 |  |
|
Prin contractul de asigurare una dintre parti, numita asigurat (sau contractant), se obliga sa plateasca celeilalte parti, numita asigurator, o anumita suma de bani (prima de asigurare), iar asiguratorul se obliga ca, in ipoteza survenirii cazului asigurat, sa plateasca asiguratului (sau contractantului) ori tertului beneficiar indemnizatia de asigurare - despagubire sau suma asigurata - in conditiile stabilite in contract.
Se pot incheia contracte pentru asigurare de bunuri, de raspundere civila si de persoane, insa pentru bunuri si raspundere civila asigurate nu se pot incheia contracte avind acelasi obiect, decit pentru riscurile sau partea din valoare neacoperite prin asigurare, asiguratul avind obligatia sa declare existenta altor asigurari pentru acelasi bun sau raspundere civila. Regula se explica prin faptul ca ambele aceste asigurari sint asigurari contra pagubelor si cuantumul despagubirilor (indemnizatiei de asigurare) nu poate depasi cuantumul pagubei. In materia asigurarilor de persoane nu se pune problema, deoarece asigurarea nu are caracter de despagubire, iar viata si sanatatea oamenilor nu au limita de valoare; de exemplu indemnizatia de asigurare primita de o persoana in cadrul asigurarii de persoane pentru invaliditate permanenta nu‑i rapeste dreptul de a incasa indemnizatia de asigurare ce i se cuvine pentru aceeasi invaliditate in baza unei alte asigurari facultative de persoane, chiar daca invaliditatea a fost cauzata printr‑un accident de autovehicul si a primit despagubiri pentru paguba suferita (cheltuieli de spitalizare, pierderea capacitatii de munca etc.) de la asigurator (acelasi sau altul) in temeiul asigurarii de raspundere civila a detinatorului autovehiculului care a produs accidentul.
Contractul de asigurare trebuie sa fie incheiat in forma scrisa. El nu se poate dovedi prin martori chiar daca exista inceput de dovada scrisa. Forma scrisa este ceruta de lege indiferent de valoarea contractului, insa numai ad probationem, asigurarea nefiind un contract solemn. De aceea, consimtamintul asiguratorului poate fi dovedit nu numai cu inscrisul constatator al contractului, dar si cu alte inscrisuri, cum ar fi cererea de plata a primei, cu inscrisul prin care se constata primirea acestei plati sau cu orice alt inscris din care reiese vointa asiguratorului de a incheia contractul, numit de lege document de asigurare.
In vederea incheierii contractului de asigurare, persoana care doreste sa incheie un astfel de contract trebuie sa faca o oferta de contract, numita declaratie de asigurare, prin care trebuie sa raspunda in scris la intrebarile formulate de asigurator. Daca, fata de raspunsuri, asiguratorul este de acord cu incheierea contractului, redacteaza contractul in forma scrisa si inmineaza un exemplar asiguratului. Inscrisul constatator se numeste polita de asigurare (in cazul asigurarilor de persoane) sau certificat de asigurare (in cazul asigurarilor de daune). In cazul incheierii contractului intre prezenti nu intotdeauna este necesara oferta (declaratia de asigurare), ci se poate trece direct la redactarea contractului.
Contractul se considera incheiat, intre prezenti, din momentul redactarii lui in forma scrisa, iar intre absenti, din momentul in care ofertantul a luat cunostinta despre acceptare (teoria informatiunii - art. 35 Cod comercial), prezumindu‑se ca a luat cunostinta de acceptare pe data cind a sosit la adresa lui (sistemul receptiei aceptarii).
Momentul incheierii contractului nu trebuie sa fie confundat cu data de la care incepe suportarea riscurilor de catre asigurator (inceputul asigurarii), intrucit aceste momente nu coincid. Ca regula generala, asiguratorul nu suporta riscurile inainte de plata cel putin a primei rate de prima, regula ce se exprima prin formula "nu exista risc fara plata anticipata a primei". In principiu, asigurarile nu se fac pe credit.
In cazul asigurarilor facultative de bunuri si de raspundere civila, principiul este ca primele de asigurare se achita anticipat pentru perioada de asigurare (daca nu s‑a prevazut altfel in mod expres in contract), iar la expirarea termenului pentru care s‑a platit prima inceteaza asigurarea, daca nu a fost reinnoita pe un nou termen sau contractul nu prevede un termen de pasuire.
{i in cazul asigurarilor de persoane contractul se considera incheiat prin emiterea de catre asigurator a politei de asigurare. In ce priveste prima, odata cu semnarea declaratiei de asigurare, ofertantul achita drept anticipatie o suma egala cu valoarea celei dintii rate de prima, inclusiv taxa de polita[1]. In acest caz, in practica societatilor de asigurare, asiguratorul suporta riscul de deces, chiar inainte de incheierea contractului, dupa un numar de zile de la plata anticipatiei.
