Introducere in istoriografie

Ideea latinitatii in istoriografia romana

Ideea latinitatii a fost amplu dezbatuta de catre istoricii diferitelor perioade.Prima data a fost abordata de catre un nobil moldovean,Grigore Ureche (1590-1647) care a scris prima cronica in limba romana : el consemneaza evenimentele din Moldova dintre anii 1359 si 1594.Ureche identifica legatura lingvistica dintre latina si romana ,concluzionand ca vorbitorii de limba romana din Ungaria si Moldova au aceeasi origine.Cronica lui contine prima mentiune asupra unitatii de drept a romanilor ,unitate exprimata de limba si originea latina (" Rumanii ,citi se afla lacuitori la Tara Ungureasca si la Ardeal si la Maramorosu ,de la un loc sint cu moldovenii si toti de la Rim se trag") .Ureche considera ca limba romana este amestecata : "Asisderea si limba noastra din multe limbi este adunata si ne ieste amestecat graiul nostru cu al vecinilor primprejur ,macar ca de la Rim ne tragem,si cu ale lor cuvinte ni-s amestecate." Pentru a demonstra latinitatea limbii romane face urmatoarele comparatii:intre diferite cuvinte din romana si latina" . de la rimleni cele ce zicem latini ,piine ,ei zic panis,carne ,ei zic caro,gaina ,ei zicu galena ,muieria ,mulier,femeia,femina ,parinte,pater,al nostrum,noster,si altile multe din limba latineasca,ca de ne-am socoti pre amanuntul toate cuvintele le-am intelege".

Cel mai de seama cronicar roman a fost Miron Costin(1633-1691) . Acesta a continuat insemnarile lui Ureche pentru perioada dintre anii 1595 si 1661.Costin a reliefat cu mai multa pregnanta decat Ureche originea latina a poporului roman ,oferind ca dovezi diferite argumente-arheologice,epigrafice ,folclorice ,lingvistice si sociale.Costin a presupus primul ,ca unii romani colonizatori din Dacia s-au retras in munti la inceputul Evului mediu si au reaparut in secolul al XIV lea cand s-au mutat din Maramures in Moldova. Miron Costin mentioneaza pe cei ce au scris despre neamul nostru si despre cucerirea Daciei de catre romani:"Istoricii,adeca scriitorii de cursul anilor acestor parti,carii pomenesc de descalecatul cel dentiiu al Tarii noastre si Tarii Muntenesti

Bonfin,mare istoricde Dachia dau Datia ,latin

Dion,la "Viata lui Traian imparatul,latin

Topeltin,ungur,iara pe acesti doi au urmat

Acestia au scris de Dachia ,cum au descalecatu-oa Traian,imparatul Rimului,in anii de la Hristos 120,pre socoteala vremilor ,cu rimlenii." De asemenea el reliefeaza originea romanilor:"Si neamul moldovenilor fiind dintr-o tara carea sa chiama Italia ,de Italia si imparatia Rimului ,a careia imparatii scaunul ,orasul Rimul,in dricul Italiei iaste ,a pomeni intii ne trage rindul" Miron Costin sesizeaza asemanariintre denumirile atribuite italienilor si romanilor de diferite populatii:"Nemtii italianului zicu-i valeos si noao moldovenilor si muntenilor iara asa valeos.Frantijii italianului zicu-i valahos ,noa si muntenilor iaras asa valashos,lesii italianului vloh,iara noao si muntenilor volosani . . Si tarii Italiei lesii zic Vlosca Zimlea,adica "Tara Vlohului",iara tarii noastre Volosca Zimlea." El observa prezenta in limba noastra a unor cuvinte latinesti:"limba este dovada ca ,in graiul nostrum ,pana astazi sint cuvintele ,unele letinesti,iara altele italienesti. Sa mira un historic,anume Cavatie zicind:"De mirat este ca limba moldovenilor si a muntenilor mai multe cuvinte are in sine rimlenesti decit italienesti,macar ca italianul tot pre un loc iaste cu rimlenii". si explica provenienta numelui roman:" Asa si neamul acesta ,de care scriem,a tarilor acestora,numele drept si mai vechiu este roman,adeca rimlean,de la Roma."

