Ultimul an de domnie al ultimului hohenzollern

ULTIMUL AN DE DOMNIE AL ULTIMULUI HOHENZOLLERN

Anul 1947 a fost nefast pentru poporul roman si din cauza cumplitei lipse de alimente de prima necesitate, caci, dupa cum se stie, taranii romani suportau din greu povara intretinerii uriasei armate de ocupatie a Imperiului sovietic, fiind obligati de autoritatile colaborationiste, in frunte cu regele Mihai, sa contribuie substantial si la plata imenselor despagubiri de razboi, in conditiile in care seceta din 1946 dijmuise ca niciodata recoltele taranilor. In aceste conditii dificile, in prima parte a anului 1947 in Romania a bantuit o foamete teribila, multi romani murind din cauza subnutritiei, insa autoritatile colaborationiste erau mai preocupate de acapararea puterii si de mentinerea statutului asa ca suferintele poporului roman au fost teribile, fiind dublate si de o inflatie galopanta si de specula care saracea si mai mult tocmai romanii cei mai saraci.

Si pe plan extern Romania era umilita si inregistra esecuri, caci Tratatul de pace de la Paris, semnat de delegatia Romaniei la 10 febr.1947, obliga Romania la plata unor uriase despagubiri de razboi in contul cotropitorului sovietic al tarii, demonstrand inca o data ca tradarea regelui si a celorlalti pucisti de la 23 august a fost benefica numai pentru imperialistii sovietici si anglo-americani, precum si pentru pucistii romani, in frunte cu regele Mihai, poporul roman sacrificandu-si inutil ostasii, trimisi de rege si de guvernanti pe frontul antifascist din Ungaria si Cehoslovacia.

Un alt aspect care demonstreaza ipocrizia regelui Mihai si slugarnicia sa fata de bolsevici l-a reprezentat inscenarea de la Tamadau, organizata si regizata de comunisti, care i-au arestat la 14 iulie pe taranistii care voiau sa fuga din tara. Comunistii au folosit prilejul respectiv pentru a desfiinta P.N.T. si, la 19 iulie 1947, Adunarea Deputatilor a ridicat imunitatea parlamentara a demnitarilor national-taranisti, pentru a putea fi arestati, iar Iuliu Maniu, desi nu a incercat sa fuga din tara, a fost arestat impreuna cu intreaga conducere a partidului, taranistii fiind acuzati de tradare. La 30 iulie 1947, printr-un jurnal al Consiliului de Ministri, s-a decis dizolvarea Partidului National Taranesc, aceasta masura vindicativa fiind aprobata in aceeasi zi, prin vot aprope unanim, de Adunarea Deputatilor.

Ca de obicei, regele Mihai nu a intervenit in nici un fel pentru a obtine clementa comunistilor fata de fruntasii taranisti, aparent el platindu-le astfel taranistilor pentru faptul ca l-au detronat in 1930. P.N.T. a fost singurul partid care a fost desfiintat in acest mod in Romania acelor timpuri, regele tradandu-si iar colaboratorii : la fel ca in 1941, cand s-a dezis de camarazii legionari; la fel ca in 1944, cand a arestat guvernul Antonescu; sau la fel ca in 1946, cand a semnat condamnarile la moarte ale grupului Antonescu. Unele surse sustin ca Iuliu Maniu, incarcerat pe nedrept, l-a acuzat pe regele Mihai ca nu s-a implicat in nici un fel pentru a obtine clementa comnistilor fata de taranisti, desi taranistii au fost sustinatori ai dinastiei de Hohenzollern si au adus multe servicii ignobilei monarhii nemtesti din Romania.

In timp ce tara trecea prin cele mai dificile si profunde transformari politice, iar populatia suferea inca din cauza foametei care bantuise in prima parte a anului 1947, ignobilul rege Mihai avea planuri de viitor, principala sa preocupare fiind casatoria sa cu Anna de Burbon, problemele reale ale poporului roman nefiind o prioritate printre preocuparile sale. In acest context, in noiembrie 1947, Mihai a calatorit la Londra, la nunta viitoarei regine Elisabeta a II-a, cu aceasta ocazie cunoscand-o pe prin esa Anna de Bourbon-Parma, care urma sa-i devina so ie. Regele Mihai nu a vrut sa se mai intoarca in Romania, stiind ca urmeaza sa fie debarcat, dar, sustin unele surse, personalita i americane i britanice prezente la nunta regala, printre care si Winston Churchil, l-au indemnat sa se intoarca in tara. Fostul rege Mihai neaga acum ca se temea pentru soarta sa si ar fi refuzat sa se intoarca in tara, desi unele surse sustin ca regele Mihai a revenit acasa "la sfatul expres al lui Winston Churchill", care l-ar fi sfatuit pe regele Mihai ca este mai bine pentru el sa se intoarca in tara, asumandu-si soarta, in loc sa dea dovada de lasitate crasa si iresponsabilitate politica, parasind tronul tarii.

Pentru aceasta ultima varianta, care sustine ca regele Mihai dorea sa paraseasca tronul Romaniei, pledeaza nu numai relatarile verosimile din acele vremuri, ci si declaratia fostului rege, care recunoaste ca s-a consultat cu Winston Churchill, care l-a sfatuit sa nu ramana in Anglia, renuntand la tron, asa cum intentiona. Probabil ca regele Mihai se temea pentru viata sa, considerand ca Stalin a uitat imensele servicii pe care regele Romaniei le adusese Imperiului bolsevic si il va executa, asa cum procedase in 1945 cu regentul Chiril al Bulgariei, care, desi nu trimisese armatele Bulagrie pina la Stalingrad, asa cum facuse regele Mihai, a fost executat de bolsevici.

Evident, dupa ce regele Mihai abdicase si se afla in exil, tradatorul ex-rege Mihai l-a acuzat deschis pe Winston Churchill de tradare, pentru ca nu a implicat diplomatia si chiar armata engleza, ca in Grecia, pentru a salva dinastia de Hohenzollern. Ex-regele criminal Mihai nu cunostea ca, de fapt, Romania fusese tradata de englezi inca din perioada interbelica, adica de atunci cand francezii si englezii au avut o atitudine conciliatorista fata de germanii, care, in intelegere cu Imperiul bolsevic, au dezmembrat Romania in 1940, in baza prevederilor criminalului pact Ribbentrop-Molotov, semnat de cele doua mari puteri la 23 august 1939. Sinistra coincidenta ! caci si tradatorul rege Mihai, care il acuza pe Churchill de tradare, avea sa tradeze Romania tot la 23 august, exact peste cinci ani, in 1944.

