenetic, are cea mai mare dezvlotare la om fiind formata din 6 straturi de neuroni (2 straturi glanulare, 2 straturi piramidale, un strat molecular si unul fusiform).

Neocortexul receptor reprezinta zona de protectie corticala a sensibilitatiilor specifice.Cuprinde arii senzitive si senzoriale.Ariile senzitive (somestezice) sunt reprezentate de aria somestezica I din lobul parietal unde se proiecteaza sensibilitatea exteroceptiva cutanata ( cu exceptia celei protopatice ) si proprioceptiva constienta si de aria somestezica II din lobul temporal, unde se proiecteaza sensibilitatea protopatica.

In aria somestezica I exista o reprezentare a corpului (homunculus senzitiv) in care segmentele sale sunt deformate, deoarece regulile corpului sunt reprezentate direct proportional cu gradul lor de sensibilitate.

Ariile senzoriale reprezinta locul in care sunt proiectate sensibilitatiile speciale, cum sunt : cea vizuala, auditiva,vestibulara,gustativa.

Neocortxul motor cuprinde arii in care isi au originea fibrele piramidale si o parte a celor extrapiramidale.Reprezentarea segmentelor corpului in aceasta arie se numeste homunculus motor si la fel ca cea senzitiva este deformata.La acest nivel segmentele au o reprezentare mai mare, in functie de gradul lor de complexitate a miscarilor.

Neocortexul de asociatie este in zona noua aparuta, extinsa in toate regiunile corticale, la nivelul careia nu produce manifestari senzitive sau motorii rolul sau este de a asocia diversele arii corticale, indeplinind si functie temporala, implicata in controlul activitatii vegetative si in determinarea personalitatii.

Alocortexul sau zona veche a scoartei cerebrale este alcatuit din arhicortex si paleocortex se mai numeste si sistem limbic."^[1]

Lobul frontal

-se afla in partea anterioara a emisferei cerebrale

-fata supra-laterala a acestui lob este separata de: lobul temporal, lobul parietal si fata mediala.

-lobul frontal mai are o fata mediala si una orbitala ( ce face parte din fata inferioara emisferei)

-extremitatea anterioara formeaza polul frontal

-fata superolaterala este impartita in trei santuri: santul precentral, santul frontal superior, santul frontal inferior.

Lobul insulei ( insula) reprezinta o portiune a cortexului cerebral, situata in fosa laterala a creierului.

-este delimitata de restul scoartei cerebrale de catre un sant circular, interupt de limen insular

-insula este divizata de un sant central in doua portiuni:

-anterioara o zona mai intinsa, este strabatuta de 2-3 santuri

-posterioara o zona mai mica .

Lobul parietal este situat posterior de lobul frontal ( de care este separat prin santul central Rolando ) si superior de lobul temporal 8 ( despartit prin santul lateral Sylvius ) si de lobul occipital ( separat printr-o linie imaginara).

Pe acest lob se observa doua santuri:

-sant postcentral paralel cu santul central

-sant intraparietal incepe la mijlocul santului postcentral

Lobul occipital este despartita de lobii parietal si temporal, prin santul parietocciopital si o linie imaginara, ce uneste incizura preoccipitala cu santul parietoccipital.

extremitatea posterioara a acestui lob se numeste pol occipital

pe aceasta fata se observa o serie de santuri dificil de sistematizat.

Figura 4- Vedere superioara a lobilor cerebrali^[2]

Figura.5- Vedere laterala a lobilor cerebrali^[3]