Dimitrie Cantemir (1673-1723)a scris mai multe opere ,intre care si un tratat ,redactat in latina si romana ,o cronica ramasa neterminata ,in care sunt puse in evidenta puritatea ,unitatea si continuitatea poporului roman.Conform acestei cronici ,dupa ce au colonizat vechea Dacie ,romanii i-au exterminate pe bastinasii daci;popoarele migratoare de mai tarziu nu au lasat nici o urma deoarece colonistii au evitat trecerea acestora retaragandu-se temporar in campii si paduri-nu in munti,cum sustinea Miron Costin.De aceea romanii epocii moderne erau,etnic vorbind ,romani autentici.acest lucru va deveni doctrina fundamentala a romanilor din epoca moderna .Cantemir a folosit marturii directe si este primul istoric roman care si-a indicat sursele in note de subsol. El explica originea poporului roman si a limbii romane:" . nemuritoriu vestiti romani,nepotii adeca si stranepotii elinilor troadeni,sint mosii stramosii nostril a moldovenilor ,muntenilor ,ardelenilor si a tuturor oriunde se afla a romanilor ,precum si singur numele cel de mosie ne arata (romani chemandu-ne)si limba cea parinteasca (carea din romaniasca sau latineasca iaste)nebiruit martor ne iaste ( . .)" .De asemenea el sugereaza continuitatea romanilor:".. romanii din Dachia si tot neamul lor oriunde se afla ,sa fie adevarat romani pre cari Ulpie Traian de la Roma si din toata Italia aducandu-i i-au asedzat prin toata Dachia si inca si in Misia si aceeasi romani sa fie lacuit necurmat intr-insa ,precum si pana astadzi lacuiesc."

Daniel Philippides (1758-1832) ,care a trait multi ani in Basarabia -intre Prut si Nistru,s-a inspirit din cronicile bizantine pentru a expune geografia si istoria Romaniei de la cucerirea romana a Daciei si pana la intemeierea Moldovei si Munteniei din secolul al XIV lea. Acceptand argumentele lui Cantemir, Philippides admite originea latina a romanilor din Dacia ,precum si prezenta constanta a acestora la nordul Dunarii,intre Tisa ,Nistru si Marea Neagra.

Stolnicul Constantin Cantacuzino a scris o istorie complicate si digresionala a Munteniei ,de la colonizarea romana a Daciei si pana la cucerirea ei ,in 447,de catre hunul Attila.Spre deosebire de Ureche ,care sustinea ca stramosii romanilor au fost proscrisi romani ,stolnicul a declarat ca romanii proveneau direct din aristocratii romani. Dar el nu a sustinut ,precum Cantemir ,puritatea etnica a poporului roman; a considerat ca romanii i-au asimilat pe daci ,formand astfel o populatie daco-romana.De la romani,romanii au mostenit ,pe de o parte ,institutiile politice ,juridice si militare precum si modul de viata ; pe de alta parte limba romana s-a nascut din sinteza dintre latina si vechea slavona. Stolnicul explica cum s-a format limba romana: " dintr'acea amestecatura a Rumanilor si a varvarilor ,cu darile si luorile ce facea intre ei si cu a insurarilor amestecaturi,Valahii au rasarit limba noao din cea veache a lor varvara si romana ,rupta si amestecata au,si cu aceia sa slujesc" precum si originea romana a romanilor:"iara noi ,Rumanii,santem adevarati Romani si alesi Romani in credinta si in barbatie ,den carii Ulpie Traian i-au asezat aici in urma lui Decheval,dupre ce tot l-au supus si l-au pierdut" Cantacuzino subliniaza mentinerea latinitatii limbii de-a lungul timpului in spatiul carpato-danubiano-pontic cu toate ca neamuri barbare l-au ocupat temporar:"Macara ca feliuri de feliuri varvarii navali si prazi in Dachia al norodului roman tinut si a Getilor tara ,impreuna si cu Panonii facea,insa pe lacuitori si pe legheoanele romane ,cari de curand erau adose acolo,nu le-au putit piiarde,macar (ca) intre varvari cufundati erau.Iara limba romana inca la ei tot miroseste si nicicum de tot nu o parasesc.Si asa sa vede ca lupta si sa certa nu pentru viata ,cat pentru paza si starea limbii . si inca pana acum intre acesti Dachi si Gheti urmele limbii romane sa pazescu . "