Si, desigur, atunci ex-regele Mihai nu stia nici ca englezii si americanii mai tradasera Romania si in timpul consfatuirii de la Ialta, din februarie 1945, cand Churchill si Roosevelt cedasera rusilor ceea ce nu le apartinea : Romania.

ABDICAREA ULTIMULUI HOHENZOLLERN

Despre abdicarea regelui Mihai s-a scris mult si, aproape in totalitate, relatarile unor participanti directi la evenimentele abdicarii sant fie voit deformate, falsificate grosolan - ca in cazul relatarilor fostului rege - fie relatarile reale sant trunchiate sau chiar omise in totalitate de istoricii si politicienii xenofilocrati, obedienti dinastiei de Hohenzollern si imperialismului sovietic. Nici comunistii nu au relatat adevarul desfasurarii momentelor abdicarii regelui Mihai si, de aceea, momentul decembrie 1947 trebuie analizat din perspectiva relatarilor contradictorii, pentru a se putea discerne adevarul probabil, caci fostul rege Mihai nu va dezvalui niciodata adevarul si, bineinteles, nici factorii de decizie din Romania si din Imperiul sovietic nu sant interesati sa clarifice culisele tenebroase ale acelui moment.

Se stie ca in nov.1947 Mihai a mers in strainatate, pentru a se intalni cu cea care ii fusese harazita de mama lui sa-i fie sotie : catolica Anna de Burbon-Parma. Fostul rege Mihai afirma ca nu ar fi avut atunci in bagajele sale acele picturi valoroase care apartineau statului roman, insa chiar avocatii sai il contrazic, afirmand ca Mihai ar fi dus cu el acele tablouri, care ar fi fost o mostenire de familie. Daca luam in considerarea ca nici unul dintre stramosii sai nu fost colectionar de arta, este clar ca Mihai nu avea dreptul sa-si insuseasca acele tablouri si deci fapta sa a fost o frauda, dar, probabil, nu a fost un furt, asa cum au sustinut comunistii dupa abdicarea regelui, ci mai probabil Mihai ar fi putut primi acele tablouri chiar de la guvernantii comunisti, care il rasplateau astfel pentru preconizata abdicare, deci frauda a fost organizata chiar de catre guvernanti si viza, pe termen lung, discreditarea regelui Mihai, prin acuzarea care i se putea inscena, pretinzandu-se ca regele ar fi furat acele tablouri.

Si mai neguroase sant relatarile despre abdicarea regelui Mihai, cea mai neverosimila fiind chiar relatarea fostului rege, care minte cu nonsalanta ca abdicare sa ar fi fost o surpriza pentru el si pentru mama sa, momentele abdicarii sale fiind prezentate de ex-regele Mihai prin afirmatii ilogice, chiar contraditorii.

Se stie ca in decembrie 1947 multe monarhii europene fusesera desfiintate : fie prin referendum, ca in Italia; fie prin abdicarea sau detronarea regilor, ca in Albania, Yugoslavia, Bulgaria; fie prin inlocuirea coruptei monarhii din Spania cu dictatura lui Franco. Singura monarhie care mai fiinta in Sud-Estul Europei era monarhia din Grecia, care insa se mentinea datorita faptului ca Marea Britanie a intervenit direct in razboiul civil din Grecia, dintre republicanii comunisti si regalisti, luptand impotriva republicanilor, pe care Stalin nu ii sprijinea, respectand intelegerile cu Winston Churchill. In acest context, este clar ca regele Mihai stia ca Stalin il va obliga si pe el sa renunte la tronul Romaniei si intelesese de la Winston Churchill ca Marea Britanie nu va interveni in Romania de partea regalistilor, ca in Grecia, chiar daca in Romania ar incepe un razboi civil, intre republicanii sprijiniti de Imperiul stalinist si regalistii loiali tradatorului rege Mihai, britanicii respectand intelegerile dintre cele doua imperii, care stipulau clar ca Romania revine Imperiului bolsevic si va deveni republica, renuntand la monarhie, iar Grecia revine Imperiul britanic ramanand regat.

Dupa cum se stie, regele Mihai s-a intors in tara si se pregatea de nunta, solicitandu-i lui Groza sa aloce fondurile necesare pentru organizarea unei fastuoase nunti regale, insa Groza i-a raspuns ca tara este saraca si nu dispune de fonduri pentru a organiza asemenea manifestari festiviste, inutile poporului.

Toti cei care au fost protagonisti ai acelor momente nu mai sint in viata, asa ca ex-regele Mihai poate declara orice, nimeni nu-l mai poate contrazice, iar arhivele care ar mai putea dezvalui cate ceva din realitatile acelor timpuri sant ferecate si inaccesibile istoricilor sinceri, care ar dori sa dezvaluie care a fost realitatea din acele momente, iar cele accesibile sant falsificate de regalistii xenofilocrati.

Iata o versiune a abdicarii, relatata chiar de ex-regele Mihai, intr-un interviu acordat unor ziaristi de la cotidianul spaniol ,El Pais " din care redam cateva fragmente :

<< Reporter: La 30 decembrie 1947 ati fost, practic obligat sa renuntati la tron. Cum s-a intamplat?