Deci momentul incheierii contractului nu coincide obligatoriu cu momentul de la care incepe suportarea riscurilor de catre asigurator. Momentul inceperii (ca si cel al incetarii) suportarii riscurilor de catre asigurator se precizeaza in contractul de asigurare.
Asiguratul (contractantul) este obligat sa plateasca primele de asigurare la termenele stabilite in contract, asiguratorul nefiind obligat sa reaminteasca asiguratului scadenta ratelor de prime. Insa, daca plata primei rate de prima afecteaza inceputul asigurarii, neplata ratelor ulterioare, in cazurile prevazute in contract, nu atrage dupa sine incetarea imediata a asigurarii. In caz de neplata la scadenta a unei rate de prima, asiguratul are dreptul sa o plateasca in cadrul termenului de pasuire, situatia contractului de asigurare raminind neschimbata pina la expirarea acestui termen.
Daca nu s‑a convenit un termen de pasuire, contractul de asigurare se reziliaza in cazul in care sumele datorate de asigurat, cu titlu de prima, nu sint platite in termenul prevazut in contract. Numai in cazul asigurarilor de persoane la care se constituie rezerva de prime, asiguratul poate inceta plata primelor, cu dreptul de a mentine totusi contractul in vigoare la o suma asigurata redusa stabilita in raport cu marimea rezervei de prime acumulate (daca nu opteaza pentru rezilierea contractului cu restituirea rezervei constituite).
Plata primelor este portabila: se face la sediul asiguratorului sau al imputernicitilor sai, daca nu s‑a prevazut altfel in contract.
Dovada platii primelor de asigurare revine asiguratului, inscrisul constatator fiind contractul sau polita de asigurare, chitanta, dispozitia de plata sau alt document probator al platii. Deci proba cu martori sau cu prezumtii nu este admisibila.
Legea mai prevede ca asiguratorul are dreptul sa compenseze primele ce i se mai datoreaza pina la sfirsitul anului de asigurare in temeiul oricarui contract, cu orice indemnizatie cuvenita asiguratului sau beneficiarului. Dispozitia poate primi aplicare, de exemplu, in ipoteza survenirii cazului asigurat in termenul de pasuire sau daca ratele de prime se platesc pe perioade mai scurte de un an.
Pentru ca riscul sa fie asigurabil, trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii:
a) Riscul trebuie sa fie determinat cu precizie in contract, caci numai in posesia datelor necesare asiguratorul poate aprecia posibilitatea acoperirii riscului si, in caz afirmativ, cuantumul primelor. De aceea, asiguratul este obligat sa raspunda in scris la intrebarile formulate de asigurator cu privire la imprejurarile esentiale referitoare la risc, pe care le cunoaste. Sint esentiale imprejurarile hotaritoare pentru incheierea contractului sau pentru conditiile in care acesta se incheie. Asiguratul este obligat si in cursul executarii contractului sa comunice in scris asiguratorului schimbarea imprejurarilor esentiale privind riscul.
Spre deosebire de reglementarea anterioara in materie (Decretul nr. 471/1971), Legea nr. 136/1995 nu precizeaza consecintele juridice pentru ipoteza in care asiguratul a facut declaratii inexacte (false) sau incomplete (reticenta frauduloasa) cu privire la imprejurarile esentiale referitoare la risc pe care le cunoaste sau daca nu comunica modificarea acestor imprejurari intervenite in cursul executarii contractului.
Intrucit asiguratul este in culpa, in baza principiilor generale, asiguratorul are dreptul (daca nu s‑a prevazut altfel in contract):
inainte de producerea cazului asigurat - sa denunte contractul sau, cu acordul asiguratului, sa procedeze la modificarea lui corespunzatoare;
dupa intervenirea cazului asigurat - sa refuze plata indemnizatiei daca dovedeste ca fata de imprejurarile reale nu ar fi incheiat contractul (putind fi obligat, cel mult, la restituirea primelor incasate) sau sa reduca in mod corespunzator indemnizatia de asigurare (proportional cu acoperirea riscului marit prin primele de asigurare platite).
b) Riscul trebuie sa fie un eveniment viitor, posibil, dar incert. De aceea contractul se reziliaza de drept daca, inainte de a incepe obligatia asiguratorului, riscul asigurat s‑a produs ori daca, inainte sau dupa aceasta data, producerea lui a devenit imposibila. Din punct de vedere teoretic, inexistenta sau imposibilitatea producerii riscului din chiar momentul incheierii contractului ar justifica nulitatea contractului. Pentru unificare, legiuitorul a prevazut pentru toate cazurile solutia rezilierii. Primele de asigurare platite pentru perioada ulterioara rezilierii urmeaza sa fie restituite.
