Surplusul consumatorului

Surplusul consumatorului

Una din implicatiile importante ale teoriei utilitatii marginale priveste surplusul consumatorului. Consumatorii beneficiaza de un asemenea surplus pentru faptul ca, de regula, ei atribuie o valoare totala mai mare bunurilor pe care le doresc decat valoarea sau pretul de piata pe care il platesc la un moment dat pentru a achizitiona aceste bunuri.

Dupa cum s-a aratat, ipoteza fundamentala a teoriei utilitatii marginale consta in aceea ca suplimentul (sporul) de utilitate pe care orice consumator il obtine din consumul unor unitati succesive dintr-un anumit produs scade continuu pe masura ce consumul total al produsului creste. Ca urmare, pentru fiecare unitate aditionala achizitionata din produsul respectiv, consumatorul este dispus sa plateasca din ce in ce mai putin. Cum el achizitioneaza toate unitatile din acel bun la pretul pietei, apare o diferenta (un surplus) intre utilitatea sau valoarea totala a bunului si valoarea  de piata a acestuia. Aceasta diferenta in plus de utilitate pe care o primesc consumatorii peste suma de bani platita pentru a achizitiona un anumit bun de pe piata poarta denumirea de surplus al consumatorului.

Tabelul 4.2. Surplusul consumatorului

In Figura 4.3. este ilustrat surplusul consumatorului luand ca exemplu ipotetic cazul consumului de apa, al carui pret de piata este 5 000 lei metru cub. Pentru primul metru cub de apa caruia i se atribuie utilitatea cea mai ridicata, consumatorul este dispus sa platesca 30 000 lei. Cum un metru cub de apa costa 5 000 lei la pretul pietei, consumatorul obtine un surplus de 25 000 lei. Cel de-al doilea metru cub de apa este apreciat de consumator la 15 000 lei, dar el plateste tot 5 000 lei, surplusul fiind de 10 000 s.a.m.d. (vezi datele Tabelului 4.2.). Consumatorul continua, in acelasi mod, sa achizitioneze apa pana la al saselea metru cub, care pentru el valoreaza 5 000 lei, adica tot atat cat este pretul pietei. La acest nivel al consumului (6 metri cubi de apa achizitionati la pretul de 5 000 lei metrul) se atinge punctul de
echilibru (E); el este punctul de intersectie al curbei U_m (care este si curba cererii consumatorului) cu linia pretului. Dincolo de acest punct, consumatorul nu mai este dispus sa achizitioneze si sa consume apa, intrucat utilitatea marginala este mai mica decat pretul.

Dupa cum rezulta atat din Tabelul 4.2., cat si din Figura 4.3., pentru primii cinci metri cubi de apa, valoarea atribuita de consumator este mai mare decat pretul pietei. Aceasta diferenta in plus reprezinta surplusul consumatorului pentru fiecare metru cub de apa. Suma lor constituie surplusul consumatorului pentru intreaga cantitate de apa consumata: (25000 + 10000 + 55000 + 3000 + 1500 = 45000 ).

Se poate ajunge la acelasi rezultat facand diferenta intre utilitatea totala atribuita de consumator celor sase metri cubi de apa ( 30000 + 15000 +10500 + 8000 + 65000 + 5000 = 75000) si suma efectiv platita (). Constatam astfel ca, desi consumatorul a platit numai 30 000 lei, valoarea totala atribuita de el celor 6 metri cubi este de 75 000 lei.

Surplusul consumatorului individual reprezinta diferenta intre valoarea totala pe care o persoana o atribuie consumului sau dintr-un anumit bun economic si suma de bani platita pentru achizitionarea acelui bun la pretul de piata. El este determinat aici ca o marime monetara,cu toate ca la origine este abordat in termenii surplusului de utilitate.

In Figura 4.4. este ilustrat acelasi concept al surplusului consumatorului, dar la nivelul pietei pentru toti consumatoriii unui produs. In acest caz, cererea de piata rezulta din cererile individuale, iar surplusul total al consumatorilor este marimea agregata a surplusurilor consumatorilor individuali. In reprezentarea grafica, surplusul total al consumatorilor pentru o piata este reprezentat de suprafata aflata intre curba cererii si linia pretului.

Surplusul consumatorului se poate modifica in timp sub influenta variatiei pretului sau a modificarii cererii de piata a produsului. In conditiile in care curba cererii de piata ramane nemodificata, o reducere a pretului va mari surplusul consumatorilor, dupa cum o crestere a pretului il va diminua.