Regele Mihai: Liderul comunistilor, Gheorghe Gheorghiu-Dej, si premierul Petru Groza, care nu era comunist, dar era in relatii bune cu ei, m-au rugat sa-i primesc pentru a discuta, dupa cum s-au exprimat ei, "chestiuni de familie". M-am gandit ca vor sa vorbeasca despre logodna mea cu printesa Anna. In schimb, cei doi mi-au prezentat proiectul unui manifest privind abdicarea si m-au rugat sa-l semnez in 30 de minute. Le-am spus: "Nu se procedeaza asa. Poporul trebuie sa-si exprime vointa" >>

Iata cata ipocrizie si perfidie cuprinde aceasta afirmatie a arogantului ex-rege Mihai, care uita ca el insusi a redevenit rege numai prin vointa lui Antonescu, fiind deci un rege ilegitim. El nu se refera la nelegalitatea desemnarii lui ca rege, uitand sa mentioneze ca si atunci cand Antonescu l-a obligat pe Carol sa abdice nu s-a organizat un referendum. Invocand lipsa referendumului, ex-regele Mihai sustine ca abdicarea sa ar fi fost nelegitima, intrucat poporul roman nu-si exprimase vointa . Si mai surpinzatoare este aceasta afirmatie a ex-regelui Mihai, daca avem in vedere ca toti xenofilocratii sustin la unison ca regele Mihai a fost fortat sa abdice, desi, dupa cum se vede, ex-regele declara foarte clar : " si m-au rugat sa-l semnez in 30 de minute."   Dupa cum se vede, ex-regele Mihai sustine ca cei doi l-au rugat sa semneze actul de abdicare si nu l-au fortat, asa cum insinueaza xenofilocratii, ex-regele Mihai afirmad, probabil involuntar, un adevar indubitabil, contestat insa vehement de xenofilocratii ipocriti si perversi.

Iata si un alt pasaj din acel interviu :

" Regele Mihai: Groza si Gheorghiu-Dej au amenintat sa-i execute pe studentii arestati anterior in timpul unei demonstratii anticomuniste la Bucuresti."

Dupa cum se observa si in acest pasaj, ex-regele Mihai uita ca tocmai a spus ca cei doi l-au rugat sa semneze si minte fara jena, sustinand ca de fapt l-au amenintat ca, in caz contrar, vor ucide niste studenti.Evident, ex-regele Mihai, prin aceasta declaratie contradictorie, incearca sa faca ce stiu regii mai bine : sa manipuleze prostimea, victimizandu-se atunci cand mint si eroizandu-se atunci cand nu au nici un fel de merite. Se stie ca demonstratia anticomunista la care se refera "majestatea sa " a avut loc la 8 nov.1945 si este greu de crezut ca in dec.1947 se mai aflau in puscarie peste 1.000 de studenti si, mai ales, este si mai greu de crezut ca guvernantii l-ar fi santajat pe ignobilul rege ca vor ucide 1.000 de oameni daca el ar refuza sa abdice, mai ales ca Groza si Dej stiau foarte bine ca pentru regele Mihai vietile romanilor nu aveau nici o valoare, caci daca regele ar fi fost interesat de soarta romanilor, ar fi avut multe prilejuri de a abdica - salvand de la moarte sute de mii de romani -dintre care mentionam cateva :

- Ignobilul rege nu a abdicat in 1940, cand camarazii sai, legionarii, au organizat si efectuat masacrul de la Jilava, ucigand 64 de detinuti, asasinandu-i si pe N.Iorga si V.Madgearu ;

- Nici in 1941 regele Mihai nu a fost impresionat de masacrarea multor cetateni romani de catre legionari -in timpul rebeliunii legionare - si nu a abdicat nici atunci cand guvernul Antonescu , dupa inabusirea rebeliunii legionare, i-a redus regelui Mihai si mai mult prerogativele;

- Regele Mihai nu a abdicat nici cand, intre 27 - 29 iunie 1941, a avut loc Pogromul de la Iasi, care a fost unul ditre cele mai violente pogromuri din istoria evreilor din Romania, initiat de generalul Ion Antonescu, sustinut tacit de regele Mihai, secondati de autoritatile publice locale. Conform datelor prezentate de autoritatile romane, in cele trei zile au fost ucisi 13.266 de evrei, mult mai multi decat cei 1.000 de studenti, pe care, pretinde ex-regele Mihai, i-ar fi salvat de la moarte, prin abdicarea sa;

Regele Mihai nu a abdicat nici cand Antonescu a trecut Nistrul cu armata, trimitand la moarte si in prizonierat la rusi sute de mii de romani, care si-au sacrificat vietile pentru reichul nazist, sau cand Antonescu si Iacobici au mascarat, ca represalii, zeci de mii de locuitori civili ai Odesei;

- Regele Mihai nu a abdicat nici cand armatele romane au fost zdrobite la Stalingrad ;

- Regele Mihai nu a abdicat nici cand armatele Imperiului sovietic au patruns pe teritoriul Romaniei, ci, dimpotriva, a ales calea tradarii de la 23 august 1944, fugind in munti imediat dupa ce proclamatia tradarii sale fusese radiodifuzata, el ascunzandu-se in munti deoarece se temea atat de vechii aliati cat si de noii aliati , ignobilul rege preferand sa-si puna la adapost sigur "pretioasa" piele "regala" , lasand poporul la discretia invadatorilor ;

- Regele Mihai nu a abdicat nici in ianuarie 1945, cand imperialistii bolsevici au deportat in Siberia peste 50.000 de cetateni romani,, el preferand sa ignore complet suferintele poporului ;

-Regele Mihai nu a abdicat nici in 1946, cand a confirmat condamnarea la moarte a lotului Antonescu si a refuzat sa-i gratieze pe cei patru fosti colaboratori ai sai;

- Regele Mihai nu a abdicat nici cand romanii sufereau cumplit, din cauza secetei din 1946, si nici atunci cand multi romani mureau de foame, in timpul foametei din 1947 ;

- Regele Mihai nu a abdicat nici in 1947, cand guvernul a organizat inscenarea de la Tamadau si a arestat toti capii P.N.T.-ului, condamnandu-i la ani grei de temnita.