c) Riscul trebuie sa fi independent de fapta intentionala a asiguratului sau a altor persoane determinate. De aceea, in cazurile stabilite in contract, in asigurarile contra pagubelor asiguratorul nu datoreaza indemnizatia daca dovedeste ca evenimentul a fost produs cu intentie de catre asigurat sau beneficiar, respectiv de catre un membru din conducerea persoanei juridice asigurate, lucrind in aceasta calitate, ori de catre alte persoane prevazute in contractul de asigurare. Deci faptele culpabile (dar neintentionate) ale asiguratului sau ale persoanelor prevazute in contractul de asigurare sau faptele - fie si intentionale - ale persoanelor neprevazute in contractul de asigurare nu indreptatesc pe asigurator sa refuze plata indemnizatiei de asigurare.
In asigurarile de persoane, numai sinuciderea asiguratului in termen de doi ani de la incheierea contractului sau comiterea cu intentie de catre asigurat ori beneficiar a unor fapte grave prevazute in contract indreptatesc pe asigurator sa refuze plata indemnizatiei de asigurare. Sarcina probei revine asiguratorului.
Daca un beneficiar a produs intentionat decesul asiguratului, suma asigurata se plateste celorlalti beneficiari desemnati sau mostenitorilor.
d) Noua lege nu exclude de la asigurare riscul de razboi. In contractele de asigurare, insa, de regula, se prevede neplata indemnizatiei in aceste cazuri (operatiuni militare in timp de razboi, invazie, razboi civil, revolutie, rebeliune, insurectie etc.). Daca nu s‑a prevazut o asemenea clauza (direct sau indirect prin aratarea riscurilor cuprinse in asigurare), asiguratorul este obligat sa plateasca indemnizatia (de exemplu pentru caz de deces) si in astfel de imprejurari.
Asiguratul este obligat sa comunice asiguratorului producerea riscului asigurat, in termenul prevazut in contractul de asigurare. Nerespectarea acestei obligatii se poate sanctiona cu refuzul platii indemnizatiei numai daca, din acest motiv, nu s‑au putut determina cauza producerii evenimentului si intinderea pagubei.
Asiguratul poate fi orice persoana care are capacitatea de a face acte de conservare sau o persoana juridica. In ambele cazuri, asiguratul - iar daca a fost desemnat un beneficiar, acesta - trebuie sa aiba un interes patrimonial pentru conservarea bunului asigurat.
In lipsa de prevedere contrara in contractul de asigurare, in cazul in care bunul asigurat este instrainat, contractul de asigurare se reziliaza, cu restituirea primelor platite pentru perioada ulterioara rezilierii, daca nu s‑a prevazut altfel in contract. Dobinditorul va putea incheia un nou contract de asigurare.
In caz de deces al asiguratului, drepturile si obligatiile lui trec asupra mostenitorilor.
Obiectul asigurarii il constituie bunurile mentionate in contractul de asigurare. Bunurile vor putea fi asigurate prin determinarea lor individuala sau prin indicarea unui grup de bunuri (de exemplu asigurarea complexa a gospodariilor persoanelor fizice). Se pot asigura si bunuri viitoare (de exemplu culturile agricole sau rodul viilor).
Asiguratul este obligat sa intretina bunurile asigurate in bune conditii si in conformitate cu dispozitiile legale, in scopul prevenirii producerii riscului. In caz de nerespectare a acestei obligatii, asiguratorul are dreptul sa denunte contractul. Asigurarea va putea fi repusa in vigoare dupa inlaturarea deficientelor.
Asiguratorul are dreptul sa verifice modul in care bunul asigurat este intretinut.
Potrivit contractului, in cazul producerii evenimentului asigurat, asiguratul este obligat sa ia, pe seama asiguratorului si in cadrul sumei asigurate, masuri pentru limitarea pagubelor.
Suma asigurata poate fi stabilita in limita valorii bunului asigurat, valoare ce nu poate fi depasita. In nici un caz asigurarea nu va produce efecte decit in limitele valorii bunului din momentul producerii cazului asigurat. Supraasigurarea, fie si sub forma coasigurarii, nu se admite. Ratiunea pentru care s‑a plafonat suma asigurata a fost de a nu incuraja asigurarea bunurilor peste valoarea lor, asemenea asigurare stimulind interesul asiguratului pentru ca evenimentul (riscul asigurat) sa se produca.
Riscurile asigurate trebuie sa fie determinate in contract.
Indemnizatia de asigurare (despagubirea) se plateste in limita sumei asigurate, dar nu poate depasi valoarea bunului din momentul producerii cazului asigurat (chiar daca suma asigurata este mai mare - supraasigurare - si pieirea este totala) si nici cuantumul pagubelor efectiv suferite de asigurat daca nu s‑a prevazut altfel in contractul de asigurare. Beneficiul nerealizat nu este supus repararii.
