Sistemul metodologico - managerial al organizatiei

SISTEMUL METODOLOGICO - MANAGERIAL AL ORGANIZATIEI

Definitie. Sistemul metodologico-managerial sau sistemul de metode si tehnici manageriale poate fi definit ca ansamblul de sisteme, metode si tehnici utilizate in conceperea si exercitarea functiilor si relatiilor manageriale in cadrul unei organizatii.

Sistemul metodologico-managerial prezinta, din punct de vedere constructiv si functional, mai multe caracteristici ce-i confera specificitate si eficacitate. Dintre acestea fac parte:

1. Un caracter formal pronuntat, care rezida in faptul ca, de regula, principalele sale componente sunt complet si explicit definite, fiind formalizate sub forma de metodologii, instructiuni si reguli de aplicare.

2. Pluridisciplinaritatea sistemului metodologico-managerial - pe langa sisteme, metode si tehnici manageriale in cadrul sau sunt incorporate numeroase metodologii provenite dintr-un numar mare de stiinte - economie, drept, informatica, matematica, statistica, sociologie, psihologie etc.

3. Eterogenitatea pronuntata a componentelor sistemului metodologico-managerial

4. Caracterul integrator - decurge in primul rand din utilizarea majoritatii componentelor sale in cadrul celorlalte subsisteme manageriale - decizional, informational si structural-organizatoric.

5. Ritmul accelerat de uzura morala al metodelor si tehnicilor manageriale, in special in planul modalitatilor de folosire. La baza acestei caracteristici se afla dinamismul din ce in ce mai accentuat al evolutiilor endogene si exogene organizatiei.

6. Puternica specificitate organizationala - cauzele principale ale acestei caracteristici rezida in puternica dependenta a selectarii si utilizarii instrumentarului managerial de resursele fiecarei organizatii si in primul rand de resursa umana si de cultura organizationala implicata.

Functiile sistemului metodologico-managerial al organizatiei sunt urmatoarele:

a) Asigurarea suportului logistic, metodologic pentru exercitarea ansamblului proceselor si relatiilor de management si pentru principalele subsisteme prin care acestea se operationalizeaza.

b) Dezvoltarea potentialului personalului managerial si de executie din organizatie si a altor stake-holderi puternic implicati in derularea obiectivelor organizatiei.

c) Scientizarea activitatilor manageriale - dovada cea mai vizibila a trecerii la managementul stiintific a reprezentat-o apelarea pe scara larga la metode si tehnici de conducere folosite in mod adecvat.

d) Amplificarea functionalitatii si competitivitatii organizatiei.

Profesionalizarea crescanda a managementului a cuprins toate componentele sale, intre care o pozitie centrala o detin sistemele, metodele si tehnicile folosite de manageri in conducerea organizatiilor. O abordare mai analitica permite reliefarea principalelor tendinte nu numai la nivelul managementului de ansamblu al organizatiilor, ci si la nivelul principalelor sale subsisteme.

Eficacitatea si eficienta sistemului metodologico-managerial

Managementul este un factor decisiv in amplificarea eficientei si eficacitatii firmei; pentru a-si indeplini acest rol, acesta trebuie sa fie, la randul sau, eficient si eficace. In ceea ce priveste eficienta subsistemului metodologic managerial se poate aprecia sub aspectul eficientei cuantificabile, respectiv a eficientei necuantificabile.

Eficienta cuantificabila se regaseste in doua ipostaze:

a) Eficienta directa - la nivelul acesteia sunt evidentiate sintetic rezultatele directe ale perfectionarilor metodologice ori ale imbogatirii si modernizarii sistemelor, metodelor si tehnicilor de management;

b) Eficienta indirecta - este data de rezultatele indirecte, "provocate" de asemenea perfectionari ale sistemului metodologic al managementului.

Cumulate, cele doua tipuri dau consistenta eficientei totale.

De regula, eforturile implicate in calculul eficientei se concretizeaza in: cheltuieli cu manopera, cheltuieli cu plata consultantilor manageriali, cheltuieli cu materiale consumabile, cheltuieli motivationale. La randul lor, efectele apar sub forma sporurilor de profit, de cifra de afaceri, economiei absoluta de posturi de management si executie, reducerilor absolute ale bugetului de timp, economiilor la costurilor totale.

In legatura cu evidentierea eficientei necuantificabile , aspectele relevate sunt urmatoarele: imprimarea unor caracteristici de ordine, disciplina si rigurozitate domeniului condus, crearea unor premise favorabile pentru manifestarea spiritului antreprenorial, manifestarea managementului participativ, valorificarea potentialului creativ-inovativ al personalului organizatiei, generarea unui climat de munca propice performantelor, amplificarea dimensiunii prospective, previzionale, asigurarea unei pronuntate dimensiuni stiintifice managementului de ansamblu, facilitarea reproiectarii de ansamblu a managementului.

Eficacitatea, abordata prin prisma realizarii obiectivelor si a sarcinilor asumate, in conditii de timp si calitate prestabilite are, la nivelul sistemului metodologic al managementului, unele particularitati.

In primul rand, in zona instrumentarului managerial, sunt foarte importante promovarea si utilizarea metodelor si tehnicilor manageriale care trebuie, respectiv a metodelor si tehnicilor care contribuie decisiv la realizarea obiectivelor domeniilor conduse decat folosirea de instrumente manageriale oarecare in conditii de eficienta. Orientarea spre metode si tehnici de management "la moda" pentru a caror aplicare se investeste mult este, in multe privinte, dezavantajoasa pe termen lung.

De exemplu, promovarea managementului prin exceptii la o firma cu productie de unicat, desi se realizeaza eficace din punct de vedere al respectarii metodologiei, nu este si o actiune eficienta, deoarece un asemenea sistem de management este inoportun, nu se recomanda acestui tip de organizatie.

In al doilea rand, pot exista si situatii inverse, in sensul ca se introduc si utilizeaza metode si tehnici manageriale recomandate unei anumite organizatii, in anumite imprejurari, deci actiunea este eficace - fara insa ca efectele obtinute, fie ele si indirecte, sa depaseasca eforturile depuse pentru implementare. Se poate afirma ca un asemenea demers nu este eficient.

Concluzia este aceea ca eficacitatea si eficienta sistemului metodologic managerial trebuie abordate corelativ, imbinate de asa maniera incat sa potenteze contributia acestuia la amplificarea eficientei si eficacitatii de ansamblu ale managementului si, implicit, ale organizatiei.