Dupa cum se vede, glumita cu asasinarea celor 1.000 de studenti demonstreaza doar ipocrizia si perversitatea ex-regelui Mihai si nu este veridica, ba, mai mult, evidentiaza doar perfidia ex-regelui Mihai, care sustine aceasta varianta suprarealista doar pentru a manipula tineretul de azi, sustinand ca regele, care nu a fost niciodata student, ar fi fost impresionat de soarta studentilor din Romania. Perfidia lui iese si mai mult in evidenta, caci in inchisorile regaliste nu erau numai studenti, ci erau si fruntasii taranisti , legionari si multi alti cetateni romani, care erau incarcerati ca adversari ai sovieticilor. Mai mult, daca aceasta fantezista varianta ar fi reala, inseamna ca ex-regele Mihai se autoincrimineaza, caci acei studenti au fost arestati in nov.1945, cand "majestatea sa" se delecta la Sinaia si nici macar nu a solicitat guvernului Groza sa-i elibereze din arest pe studentii si elevii arestati atunci, ba, mai mult, nici dupa ce "majestatea sa" s-a plictisit de "greva" nu a manifestat ingrijorare pentru soarta studentilor si nu i-a solicitat lui Groza sa-i elibereze pe cei arestati.

Perfidia criminalui ex-rege Mihai iese si mai mult in evidenta, daca vom face o paralela intre inscaunarea lui ca rege si abdicarea tatalui sau, din 1940, si abdicarea sa din 1947. Dupa cum se stie, in septembrie 1940 generalul Ion Antonescu a organizat o lovitura de stat, obligandu-l pe Carol al II-lea sa abdice in favoarea fiului sau Mihai, Antonescu proclamandu-l rege pe Mihai.

Iata relatarea acelor momente, in versiunea ex-regelui Mihai :

" Reporter: La 6 septembrie 1940, Antonescu l-a obligat pe regele Carol sa semneze actul de abdicare. Cum s-a intamplat?

Regele Mihai: Foarte simplu si rapid. Tata m-a chemat la Palat si m-a anuntat ca trebuie sa paraseasca tara. Putin mai tarziu, in prezenta Patriarhului Bisericii ortodoxe romane Nicodim am depus juramantul si am redevenit rege."

Din aceasta succinta relatare reiese foarte clar ca Mihai a fost declarat rege de catre Antonescu junele Mihai depunand juramantul numai in prezenta patriarhului si a lui Antonescu, el deveneind astfel rege neconstitutional si deci ilegitim, perversitatea acestui personaj fiind si mai clar conturata chiar de propriile declaratii, caci in timp ce el a devenit rege fara a depune jurmantul de credinta in parlamentul Romaniei, asa cum prevedea constitutia, avea tupeul sa solicite consultarea poporului in cazul abdicarii sale : "Nu se procedeaza asa. Poporul trebuie sa-si exprime vointa" , desi in 1940, cand a redevenit rege prin abdicarea fortata a tatalui sau, nu a solicitat ca poporul roman sa aprobe prin referendum lovitura de stat antonesciano-legionara si nici nu a solicitat consultarea poporului pentru validarea lui ca rege. Iata si un alt pasaj din acel interviu al ex-regelui Mihai, in care, probabil tot involuntar, ex-regele criminal falsifica iar fara jena acele monete istorice, eroizandu-se, desi relatarea sa il incrimineaza si demonstreaza lasitatea lui :

<< " Am privit pe fereastra si am vazut cum paza palatului fusese inlocuita cu militari din diviziile loiale comunistilor si imbracati in uniforme sovietice. Asupra cladirii era indreptata artileria. Nu am vrut sa ma agat de putere cu pretul unor vieti nevinovate si am semnat manifestul. Dupa ce mi-am depus semnatura, Groza s-a lovit peste buzunar, unde era un pistol si mi-a zambit grosolan. "Nu mi-as fi dorit o repetare a sortii lui Antonescu". >>

Din acest pasaj se observa ca ex-regele Mihai s-a temut mai mult pentru viata sa si nu pentru soarta romanilor, ex-regele mistificand realitatea, caci este greu de crezut ca ex-regele Mihai avea asa o privire agera si cunostea dupa facies toti militarii din garda palatului, mai ales ca este cel putin o dovada de infantilism sa afirmi ca militarii romani, loiali comunistilor, erau imbracati in uniforme sovietice. In acest caz ex-regele Mihai nu poate explica nicicand de unde stia el ca cei imbracati in uniforme sovietice erau romani si nu sovietici, afiramtia sa contradictorie reliefand caracterul pervers al ex-regelui Mihai, caci putin mai sus tocmai declara ca cei doi -Groza si Dej - l-au rugat sa iscaleasca actul de abdicare si nu l-au santajat, asa cum afirma in acest pasaj.

Iata si abdicarea regelui Mihai, in varianta tatalui sau, ex-regele Carol al II-lea. In jurnalul sau, publicat de editura Curtea Veche in 2001 sub titlul :"Carol al II-lea, Intre datorie si pasiune - Insemnari zilnice" ex-regele Carol al II-lea noteaza si comenteaza la cald acele evenimente ;

"O zi ingrozitoare, ce zi sfasietoare: de la 5 d.a. bietul si credinciosul Ribeiro telefoneaza ca Reuters a comunicat ca Mihaita a abdicat azi la 3. Vestea a cazut ca o maciuca pe capul nostru, am ramas, literalmente, traznit. Reprezentantul lui Reuters a si venit aci aducandu-mi telegramele, cari dau oaresicari detalii. La 3 a iscalit abdicarea si a dat o Proclamatie catre popor, iar unele vesti zic ca la 4 va parasi Bucurestiul. A si fost proclamata Republica Democratica Populara, alias Sovietica. M-a apucat o furie auzind aceasta stire; cine dracu l-a pus pe Mihaita sa se intoarca ca, dupa o saptamana, sa plece in conditiile cele mai urate si dand catre popor o proclamatie rusinoasa. Nu numai ca abdica pentru el si urmasii sai, dar spune, in proclamatie, ca lasa poporului grija de a-si alege felul cum doreste sa fie guvernat, considerand ca monarhia este un obstacol serios in calea dezvoltarii democratice a Tarii. Ma sufoca ideea ca fiul meu, ca suveran, sa poata sa-si puie iscalitura sub un document astfel redactat. Toti luptam pentru a arata lumei ca forma democratica nu numai ca este compatibila cu Monarhia dar ca si asta este, de fapt, mai garantata sub un severan, decat sub un presedinte, care-i, totdeauna, un om de partid si iata ca acuma, Mihaita declara, sub iscalitura, contrariul si in acelasi timp, autentifica actul de nastere al republicii, forma de stat care nu poate permite Romaniei de a trai. "