Din epoca fanariota ,in Muntenia ,mentionam scrierile lui Naum Rimniceanu care evidentiaza continuitatea daco-romana la nord de Dunare si nu insista asupra puritatii etnice si lingvistice a romanilor : in opinia lui ,vocabularul romanesc era 40% latinesc;20% italienesc; 20% dacic ;15%vechi slavonic si 5% diferite alte cuvinte straine.

In Transilvania , primul roman care a scris despre originea latina a compatriotilor lui a fost ,in mod surprinzator ,un prelat catolic cu o pozitie importanta in stat si biserica ,sub Habsburgii austrieci.Este vorba de consilierul imperial Nicolaus Olahus (1493-1568) , a carui Hungaria ,descrie regatul Ungariei intre 1479 si 1536.Olahus presupune ca romanii sant urmasii colonistilor romani din vechea Dacie.El a afirmat de asemenea ca limba romaneasca din Muntenia ,Moldova si Transilvania provine din latina clasica a colonistilor romani.

Un carturar sas din Sibiu ,Johan Troster,a sustinut ca romanii sant urmasii colonistilor romani,ei constituind cea mai veche si mai numeroasa populatie din vechea Dacie .Potrivit opiniei sale ,dovada acestei origini latine consta in vocabularul,dansul si portul romanilor .

Primul dintre reprezentantii Scolii Ardelene ,calugarul uniat Samuel Micu,cunoscut si sub numele de Klein sau Clain,a indicat legaturile etimologice dintre latina si romana ,admitand insa ca romana moderna fusse denaturata de cuvintele straine.In studiile sale istorice Micu s-a inspirit masiv din descrierile facute de Dimitrie Cantemir asupra inceputurilor romanilor si asupra istoriei lor in spatiul carpato-danubian de la razboiul troian si pana la sfarsitul secolului al XVIII lea .Etnogeneza romanilor nu a fost, in opinia lui Micu,atenuata de alte nationalitati ,de vreme ce dacii disparusera complet dupa cucerirea romana din 106 en ;retragerea romana din Dacia ,in anul 271,a fost o simpla manevra militara care nu a implicat colonistii romani ramasi pe loc.

Al doilea membru al Scolii Ardelene ,Gheorghe Sincai(1754-1816) a sustinut ca arboreal genealogic al romanilor porneste direct din nobilii romani,stabiliti in Dacia ,fara nici o imixtiune barbara ,nici macar din partea vechilor daci.