In caz de pieire partiala, indemnizatia de asigurare se plateste, de regula, dupa sistemul acoperirii proportionale. Prin contractul de asigurare se poate prevedea insa aplicarea sistemului primului risc, mai avantajos pentru asigurati (de exemplu in asigurarea facultativa complexa a gospodariilor persoanelor fizice).
Dupa fiecare paguba partiala, suma asigurata se micsoreaza, pentru restul perioadei asigurarii, cu suma cuvenita drept despagubire, asigurarea continuind pentru suma asigurata si cu prima redusa in mod proportional. La cererea asiguratului, suma ramasa poate fi completata printr‑o asigurare suplimentara, cu plata primei corespunzatoare. Asiguratorul poate alege insa o alta cale: sa denunte contractul dupa plata despagubirii, restituind sumele platite pentru perioada ulteriora denuntarii.
Subrogarea asiguratorului. In cazurile in care pentru paguba cauzata este responsabila o terta persoana, conform regulilor generale, asiguratul ar putea pretinde repararea prejudiciiilor de la acea persoana. Asiguratul are insa o actiune directa izvorind din contractul de asigurare si impotriva asiguratorului. Daca ambele actiuni ar putea fi exercitate de asigurat, ar insemna ca el obtine o despagubire care depaseste valoarea reala a bunului (a prejudiciilor suferite), ceea ce este inadmisibil in cazul asigurarilor de bunuri, intrucit ar insemna o imbogatire, un beneficiu nejustificat.
De aceea, asiguratorul (in limitele indemnizatiei platite si din momentul platii in asigurarile de bunuri) este subrogat - de drept si fara nici o formalitate - in toate drepturile asiguratului sau beneficiarului asigurarii contra celor raspunzatori de producerea pagubei. Asiguratul raspunde de prejudiciile aduse asiguratorului prin acte care ar impiedica realizarea acestui drept.
Deci in masura in care asiguratul a fost despagubit de asigurator, numai in aceasta masura asiguratorul va avea actiune impotriva tertului. Daca indemnizatia de asigurare acopera dauna numai in parte, pentru rest asiguratul va avea actiune impotriva tertei persoane raspunzatoare de prejudiciile cauzate. In asigurarea de bunuri asiguratul va avea actiune impotriva tertului chiar si in ipoteza in care bunul a fost asigurat la intreaga valoare si asiguratorul a platit suma asigurata integral; asiguratul va putea reclama de la tert beneficiul nerealizat (daca a suferit si un astfel de prejudiciu) care nu este cuprins in asigurare, dar care este supus repararii potrivit dreptului comun.
Subrogarea asiguratorului in drepturile asiguratului este o subrogatie personala, deci aceste drepturi se exercita de asigurator asa cum ar fi putut fi exercitate de asigurat in lipsa raporturilor de asigurare, asiguratorul beneficiind - in limita indemnizatiei platite - de toate drepturile asiguratului impotriva tertului, dupa cum si tertul actionat poate opune asiguratorului toate apararile opozabile asiguratului. Legea mai prevede ca asiguratorul poate renunta, in totalitate sau in parte, la exercitarea dreptului rezultind din subrogatie, conform contractului de asigurare, cu exceptia cazului cind paguba a fost produsa cu intentie.
In materia asigurarilor de bunuri exista si un caz de subrogatie reala cu titlu singular, si anume suma indemnizatiei de asigurare va lua locul bunului pierit in patrimoniul asiguratului, deci drepturile creditorilor cu garantii reale asupra bunului (de exemplu dreptul de preferinta) se exercita asupra indemnizatiei de asigurare, daca nu va fi cheltuita pentru repararea bunului asigurat. Ceilalti creditori (chirografari) se vor bucura de indemnizatia de asigurare numai in conditiile conferite de gajul general asupra bunurilor urmaribile din patrimoniul debitorului (patrimoniu din care debitorul a platit primele de asigurare).
Asigurarea facultativa de raspundere civila se incheie in legatura cu activitatile economice, culturale, sanitare si sportive, in legatura cu detinerea de cladiri si alte constructii, precum si in legatura cu faptele persoanelor fizice prevazute in contract.
Aceasta asigurare acopera - in limita sumei asigurate stipulate in contract - despagubirile pentru prejudiciul de care asiguratul raspunde fata de terte persoane in baza legii si pentru cheltuielile facute de asigurat in procesul civil. Asigurarea acopera nu numai raspunderea pentru fapta proprie a asiguratului, dar si raspunderea lui pentru fapta altuia (prepus, copil etc.), precum si raspunderea pentru lucrul stipulat in contract (de exemplu raspunderea pentru ruina edificiului, pentru pagubele cauzate de ascensor etc.). Se are in vedere numai raspunderea civila delictuala a asiguratului ("in baza legii"), nu si aceea contractuala (de exemplu din inchiriere, depozit, transport, prestari servicii etc.). Pentru acoperirea prin asigurare a raspunderii contractuale (de exemplu a carausului) urmeaza sa se incheie alt contract (de exemplu asigurare cargo).