" Dar asa, mai ales cu acea nemaipomenita proclamatie, posibilitatile lui morale sunt mult scazute, chiar daca abdicarea si proclamatia i-au fost smulse sub amenintare. S-a pus in situatia cea mai oribila posibila. "

Facand abstractie de derapajele caracteristice lui, Carol al II-lea analizeaza lucid abdicarea fiului sau si, desi sustine ca Mihai ar fi fost fortat sa abdice, ex-regele Carol nu ezita sa considere ca vina pentru aceasta rusinoasa si lasa abdicare ii revine fiului sau, mai ales ca din aceasta pagina de jurnal reiese foarte clar ca si Carol al II-lea stia ca regele Mihai urma sa fie debarcat, dupa cum rezulta indubitabil si din urmatorul pasaj :

"Deci s-a incapatanat de a urma sfatul lui Churchill si altii, cand Bevin, si nu mai vorbesc de romani, l-au facut sa inteleaga ca mai bine ar ramane, in circumstantele actuale, in strainatate. Se adevereste vorba lui Beppo, ca nu face parale sa se intoarca pentru 3-4 zile. "

Dupa cum se vede, Carol al II-lea il acuza dur pe fiul sau Mihai, nu numai pentru ca a acceptat sa abdice, pentru el si urmasii lui, in cele mai rusinoase conditii, dar a avut si un rol important in proclmarea republicii, deci altfel spus, fostul rege Carol al II-lea credea ca daca Mihai ar fi ales calea la fel de nedemna, a parasirii tronului fara a abdica, urmasii sai ar fi putut revendica vreodata tronul Romaniei, insa, din cauza abdicarii pentru el si urmasii sai, Mihai a exclus orice posibilitate legala si morala ca el sau progeniturile sale sa mai poata revendica vreodata tronul Romaniei, sau sa invoce restaurarea monarhiei.

Dupa cum se vede, criminalul ex-rege Carol al II-lea face apologia monarhiei, in general, si a dinastiei de Hohenzollern, in special, "uitand" subit ca regii Romaniei nu au fost niciodata garanti ai stabilitatii politice si nu au acceptat democratia, monarhia nemteasca din Romania fiind totdeauna impotriva manifestarilor democratice, pe care, deseori, le-a inabusit cu cruzime, fiind cea mai criminala dinastie din Europa. Astfel,in timpul domeniei lui au fost asasinati doi prim-ministri, iar el a ordonat asasinarea capilor legionari etc ; Carol I a asasinat taranii in timpul rascoalelor; Ferdinand a distrus Romania, i-a instrainat tezaurul,angajand-o intr-un razboi in care nu trebuia sa se implice ; Mihai a fost si legionar si bolsevic si l-a arestat pe Antonescu, l-a condamnat la moarte si l-a executat etc.

Evident, perfidul Carol al II-lea nu se refera deloc la faptul ca abdicarea fiului sau ar fi fost platita insa aceasta posibilitate apare in unele relatari si, probabil, este singura varianta reala.

In sedinta extraordinara din 30 decembrie 1947 a guvernului, Petru Groza a declarat ca monarhia devenise o piedica serioasa in calea dezvoltarii poporului roman , dar mai ales, Groza declara ca poporul a renuntat si elegant si decent la monarhie si la dinastia de Hohenzollern. Probabil ca aceste consideratii ale lui Groza sustin varianta abdicarii negociate si nu fortate, asa cum sustin xenofilocratii.

De asemenea, Groza garanta ca fostul rege va beneficia de grija guvernului Romaniei, pentru a parasi tara linistit iar Arhivele Securitatii Romane mentioneaza clar ca abdicarea regelui Mihai a fost negociata de Mihai cu guvernul comunist investit de el si deci ignobilul rege nu a fost santajat. Mai mult, in arhive se mentioneaza ca guvernul a respectat negocierile privind abdicarea regelui Mihai si, in schimbul abdicarii, i-a permis lui Mihai sa paraseasca Romania cu bunurile solicitate de el si insotit de o parte din suita regala, insa regalistii xenofilocrati, perversi, nici nu mentioneaza aceasta varianta a guvernului, sustinand aberanta si fictionalista varianta a sanatjarii regelui.

Comunistii romani au respectat in mare parte aceasta promisiune a lui Groza si niciodata ex-regele Mihai nu a fost atacat dur, ba, mai mult, unele surse sustin ca guvernele comuniste ale Romaniei i-ar fi asigurat ex-regelui Mihai o renta substantiala, in toata perioada exilului, pana in 1989, cand ex-regele criminal si tradator si-a pus ignobila semnatura pe asa-zisa declaratie de la Budapesta, tradand iar poporul roman, ceea ce l-a determinat pe Ceausescu sa-i anuleze renta.

Alte variante sustin ca de fapt abdicarea tovarasului rege nu ar fi fost negociata de guvernul Romaniei cu Mihai, ci direct de tovarasii reprezentantii ai lui Stalin, cu "regina-mama" Elena, care ar fi negociat abdicarea fiului ei Mihai, sovieticii fiind dispusi sa suporte si ei jumatate din renta regelui-tradator, urmand ca statul roman sa acorde cealalta jumatate a rentei. Evident, ex-regele Mihai neaga aceasta varianta si sustine ca varianta fictionalista a santajului ar fi cea reala, insa nici autoritatile comuniste, nici ex-regele Mihai, nu au declarat vreodata cu ce bunuri reale a parasit Mihai Romania, ex-regele tradator, ca si guvernul Groza, recunoascand doar ca Mihai de Hohenzollern a parasit Romania cu un tren special. Mihai sustine ca vagoanele nu contineau valori materiale impresionante, insa nu divulga ce contineau totusi acele vagoane si, bineinteles, nici autoritatile romane nu au divulgat ce contineau acele vagoane si, mai ales, nu spun de ce au fost atasate trenului acele vagoane, daca erau goale, asa cum sustine ex-regele Mihai. Totusi, neoficial, se sutine ca ex-regele Mihai ar fi avut in acele vagoane patru automobile de lux, o suma modica in dolari si o decoratie, precum si alte bunuri in valoare de 500.000 de franci elvetieni, precum si cele 42 de tablouri. In realitate regele Mihai a abdicat in schimbul unei intelegeri financiare substantiale, acordate cu larghete de sovieticii care nu au uitat ca regele Mihai a tradat poporul roman la 23 august 1944, scurtand razboiul antihitlerist prin sacrificarea vietilor a sute de mii de romani, care s-au jertfit pentru a contribui decisiv la expansiunea Imperiului stalinist pana in centrul Europei. Sovieticii ii multumeau astfel tradatorului rege si pentru ca a oferit gratuit Moscovei Moldova de Est si Bucovina de Nord - stravechi teritorii romanesti, furate de imperialistii rusi in trei randuri - care nu au fost revendicate niciodata de ex-regele criminal si vanzator de tara si nici de comunistii romani, instalati de el la carma tarii, Moldova de Est si Bucovina de Nord fiind cedate definitv rusilor de catre regele tradator si bineinteles, si de catre toti politicienii tradatori, care au participat la marea tradare de la 23 august 1944 : Maniu, Bratianu si ceilalti politicieni care au organizat puciul de la 23 august 1944.