Al treilea reprezentant al Scolii Ardelene ,Petru Maior(17560-1821)formuleaza si mai clar teze privitoare la puritatea si continuitatea romanilor la nordul Dunarii . Ca sa demonstreze originea pur romana a poporului nostrum se impunea cu necessitate ideea exterminarii dacilor in timpul razboaielor din anii 101-102;105-106.Cum argumenteaza Petru Maior aceasta teza?Tratatele dintre Decebal si Domitian erau o umilire pentru mandria romana ,care nu putea sa ramana nerazbunata .Razboiul dintre daci si romani era inevitabil si din cauze economice.Razboiul odata inceput ,se poarta cu o rara violenta din partea dacilor care " multe batjocori si crincene tiranii punea pre aceia pre carii ii prindea vii in batae ;pana si muierile lor cu faclii le ardea capul si umerii prinsilor romani" Pierzand ambele razboaie ,dacii prefera "sa se omoara unul pre altul toti " ,decat sa cada prizonieri.Ura reciproca dintre daci si romani a dus la exterminarea invinsilor-in cazul nostrum dacii- la pustiirea daciei .Pentru a justifica aceasta Maior recurge la imaginele de pe Columna lui Traian si la o logica a faptelor pe care o construieste el insusi :" mania cea inflacarata a romanilor asupra dacilor " este justificatata de raul provocat Imperiului prin desele lor navaliri si de "varvarele tiranii " pe care "dacii imbulziti de cunostinta raotatilor sale celor dacesti ,carii au avut timp nu au asteptat sa dea fata cu romanii ,nice nu au ramas nici unii in Dachia ,ci precum multi ,neputind scapa dinaintea romanilor ei in de ei se omorira ,asa acestia cu mueri si cu prunci cu tot au fugit ,precum se si vad in Columna lui Traian ,la numarul 113 si114 ,fugind intralta teara cu muerile ,cu pruncii si cu vitele" Pustiirea Daciei o explica Maior si prin incetineala cu care romanii poarta razboiul ,incetineala provocata de dorinta acestora " ca cu totul sa desradacineze si sa prapadeasca vita rumpatorilor de paituire si pururea neodihnitilor dachi" In felul acesta dacii au avut ragazul sa se retraga ,mai ales ca razboiul nu s-a purtat la inceput decat in Oltenia si Banat ,pana la Sarmisegetusa in Hateg. Pe aceste argumente isi sprijina Petru Maior argumentele privitoare la originea pur romana a poporului roman.

La inceputul secolului al XIX lea mentionam activitatea lui Budai-Deleanu si Monorai .Primul mentioneaza continuitatea si puritatea etnica a romanilor ,care se trag din colonisti romani si daci.Cel de al doilea descrie mostenirea latina a poporului roman.

Naum Ramniceanu in lucrarea sa "Adunarea hronologiei domnilor tarii noastre "alcatuita intre 1800-1834,incearca o prezentare a originii poporului roman .Autorul sutine teza contopirii colonistilor romani cu dacii .Limba dacilor s-a pierdut ,deci originea limbii romane este latina,insa cu mute influiente slave in urma convietuirii cu ei.Lui i se atribuie si o disertatie Despre originea romanilor ,in care rezuma formarea poporului roman si a limbii romane .Avem adevarata dovada ca neamul nostrum deriva din doua neamuri ,si din latini si din italic,ceea ce se socoteste un singur neam,si din daci,din vechime ereditari ai Daciei .In limba dacilor celor de acum,divizata in zece parti,prin o observare scrupuloasa aflam ca patru parti ale limbii sant latine ,doua parti italiene ,desi corupte,doua parti ale vechilor daci,o parte si jumatate din limba bulgarilor si sirbilor..

Un important istoric al epocii moderne este Mihail Kogalniceanu (1817-1891) care sugereaza descendenta directa a romanilor din romani,accentuand ideea prezentei lor continue in Dacia; Tributar inca Scolii Ardelene admite si exterminarea aproape totala a dacilor.

Unul dintre profesorii de la colegiul Sfantul Sava ,August Treboniu Laurian accentueaza originea latina a romanilor si ii plaseaza in contextul istoriei lumii strans legati de Roma si Imperiul bizantin. Acesta publica la Iasi ,in 1853 ,o Istorie a romanilor in care exprima cu claritate acele exagerari latiniste care i-au compromis - in parte pe nedrept - intreaga activitate in ochii generatiilor urmatoare .Temperamentul romantic al lui Laurian a dus exagerarea latinista pana la punctual unde reprezentantii Scolii Ardelene ,mai ponderati,nu ar fi ajuns.

Vorbind despre istoricii mai importanti din ultima perioada ii putem mention ape Urechia ,Xenopol,Onciul,Bogdan si Iorga.Vasile Urechia (1834-1901),desi nu stia sa descifreze inscriptiile vechi grecesti si latine ,a sustinut ca istoria romanilor incepe cu legendarii Romulis si Remus ,iar compatriotii sai descind direct din romani.El ataca teoria unui invatat german Robert Rosler ,care. folosind argumente lingvistice ,sustinea ca romanii au abandonat complet Dacia in 271 en,si ca romanii ,care s-au format la sudul Dunarii ,s-au mutat inapoi la nordul acesteia ,prin secolul al XIII lea .Dimitrie Onciul (1856-1923) propune teoria " admigratiei" ,adica migrarea intr-un anumit loc ,conform careia nu toti romanii ar fi parasit Dacia si prin secolulal VII lea ,locuitorii romanizati din Bulgaria s-au intors treptat in Dacia ;de aceea poporul si limba romana s-au format pe ambele maluri ale Dunarii.