Asigurarea facultativa de raspundere acopera numai raspunderea civila a asiguratului, insa prin contractul de asigurare se poate cuprinde in asigurare si raspunderea civila a altor persoane (de exemplu sotul, respectiv sotia asiguratului, sau persoanele care se afla in intretinerea lui). In toate cazurile, asigurarea acopera numai raspunderea civila a persoanelor cuprinse in asigurare (indicate in contract) si constatate de organele competente, neputind fi vorba de persoane neidentificate.
Deoarece legea nu prevede limitari, terta persoana poate sa fie orice persoana fizica sau juridica pagubita prin atingerea adusa bunurilor sau prin vatamarea sanatatii sau cauzarea mortii. Evident, persoanele cuprinse in asigurare nu au calitatea de terti.
Despagubirea se stabileste, in conditiile prevazute in contractul de asigurare, pe baza conventiei (tranzactiei) dintre asigurat, persoana pagubita si asigurator. Daca aceasta intelegere tripartita nu se realizeaza (de exemplu exista neintelegeri privind intrunirea elementelor necesare pentru angajarea raspunderii asiguratului, privind cuantumul pagubei sau se invoca culpa concurenta a persoanei pagubite etc.), in cazul evenimentelor petrecute pe teritoriul Romaniei (deci cu exceptia pagubelor cauzate pe teritoriul altui stat, de exemplu cu autovehiculul asigurat - cartea verde) litigiul se solutioneaza de organul de jurisdictie competent.
Drepturile (actiunea) persoanelor pagubite se exercita impotriva celui raspunzator de producerea pagubei, in conditiile dreptului comun, insa ele beneficiaza de actiune directa impotriva asiguratorului in limitele obligatiilor ce-i revin acestuia din contractul de asigurare. Daca actiunea a fost intentata impotriva persoanei responsabile, hotarirea va fi opozabila asiguratorului numai daca a fost si el introdus in proces.
In toate cazurile, asiguratorul va fi obligat sa plateasca despagubirile datorate tertului numai in conditiile si in limitele (suma asigurata) prevazute in contract. Drepturile persoanei pagubite impotriva persoanei responsabile ramin nestirbite, potrivit dreptului comun, pentru tot ceea ce nu se va fi platit de asigurator.
Despagubirile datorate de asigurator - indiferent ca au fost stabilite pe cale de tranzactie sau prin hotarire judecatoreasca - se platesc nemijlocit tertului pagubit si nu pot fi urmarite de creditorii asiguratului, deci nu intra in patrimoniul acestuia pentru a servi gajului general al creditorilor. Ei profita de plata facuta de asigurator numai indirect, prin evitarea micsorarii acestui patrimoniu cu despagubirile datorate tertului pagubit care, in absenta asigurarii de responsabilitate, ar fi grevat acest patrimoniu.
Daca asiguratul dovedeste ca l‑a despagubit pe tertul pagubit, asiguratorul este obligat sa plateasca despagubirea datorata asiguratului, patrimoniul acestuia fiind reintregit cu indemnizatia de asigurare.
Pentru recuperarea despagubirilor platite, daca asiguratorul nu a fost introdus in procesul dintre persoana pagubita si cea responsabila, asiguratul are dreptul la actiunea in justitie impotriva asiguratorului in temeiul contractului de asigurare. Desi asiguratorul nu "raspunde" pentru paguba cauzata, el urmeaza sa suporte, potrivit contractului, pagubele cauzate de asigurat.
Asiguratorul poate refuza plata indemnizatiei tertului pagubit sau asiguratului numai daca paguba a fost cauzata intentionat de catre asigurat ori de alte persoane prevazute in contractul de asigurare.
In domeniul asigurarii facultative de raspundere civila, la fel ca in materia asigurarii de bunuri, asiguratorul se subroga in drepturile asiguratului platit si se poate intoarce cu actiune in regres impotriva celor raspunzatori de producerea pagubei; de exemplu, daca paguba a fost cauzata de un prepus al asiguratului, asiguratorul va plati despagubirile datorate de asigurat (art. 1000 al. 3 Cod civil), insa se va subroga in drepturile lui, recuperind suma platita de la prepus conform regulilor generale (art. 998-999 Cod civil), daca raspunderea civila a prepusului nu a fost cuprinsa in asigurare; la fel in caz de ruina edificiului (art. 1002 Cod civil) impotriva antreprenorului sau in cazul ascensorului impotriva intreprinderii instalatoare sau de intretinere.