Conform unei alte variante, nu comunistii romani au abolit monarhia nemteasca din Romania, deoarece ei aveau doar rolul de executanti ai ordinelor Kremlinului, care dorea si a impus ca abdicarea regelui Mihai sa se faca pe cale amiabila, favorabila si demisionarului rege si guvernului Romaniei, deci guvernul Romaniei a respectat intelegerea dintre reprezentantii regelui-tradator si reprezentantii Moscovei, proclamand Republica Populara Romana, care de fapt era o republica de tip stalinist, impusa poporului roman de catre Stalin si acceptata de regele Mihai, prin abdicarea sa benevola si rusinoasa.

Se stie ca la 5 martie 1948, la hotelul Claridge din Londra, fostul monarh a sustinut un fel de conferinta de presa, prin care incerca sa se disculpe. Dupa ce ex-regele Mihai afirma cu perfidie ca abolirea monarhiei din Romania ar fi fost un act de violenta, care consolida politica Moscovei, de inrobire a poporului roman ocupat de armata sovietica, ex-regele tradator declara :

'In aceste conditii, nu ma consider legat in niciun fel de acest act care mi-a fost impus " "uitand" sa mentioneze ca intreaga politica romanesca a consemnat nenumarate acte de violenta, impotriva poporului roman, incepand cu instituirea dinastiei xenocrate de Hohenzollern, in 1866, si pina la abdicarea sa, la 30 dec.1947. Acte de violenta care, fie au fost generate de politicieni si promulgate de regii Romaniei, fie au fost acte de violenta impotriva poporului roman, generate si ordonate chiar de catre regii Romaniei, precum tradarea de la 23 august 1944 etc.

Iata si un alt pasaj din acea declaratie a ex-regelui Mihai :

"Acest act mi-a fost impus cu forta de catre un guvern instalat si mentinut la putere de o tara straina, un guvern complet nereprezentativ al vointei poporului roman. Acest guvern a incalcat angajamentele internationale care il obligau sa respecte libertatea politica a poporului roman, a falsificat alegerile si a anihilat liderii politici democrati care se bucurau de increderea tarii' sustinea atunci ex-regele Mihai, "uitand" subit sa mentioneze ca guvernul Groza, chiar daca era mentinut la putere de armata de ocupatie a Imperiului sovietic, fusese instalat chiar de rege. Si mai perfida este declaratia ex-regelui criminal si tradator, care sustinea ca guvernul a falsificat alegerile din 1946 si a anihilat liderii politici democrati "uitand" iar perfidul ex-rege ca el a fost complicele comunistilor la acea anihilare a partidelor istorice, fara a fi fortat de cineva, tradatorul ex-rege Mihai urmarindu-si permanent numai propriile interse, asa cum facea si atunci, la Londra, caci declartia din martie 1948 avea scopul de a-i mai cosmetiza faciesul politic de criminal si tradator. Evident , ex-regele Mihai inca nu il acuza public pe Winston Churchill de tradare si nici nu mentiona marea nedrepate facuta romanilor de catre "aliatii" care uitasera subit ca Romania a avut un mare rol in infrangerea nazismului.

Desi in urma actului unilateral al regelui si al guvernului Sanatescu, in august 1944 Romania s-a aliat practic cu marea coalitie antihitlerista si a luptat efectiv impotriva fortelor fasciste de pe teritoriul romanesc chiar de la 24 august 1944, pentru Stalin si pentru "Aliati" Romania era doar o prada de razboi, fiind considerata un stat du man invins. Acest aspect antiromanesc al "Aliatilor", nementionat de ex-regele Mihai in acea conferinta de la Londra, demonstreaza ca pentru ex-regele Mihai era importanta doar soarta sa, si nu soarta poporului roman.

Evident, in acea conferinta ex-regele Mihai nu le amintea occidentalilor ca si pentru ei Romania a fost doar o prada, pe care occidentalii au sacrificat-o rusilor. Nici soarta prizonierilor romani din imperiul sovietic nu a fost rezolvata de catre rege si guvernanti, ex-regele Mihai "uitand" sa denunte in timpul conferintei de presa ca rusii, ignorind conventiile internationale, au retinut in captivitate, multi ani dupa finalizarea razboiului si chiar dupa semnarea tratatelor de pace, militarii facuti prizonieri, precum si sasii si svabii din Romania, deportati in Siberia, multi prizonieri si deportati romani murind in acele lagare.

Este evident ca asa-zisa conferinta de presa a fot de fapt un discurs tendentios, pro domo, si fostul rege a refuzat categoric sa raspunda la intrebarile pertinente ale ziaristilor prezenti, ramanand consecvent politicii duplicitare, specifice tradatorilor, insa consecinta imediata a acestei declartii insa consecinta imediata a acestei declartii a fost sanctionarea a fostului suveran cu retragerea cetateniei romane .

Iata acum si actul de abdicare pe care - sustin manipulatorii regalisti xenofilocrati - ex-regele Mihai, criminalul vanzator de tara, l-ar fi semnat deoarece s-ar fi temut pentru soarta unor studenti romani !!!