Nicolae Iorga ,cel mai prolific scriitor roman ,plaseaza inceputul istoriei romanesti odata cu venirea primilor traco-iliri in regiunea carpato-dunareana ;dupa aceasta are loc invazia italo-romanilor in Dacia .Mai tarziu popoarele migratoare au distrus Dacia ,care se afla in perimetrul de apararea al Imperiului bizantuin.Cu toate acestea locuitorii acestei provincii si-au pastrat identitatea;cultura lor ,daca nu limba a ramas romano-bizantina .Au dainuit datorita unitatii teritoriale si instinctului de supravietuire .Iorga gaseste dovezi in sprijinul acestei teze a continuitatii romane in activitatile traditionale din mediul satesc ,pe care pe alocuri tinde sa le idealizeze. Relativ la formarea poporului roman ,considerand ca romanizarea nu se poate explica in primul rand prin masuri adminastrive ,ci printr-o puternica emigratie taraneasca provenita din Italia ,care a transformat aspectul etnic al Balcanilor ,inca inainte de incadrarea acestora in statul roman. Stapanirea romanilor nu a facut sa urmeze un curent demografic anterior .Poporul roman este privit ca rezultat al intregii romanitati orientale.

Constantin C Giurescu (1901-1977) sustine ca latinitatea si continuitatea etnica constituie motorul istoriei romanilor care,asemenea Dunarii,se misca in mod constant si se schimba treptat.El considera ca limba romana e o limba romanica:structura ei,morfologia ,sintaxa ,si elementele fundamentale ale lexicului acelea de intrebuintare permanenta ,de circulatie intense ,sunt latine.Mentionam cateva exemple de termini latini prezenti in limba romana:om ( homo), barbat( barbatus),femeie ( mulier),pamant(pavimentum)grau(granum) secara (secate),ceapa ( caepa ) , usturoi( alium ) ,pepene(pepo,peponem)pom ( pomum), marul ( melum,malum)oaie (ovem)capra (capra) etcDin exemplele de mai sus-ele sunt mai numeroase- rezulta bogatia si insemanatatea elementelor latine in limba romana.Ele formeaza baza si temelia acestei limbi si-i dau ,impreune cu morfologia si sintaxa ,caracterul de limba romanicaTot romanii au dat si numele poporului nostrum ruman( forma roman este mai noua,din timpurile moderne)deriva direct din numele fostilor stapanitori ai DacieiEl este numele general si cel mai vechi al poporului nostru.Adversarii continuitatii sustinn ca nu s-au pastrat numiri topice de la romani.Acestea nu au dat nume noi,de-ale lor ,locurilor din Dacia ,.ci le-au pastrat pe cele vechi; inca o dovada ca populatia autohtona a fost in numar mare.In general ,raurile ,satele chiar si o parte din orase au continuat sa se numeasaca intocmai ca pe vremea lui Burebista si Decebal.Altele au fost traduse in limba lor de catre barbarii navalitori.

Bibliografie

Boia Lucian,Evolutia istoriografiei romane,Bucuresti,1976

Cantacuzino Constantin,Istoria Tarii Romanesti, Craiova

Cantemir Dimitrie,Hronicul romano-moldo-vlahilor,Bucuresti,1981

Costin Miron,Letopisetul Tarii Moldovei. De neamul moldovenilor,Bucuresti,2003

Giurescu C. Constantin,Istoria romanilor,Bucuresti,2007

Kellog Frederick,O istorie a istoriografiei romane,Bucuresti,1996

Maior Petru,Istoria pentru inceputul romanilor in Dachia,Bucuresti1970

Ureche Grigore,Letopisetul Tarii Moldovei,Bucuresti,1958