Prin contractul de asigurare facultativa de persoane, asiguratul (contractantul) se obligfa sa plateasca prima de asigurare, iar asiguratorul se obliga sa plateasca cu titlu de indemnizatie de asigurare suma asigurata in caz de deces, ajungere la o anumita virsta, invaliditate permanenta totala sau alte evenimente. In caz de invaliditate permanenta partiala, suma asigurata se plateste, de regula, proportional cu gradul de invaliditate.
Asigurarile de persoane pot fi asupra vietii (numite frecvent, dar incorect, si asigurari de viata, desi viata nu poate fi asigurata) si pentru cazuri de accidente corporale (asigurari de accidente).
Pot fi asigurari de deces si asigurari de supravietuire.
Asigurarile de deces sint, in principal, de doua feluri:
Asigurarea temporara de deces - caracterizata prin aceea ca daca asiguratul moare in perioada pentru care s‑a incheiat contractul, asiguratorul plateste suma asigurata beneficiarului, iar daca asiguratul va fi in viata la expirarea termenului contractual, asiguratorul va fi liberat de orice obligatie. Prima de asigurare se plateste, de regula, dintr‑o data (prima unica) pe toata perioada de asigurare.
Asigurarea viagera de deces - se incheie pina la sfirsitul vietii asiguratului, asiguratorul fiind obligat sa plateasca suma asigurata beneficiarului la decesul asiguratului, oricare ar fi data. Prima de asigurare se plateste, de regula, in rate pina la expirarea duratei de plata a primelor stabilita in contract (asigurare viagera de deces cu plata primelor pe timp limitat), cel mult pina la decesul asiguratului.
Asigurarile pentru caz de supravietuire (ajungere la o anumita virsta) se incheie pe o perioada determinata, la termenul convenit (implinirea virstei prevazuta in contract) asiguratorul fiind obligat sa plateasca suma asigurata asiguratului sau beneficiarului daca asiguratul va fi in viata. Prima se plateste, de regula, in rate, in cursul duratei de asigurare. Daca asiguratul nu atinge virsta prevazuta, asiguratorul este liberat de orice obligatie.
Se caracterizeaza prin aceea ca asiguratorul plateste suma asigurata sau un procent din ea (de regula corespunzator gradului de invaliditate permanenta) numai in caz de producere a vreunui accident, in perioada asigurarii, care are drept urmare decesul sau invaliditatea permanenta (totala sau partiala) a asiguratului sau alte consecinte prevazute in contract. Prima se plateste dintr‑o data pentru intreaga perioada de asigurare sau in rate, dar totdeauna anticipat.
Cele mai frecvente sint asigurarile mixte de persoane (cu diferite variante: asigurare familiala mixta de viata; asigurare mixta de viata cu pensie pentru urmasi etc.), in care asiguratorul plateste indemnizatia de asigurare:
in cazul supravietuirii asiguratului, la termenul prevazut in contract;
in cazul invaliditatii permanente (partiale sau totale) ca urmare a unui accident;
in caz de deces al asiguratului in perioada de asigurare, indiferent de cauza.
In asigurarile mixte de persoane, suma asigurata se plateste in mod cert pentru fiecare contract, fie la decesul survenit in cursul perioadei de asigurare, fie in caz de supravietuire la sfirsitul perioadei prevazute in contract; in afara de aceasta, suma asigurata se plateste total sau partial in caz de pierdere permanenta a capacitatii de munca (invaliditate permanenta totala sau partiala) in urma unui accident, fara ca aceste plati sa influenteze plata sumei asigurate la expirarea contractului (supravietuire) sau la decesul asiguratului. Asigurarea mixta de persoane intruneste trei feluri de asigurari: pentru caz de supravietuire, pentru caz de deces si pentru cazuri de accidente.
In asigurarile de persoane, potrivit clauzelor din contract, suma asigurata (respectiv o parte din aceasta) se plateste si pe baza de amortizare sau in alte modalitati (de exemplu cistiguri prin tragere la sorti); in aceste cazuri, daca plata sumei asigurate este partiala, asigurarea ramine in vigoare pentru restul sumei asigurate, cu prima redusa in mod proportional, asiguratul avind dreptul sa ceara mentinerea contractului pentru suma asigurata si prima initiala, fiind obligat in ultimul caz sa plateasca numai rezerva de prime corespunzatoare sumei asigurate amortizate.