" Mihai I-iu

Prin gra ia lui Dumnezeu i voin a na ionala

Rege al Romaniei

La to i de fa a i viitori, sanatate

In via a Statului roman s'au produs in ultimii ani adanci prefaceri politice, economice i sociale, cari au creiat noi raporturi intre principalii factori ai vie ii de Stat.

Aceste raporturi nu mai corespund astazi condi iunilor stabilite de Pactul fundamental - Constitu ia arii - ele cerand o grabnica i fundamentala schimbare.

In fa a acestei situa iuni, in deplina in elegere cu factorii de raspundere ai arii, con tient i de raspunderea ce-mi revine, consider ca institu ia monarhica nu mai corespunde actualelor condi iuni ale vie ii noastre de Stat, ea reprezentand o piedica serioasa in calea desvoltarii Romaniei.

In consecin a, pe deplin con tient de importan a actului ce fac in interesul poporului roman,

A B D I C

pentru mine i pentru urma ii mei dela Tron, renun and pentru mine i pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat ca Rege al Romaniei.

Las poporului roman libertatea de a- i alege noua forma de Stat.

Mihai

Dat la Bucure ti,

astazi 30 Decembrie 1947. "

Acest act de abdicare a regelui Mihai este real si legal, fiind incontestabil un act de vointa, insa si in acest act exista un fals grosolan, acceptat tacit de guvernul Groza, caci Mihai nu a fost niciodata rege al Romaniei "prin vointa nationala", el fiind un rege nelegitim, intrucat "vointa nationala" a fost doar vointa lui I.Antonescu si a legionarilor.

Regele Mihai nu a tradat poporul roman la 30 dec.1947, caci atunci el a facut singurul gest demn din viata lui, restituind poporului roman ceea ce inaintasii sai de Hohenzollern isi insusisera prin rapt : libertatea romanilor de a-si alege singuri calea, de a-si decide singuri soarta si de a avea in fruntea tarii tot romani, nu straini. In acest context, putem conchide ca abdicarea regelui Mihai a fost singurul act demn din toata domnia lui, cu acest prilej el restituind romanilor demnitatea nationala si libertatea decizionala, intinata timp de 81 de ani de cei patru regi criminali ai dinastiei de Hohenzollern. Este clar ca abdicarea in sine a regelui Mihai - pentru el si pentru progeniturile sale - a fost singurul act demn din timpul domniei sale, prin care Mihai de Hohenzollern restituia romanilor ceea ce xenofilocratii criminali, liberalo-conservatori, rapisera poporului roman in 1866 : deminatea nationala si libertatea de a avea si a alege conducatori pamanteni, adica cetateni romani, nu printi second hand, precum prusacul Karl de Hohenzollern.

Consecintele foarte grave ale domniei regelui Mihai aveau sa afecteze profund poporul roman multi ani dupa abdicarea sa, multi romani creduli ajungand in puscariile regimului bolsevic. Cei mai naivi dintre ei , care credeau ca anglo-americanii vor dezlantui un razboi civil si in Romania, pentru a mentine monarhia au platit cu ani grei de puscarie si chiar cu propria lor viata pentru naivitatea de a-l sustine si a lupta pentru cel care a tradat in orice ocazie poporul, armata si Romania. Dupa cum se stie, deviza demagogica a dinastiei de Hohenzollern a fost celebra "Nihil sine deo !" insa in realitate deviza ex-regelui Mihai a fost celebrul dicton latin : "Ubi bene, ibi patria." , caci si acum ex-regele Mihai se simte bine in Elvetia si vine in Romania numai pentru a incasa argintii tradarii, cand este scadenta rentei comuniste, pe care statul roman o achita si acum. Abdicarea regelui Mihai ar fi fost un gest remarcabil, pozitiv, daca nu ar fi fost maculat de tradarile repetate si crimele impotriva poporului roman, comise de rege in timpul domniei sale, insa, in conditiile din 1947, abdicarea lui Mihai a produs si multe efecte negative, caci Mihai parasea tara si poporul, pe care le-a asuprit criminal, lasandu-le la discretia unui pradator al momentului la fel de nefast poporului roman: Imperiul sovietic, al carui umil scalv fusese regele Mihai dupa 1944.

Iata si o alta relatare, care demonstreaza ca in Romania fortele oculte s-au aliat pentru a mistifica adevarul din acea vreme :

<< In 1939, cand a inceput al Doilea Razboi Mondial, Romania s-a aliat cu Germania. Maresalul Ion Antonescu a incheiat un pact cu Hitler, iar tara noastra a inceput sa vanda statului nazist diferite produse contra aur. In urma acestui comert, rezerva de metal pretios a Bancii Nationale a Romaniei a ajuns, in 1944, la 244,9 tone, cea mai mare din istoria tarii. Generalul Emil Strainu sustine, in cartea "Exercitii de imaginatie", ca, in acel an, de frica invaziei sovietice, tezaurul Romaniei a fost ascuns intr-o grota de langa Manastirea Tismana (judetul Gorj) si nu s-a mai vorbit de el. O referire la uriasa rezerva a reaparut in presa vremii abia in februarie 1947, cand aurul a fost luat de la Tismana si adus inapoi la Bucuresti, sub supravegherea armatei sovietice. Dupa aceasta data s-a asternut tacerea pana in 1953, cand Banca Nationala a raportat ca rezerva de aur a Romaniei era de 53,1 tone. Fata de 1947, aveam un minus de 191,8 tone! Unde a disparut acest aur? Nu exista o pozitie oficiala, dar unii istorici presupun ca tezaurul ar fi fost luat de rusi, ca plata a datoriei de razboi.

Libertatea.ro din 24 octombrie 2010 :

(Preluare din volumul "Exercitii de magie", semnat de generalul de brigada Emil Strainu si aparut anul trecut la Editura TRIUMF) >>

Desi manipulatorii regalisti xenofilocrati se straduiesc sa falsifice istoria reala a acelor timpuri, musamalizand adevarurile care il incrimineaza pe ex-regele Mihai, nu va trece mult timp si romanii vor constientiza ca, de fapt, ex-regele Mihai nu a fost un erou anticomunist si o victima a comunistilor, asa cum il prezinta istoricii xenofilocrati, ci a fost cel mai criminal si cel mai mare tradator al poporului roman. Aliat fidel al lui Hitler pina in 1944, si al bolsevicilor de la Kremlin, de la 23 august 1944 si pana la abdicarea sa, el se detaseaza clar dintre regii Romaniei, fiind cel mai ignobil personaj al dinastiei de Hohenzollern, caci, prin actiunile antiromanesti sustinute de el in tot timpul domniei sale, s-a remarcat numai ca mare criminal : la inceputul domniei, numai ca si complice al legionarilor si al lui Antonescu; ca mare tradator si criminal de razboi, vinovat de crime de razboi si crime impotriva poporului roman si chiar de crime impotriva umanitatii, prin complicitatea sa incontestabila la deportarea evereilor si a tiganilor in Transnistria; iar dupa 23 august 1944, responsabil unic si pentru deportarea sasilor si svabilor in Siberia si pentru sovietizarea Romaniei.

Iata si cateva aprecieri negative ale tradarii "regale" de la 23 august 1944, apartinand unor occidentali :

H. Seton-Watson, "Revolutiile Europei Rasaritene": "Schimbarea de front a Romaniei, impreuna cu hotararea de la Teheran de a nu deschide un front in Balcani a decis soarta Europei Centrale, a determinat ca Rusia Sovietica sa domine intreaga regiune, ca anume noua ordine trebuie sa fie o ordine comunista. Pentru asta, Generalisimul Stalin a avut multe motive ca sa-i acorde regelui Mihai cea mai inalta decoratie sovietica, ordinul Victoria".

Forester: "Actul de la 23 august 1944 nu a adus niciun avantaj Romaniei,care a fost obligata sa plateasca despagubiri de razboi mult mai mari decat cele platite de Ungaria si Slovacia, tari care si ele au participat la razboiul impotriva Uniunii Sovietice".

Generalul Allen F. Brooke, seful Statului Major Imperial al Armatei Britanice: "Prin actul de la 23 august 1944, Romania a deschis rusilor larg portile si a contribuit la ocuparea unei jumatati din Europa de catre rusi. "

Dupa cum se vede, occidentalii, care in august 1944 erau entuziasmati de tradarea regala de la Bucuresti, si-au revizuit in timp consideratiile, constientizand ca tradarea regelui Mihai a fost favorabila exclusiv Imperiului bolsevic, si net defavorabila imperiilor occidentale, care apoi si-au revizuit atitudinea fata de regele-criminal si tradator, acordandu-i cognomenul de "regele rosu", regele Mihai fiind primul rege care a sprijint atat un regim fascist, cat si un regim comunist, legitimandu-le pe fiecare prin decretele regale semnate de el.

Este clar ca ex-regele Mihai este erou numai pentru sovietici, pentru comunistii romani si pentru manipulatorii regalisti xenofilocrati, nu si pentru occidentalii care il acuza transant de tradare, folosind insa culpabilizarea colectiva, uitand sa mentioneze ca ex-regele Mihai a fost factorul coagulant al fascismului romanesc in 1940 si al tradatorilor de la 23 august, culpa individuala a tradatorului rege Mihai fiind decisiva de fiecare data. Ce demnitate poate avea un asemenea individ, care a fost regele unei tari pe care a tradat-o ori de cate ori a avut ocazia? Ce fel de constiinta poate avea acest sinistru personaj, care ar vrea sa lase mostenire multelor sale progenituri o tara - Romania - pe care el a vandut-o : mai intai germanilor, iar apoi rusilor?

Manipulatorii regalisti xenofilocrati actuali practica in continuare cultul personalitatii, printre ei regasindu-se chiar si politrucii de dinainte de 1989 , care il eroizau pe Ceausescu, si care, acum, il eroizeaza pe ex-regele Mihai. Cultul personalitatii practicat de xenofilocratii actuali este neschimbat, acesti perversi saltimbanci xenofilocrati schimband numai personajul criminal caruia ii dedica osanalele lor morbide, ei eroizanu-l acum nemeritat pe criminalul ex-rege Mihai si pe progeniturile sale, tot asa cum il eroizau inainte de 1989 pe Ceausescu.

Pentru a reliefa portretul imoralului ex-rege Mihai, trebuie sa amintim ca a doua domnie a regelui Mihai a debutat in urma loviturii de stat din sept.1940 : cu regele in postura de camarad al legionarilor , pina la rebeliunea legionara din ian.1941; a continuat cu regele in postura de colaborator si complice al dictatorului Antonescu, pina la tradarea de la 23 august 1944; a sfarsit lamentabil cu regele in postura de colaborator si complice al tovarasilor bolsevici cominternisti din Romania si, mai ales, de la Moscova, pina in momentul abdicarii sale, de la 30 dec.1947.

Sfarsitul domniei regelui Mihai a fost generat tot de o lovitura de stat, initiata involuntar chiar de el, prin incredintarea puterii supreme in stat celor mai inversunati inamici politici ai sai, comunistii, plagiindu-l pe tatal sau Carol, care a fost obligat sa abdice chiar de catre cei investiti de rege : Antonsecu si legionarii.Desi istoricii regalisti xenofilocrati si chiar si politicienii perfizi - regalisti de circumstanta - oportunisti si demagogi, vor sa-l exonereze de raspundere pe regele-tradator si criminal, invocand uneori chiar lipsa de discernamant a tanarului rege, in realitate toata activitatea regala a ex-regelui Mihai il acuza pe tradatorul Mihai de crime impotriva poporului roman, crime de razboi si tradare a colaboratorilor sai si a interselor nationale ale romanilor. Lipsa de discernamant a tanarului rege invocata deseori nu era reala, el fiind atunci un personaj energic, cu deplin discernamant, fiind deci responsabil de faptele sale si fiind tot timpul constient de actiunile sale, insa fiind el o fiinta ignobila, egotista, a fost preocupat numai de soarta sa, de huzurul sau ; deci eroizarea si victimizarea lui de catre xenofilocratii regalisti nu se justifica in nici un fel, toate actiunile sale ca rege incriminandu-l pe el si pe cei din jurul sau, carora regele le-a incredintat puterea si le-a legitimat actiunile: deseori criminale si mai mereu antiromanesti.