Asigurarile de persoane se caracterizeaza prin faptul ca reprezinta o masura de prevedere si, de regula, un mijloc de economisire pe termen mai indelungat. Pe de alta parte, ele nu au ca scop repararea prejudiciului cauzat, deci indemnizatia de asigurare nu are caracter de despagubire. De aici, urmatoarele consecinte:
Suma asigurata nu este limitata la o anumita valoare, pentru ca valoarea vietii si sanatatii omului nu poate fi limitata. La realizarea evenimentului prevazut in contract (caz asigurat), indemnizatia de asigurare (suma asigurata) se plateste independent de existenta sau cuantumul daunelor. De exemplu, in caz de deces, nu se poate refuza plata indemnizatiei catre beneficiar pe motiv ca intretinerea primita pina la deces era de mai mica valoare sau ca nu a existat o asemenea obligatie a defunctului asigurat. Chiar si in asigurarile de accidente, suma asigurata (respectiv partea corespunzatoare invaliditatii permanente partiale) trebuie platita de asigurator, fara ca el sa poata invoca exceptia ca dauna suferita ar fi inferioara.
Asiguratorul nu se subroga in drepturile asiguratului (beneficiarului) contra tertilor, asiguratul beneficiind de toate drepturile pe care le‑ar fi avut si in lipsa asigurarii de persoane. Legea prevede ca suma asigurata se plateste independent de sumele cuvenite asiguratului sau beneficiarului din asigurarile sociale si independent de repararea pegubei de catre cei raspunzatori de producerea ei. Ea poate fi cumulata si cu sumele cuvenite asiguratului sau beneficiarului din asigurarea obligatorie de raspundere civila, deci cu despagubirea la care are dreptul asiguratul sau beneficiarul ca urmare a unui accident de circulatie soldat cu vatamare corporala sau deces. Legea vizeaza numai asigurarea obligatorie de raspundere civila, dar solutia este identica si in cazul asigurarii facultative de raspundere civila. Daca persoana responsabila a avut asigurare facultativa de raspundere civila si asiguratorul a platit, pe acest temei, despagubirile datorate de persoana responsabila tertului pagubit, acesta va incasa si suma ce i se cuvine in baza contractului de asigurare de persoane, netinind seama de indemnizatia (despagubirile) primite in baza asigurarii de raspundere civila a persoanei responsabile.
In asigurarile de persoane suma asigurata se plateste asiguratului sau beneficiarului desemnat de acesta. In cazul decesului, daca nu s‑a desemnat un beneficiar, suma asigurata se plateste mostenitorilor sai in calitate de beneficiari. In prima ipoteza (plata indemnizatiei asiguratului), care poate avea aplicatie in caz de invaliditate permanenta si in asigurarea pentru caz de supravietuire (ajungere la o anumita virsta), nu se pun probleme speciale.
Desemnarea beneficiarului se poate face fie la incheierea contractului, fie in cursul executarii acestuia prin declaratie scrisa comunicata asiguratorului sau prin testament. In acelasi mod se poate face inlocuirea sau revocarea beneficiarului oricind in cursul executarii contractului. Rezulta ca asiguratul poate exercita dreptul de revocare (prin derogare de la regulile stipulatiei pentru altul) chiar daca tertul beneficiar (avind cunostinta de asigurare) ar fi acceptat stipulatia facuta in favoarea sa. Revocarea este insa posibila numai pina la producerea evenimentului asigurat si cit timp asigurarea este in vigoare. Revocarea poate avea loc si pe calea indirecta a rascumpararii, dar nu poate fi exercitata de mostenitorii asiguratului.
Cind sint mai multi beneficiari si asiguratul nu a dispus altfel, ei au drepturi egale asupra sumei asigurate. Daca unul dintre beneficiari nu exista la survenirea cazului asigurat sau nu poate ori nu vrea sa exercite dreptul stipulat in favoarea sa, suma asigurata se va plati celorlalti beneficiari (solutie prevazuta pentru ipoteza cind un beneficiar este decazut din drepturi pentru ca a produs intentionat decesul asiguratului, dar urmeaza a fi aplicata si in alte cazuri in care unul din beneficiari pierde aceasta calitate).
Intrucit beneficiarul asigurarii are, in principiu, pozitia unui tert beneficiar dintr‑o stipulatie pentru altul, el se bucura de o actiune directa impotriva asiguratorului. Deoarece suma asigurata nu provine din patrimoniul asiguratului si nu intra in acest patrimoniu nici in timpul vietii, nici dupa moartea asiguratului, creditorii asiguratului nu au dreptul sa urmareasca suma asigurata cuvenita beneficiarului. Pentru identitate de motive, suma asigurata nu este supusa nici reductiunii, ca liberalitate excesiva, nici raportului, ca donatie indirecta.
Daca asiguratul nu a desemnat nici un beneficiar sau acesta nu exista la producerea cazului asigurat ori nu poate sau nu vrea sa exercite dreptul, suma asigurata se cuvine asiguratului, iar daca el nu mai traieste intra in masa succesorala. Legea prevede ca in cazul decesului asiguratului, daca nu s‑a desemnat un beneficiar, suma asigurata se plateste mostenitorilor asiguratului, in calitate de beneficiari.
Cu toate ca legea le atribuie si mostenitorilor calitatea de beneficiari, repartizarea intre ei a indemnizatiei de asigurare se face in mod egal numai in cazul beneficiarilor desemnati; deci in cazul mostenitorilor repartizarea intre ei a indemnizatiei se face potrivit regulilor devolutiunii succesorale[2].
In calitate de "beneficiari", mostenitorii vor fi si ei la adapost de urmarirea sumei asigurate de catre creditorii asiguratului (defunctului); in plus, nu opereaza nici regulile reductiunii si ale raportului.
Asiguratorul are dreptul sa opuna beneficiarului (inclusiv mostenitori) toate apararile pe care le putea opune asiguratului in temeiul contractului de asigurare.
La asigurarile incheiate cu plata primelor in rate, daca asiguratul nu plateste la scadenta sau in termenul de pasuire prevazut, contractul se reziliaza.
Daca asiguratul vrea sa revina asupra neplatii primelor, el poate sa ceara repunerea in vigoare a asigurarii la care se constituie rezerva de prime, in cazurile prevazute in contractul de asigurare. Repunerea in vigoare (reactivarea) contractului se poate cere fie cu achitarea primelor restante, fie cu prelungirea in mod corespunzator a termenului de expirare si a duratei platii primelor.
In cadrul acestor asigurari, daca asiguratul se hotaraste sa inceteze plata primelor de asigurare (dupa ce le‑a platit o perioada) are anumite drepturi asupra rezervei de prime.
In asigurarile asupra vietii, primele incasate sint impartite in trei parti: una este afectata chetuielilor si profitului asiguratorului (diferenta de la prima bruta la prima neta), a doua pentru plata indemnizatiilor, iar a treia este rezerva de prime. Baza de calculare a rezervei de prime este simpla: riscul de a muri este mai mic in primii ani ai asigurarii decit in ultimii, de aceea, fata de risc, prima este prea mare in primii ani si prea mica in ultimii; asiguratorul calculeaza in fiecare an suma platita in plus de asigurat in primii ani ai contractului care se tine in rezerva pentru a acoperi deficitul probabil din a doua perioada a contractului. Astfel se poate aplica principiul invariabilitatii primei (prima nivelata); in caz contrar prima ar trebui sa sporeasca pe masura inaintarii in virsta a asiguratilor (solutie inacceptabila pentru asigurat). Totodata n‑ar fi just ca, in conditiile aplicarii principiului primei invariabile, rezerva de prime sa apartina asiguratorului, desi contractul nu ramine in vigoare pentru a doua perioada a contractului - cind riscurile sint sporite fata de prima si justifica diferenta in plus de prime fata de riscuri din prima perioada. De aceea, asiguratului i se recunosc anumite drepturi asupra rezervei de prime:
Asiguratul poate cere mentinerea asigurarii cu reducerea sumei asigurate si cu incetarea platii primelor. Rezerva de prima creata se considera o prima unica, in raport cu care se stabileste marimea noii sume asigurate. Mentinerea contractului la o suma asigurata redusa, dar fara plata primelor in continuare, se produce daca asiguratul nu opteaza pentru rezilierea contractului.
Asiguratul poate opta pentru rezilierea contractului prin rascumpararea lui. El are dreptul sa solicite restituirea rezervei constituite - numita suma de rascumparare - in conditiile prevazute in contractul de asigurare.
Prin contractul de asigurare, se pot recunoaste in favoarea asiguratilor si alte drepturi asupra rezervei de prime. De exemplu: dreptul de a obtine un imprumut cu dobinda (suma imprumutata reprezentind o parte din suma de rascumparare), care se restituie deodata sau in rate ori se retine din suma de rascumparare sau din indemnizatia de asigurare (platita in caz de deces sau de expirare a contractului) sau - in caz de amortizare - corespunzator sumei amortizate.
Reguli particulare:
Nu se constituie rezerva de prime, deci asiguratul nu se bucura de drepturile de reactivare a contractului, de reducere a sumei asigurate, de rascumparare a contractului (aceste contracte se incheie numai pe o durata determinata).
In caz de deces, suma asigurata se plateste beneficiarilor, potrivit contractului de asigurare, independent de platile anterioare pentru invaliditate permanenta.
Anticipa]ia se restituie dac` asigur`torul nu accept` ncheierea contractului, putnd fi re]inut` numai taxa de poli]` la asigur`rile cu examen medical.
De exemplu dac` defunctul a l`sat ca mo[tenitori legali so]ul supravie]uitor [i un copil, ace[tia vor mp`r]i suma asigurat` nu n mod egal, ci 1/4 so]ul supravie]uitor [i 3/4 copilul, potrivit regulilor devolu]iunii legale a mo[tenirii. Dac` defunctul a f`cut testament, se vor aplica regulile devolu]iunii testamentare.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |