Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
REGLEMENTAREA ACTUALA A IMPOZITELOR INDIRECTE
Impozitarea indirecta
Impozitarea indirecta - ca forma de prelevare la buget a unor sume de bani - se caracterizeaza prin faptul ca ea vizeaza in mod exclusiv consumul de bunuri si servicii, determinand o impartire a sarcinii fiscale, in sensul ca impozitele indirecte (prin intermediul carora ea se realizeaza) se datoreaza si se platesc de catre o persoana, dar se suporta de catre o alta persoana[1].
Impozitele indirecte sunt acele surse ale veniturilor bugetare care se realizeaza, in principal, sub forma impunerii asupra consumului, percepandu-se in momentul vanzarii unor marfuri, al prestarii anumitor servicii, respectiv al executarii unor lucrari. Ele se percep, deci, in principiu, de la toti cei care produc ori distribuie bunuri sau presteaza servicii din categoria celor impuse. Din acest motiv, impozitele indirecte se mai numesc, generic, si taxe de consumatie .
Vizand in mod direct consumul, impozitele indirecte sunt suportate de catre consumatorul final, adica de catre cel care utilizeaza pentru sine bunul ori serviciul in pretul caruia este incorporat impozitul. In sfarsit, se impune sublinierea faptului ca impozitele indirecte au un caracter real, intrucat stabilirea cuantumului lor se face fara a se tine seama - in vreun fel - de veniturile, averea sau situatia personala a celor care suporta impozitele.
Impozitele indirecte se percep fie in cote proportionale stabilite asupra valorilor marfurilor vandute si/sau a serviciilor prestate, fie in sume fixe pe unitatea de masura[3], astfel ca - indiferent de veniturile sau puterea de cumparare a contribuabilului - cota impozitului indirect perceput la vanzarea unei marfi sau a unui serviciu este unica. De aceea, raportat la veniturile de care dispune o persoana, cu cat contribuabilul realizeaza venituri mai mici, cu atat sarcina fiscala pe care el trebuie sa o suporte este mai mare si invers. In acelasi timp, insa, cu cat o persoana consuma mai multe bunuri si servicii, cu atat si gradul de suportare a sarcinii fiscale va fi mai mare si invers.
Reprezentand un sistem de impozitare generalizat (in sensul cuprinderii unei largi categorii de contribuabili), taxele de consumatie (impozitele pe consum) se prezinta sub diferite forme: astfel, ele pot fi taxe de consumatie generale, cele care cuprind toate marfurile, indiferent daca acestea reprezinta bunuri de consum sau mijloace de productie (taxa pe valoarea adaugata), sau taxe de consumatie speciale, adica acelea care se aseaza numai asupra anumitor marfuri sau servicii (monopolurile fiscale si accizele).
§.1. Taxele vamale
Taxele vamale reprezinta acea categorie de impozite indirecte, incluse in categoria "taxelor speciale de consumatie", care se percep asupra marfurilor care trec frontiera vamala a unui stat . Ele sunt impozite indirecte intrucat sunt platite de persoanele fizice sau juridice care, in cadrul tranzactiilor comerciale, importa sau exporta bunuri sau tranziteaza cu acestea frontiera vamala a unui stat. In schimb, aceste impozite sunt suportate de consumatorul final, cuantumul lor regasindu-se in pretul de piata al produselor care constituie sau contin bunuri pentru care s-au platit taxe vamale.
§.2. Accizele
Accizele sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru productie sau importul si pentru desfacerea anumitor categorii de produse, precum: bauturi alcoolice, tutun, uleiuri minerale, confectii din blanuri naturale, obiecte din cristal, bijuterii din aur si/sau din platina, parfumuri, autoturisme si ambarcatiuni pentru agrement, aparate elector-casnice, arme de vanatoare etc. Alaturat acestora, sunt impozitate: productia interna de titei si de gaze naturale.
Reprezentand cote fixe sau procentuale, prestabilite prin lege, care se adauga si se cuprind in preturile de livrare/vanzare sau de import ale anumitor bunuri, accizele preced taxa pe valoarea adaugata (in sensul ca ele se stabilesc si se cuprind in pretul produselor inainte de a se calcula TVA) si deci se includ in baza de impozitare a TVA.
Conform reglementarii lor actuale din tara noastra, accizele se pot grupa pe doua categorii:
- accize armonizate - acele taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru unele produse provenind din productia interna sau din import (bere, vin, alcool etilic, produse din tutun, uleiuri minerale etc.)[5]. Faptul generator al impozitului se naste in momentul producerii marfurilor accizabile in Romania sau la momentul importului lor in tara. Accizele se fac venit la bugetul de stat. Termenul de plata al acestor impozite este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care acciza a devenit exigibila. In cazul importului unor produse accizabile (care nu este plasat intr-un regim suspensiv sau intr-un regim vamal de import cu exceptarea de la plata tuturor sumelor aferente drepturilor de import, data platii accizelor coincide cu momentul inregistrarii declaratiei vamale de import.
- alte produse accizabile - categorie care cuprinde marfuri precum: cafea, confectii din blanuri naturale, articole din cristal, bijuterii din aur si/sau din platina, autoturisme, produse de parfumerie, aparate electrocasnice etc. Impozitarea acestor categorii de produse se face diferentiat, pe categorii de marfuri, fie prin instituirea unor sume fixe pe unitatea de produs (bucata, tona, litru, hectolitru etc.)[6], fie prin aplicarea unor cote procentuale proportionale .
Platitorii de accize sunt - de regula - agentii economici (sau alte entitati asimilate acestora) care produc sau importa bunuri din categoria celor impuse[8].
Accizele la produsele fabricate in tara se platesc la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care acciza devine exigibila, iar pentru bunurile provenite din import plata se face la momentul inregistrarii declaratiei vamale de import.
§.3. Taxa pe valoarea adaugata
Taxa pe valoarea adaugata este definita - in literatura de specialitate[9] - ca fiind acel impozit indirect care se aplica pe fiecare stadiu al circuitului economic (ciclului de fabricatie si distributie) al unui produs finit, asupra valorii adaugate realizate (obtinute) in fiecare etapa de catre toti cei care contribuie la producerea si desfacerea acelui produs, pana cand el ajunge la consumatorul final .
Mecanismul: pe parcursul intregului proces de fabricatie si distributie, fiecare agent economic achita taxa pe valoarea adaugata furnizorilor sai (odata cu pretul pe care il plateste pentru materiile prime, materiale, energie etc. cu care se aprovizioneaza in scopul realizarii productiei de bunuri), incaseaza apoi TVA (de la cumparatorul bunurilor sale, care plateste taxa odata cu pretul), scade intreaga TVA aferenta materialelor aprovizionate si serviciilor ce i-au fost prestate, iar soldul il varsa la bugetul de stat. Suma reprezentand TVA adaugata la pretul de vanzare este evidentiata in contabilitate separat, in fiecare stadiu al circuitului economic, exceptand vanzarea catre consumatorul final.
TVA este, in esenta, un impozit care afecteaza consumul, fiind suportat de catre cel care achizitioneaza si foloseste pentru sine bunul sau serviciul in pretul caruia este incorporat si impozitul.
Baza de impozitare si cotele de TVA
Cotele de impunere in cazul taxei pe valoarea adaugata sunt in prezent urmatoarele:
- cota standard de 19%, care se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de TVA sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoarea adaugata;
- cota redusa de 9%, care se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele livrari de bunuri si/sau prestari de servicii: livrarea de manuale scolare, carti, reviste, ziare (cu exceptia celor destinate exclusiv publicitatii); dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, targuri expozitii etc.; livrarile de proteze de orice fel (cu exceptia protezelor dentare) si de produse ortopedice; medicamente de uz uman si veterinar; cazarea in sistemul hotelier (inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.
Cota de TVA aplicabila este - in principiu - cea in vigoare la momentul cand intervine faptul generator al taxei pe valoarea adaugata. Exceptie face situatiile cand exigibilitatea TVA este anterioara faptului generator[11].
Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata o serie de operatiuni de interes general, efectuate in tara, precum: spitalizarea si ingrijirile medicale (inclusiv veterinare) si operatiunile strans legate de acestea; livrarile de organe, de sange si de lapte (de provenienta umana); activitatea de invatamant desfasurata in conditiile legii; prestarile de servicii culturale si cele din domeniul sportului; realizarea, difuzarea si retransmisia programelor de radio/televiziune (cu exceptia celor de publicitate); activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare cuprinse in Planul national de cercetare-dezvoltare; livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate de producatorii agricoli individuali si asociatiile fara personalitate juridica ale acestora; unele servicii financiare si bancare etc..
Sunt - de asemenea - scutite de TVA urmatoarele bunuri provenind din import: bunurile a caror livrare in Romania este in orice situatie scutita de taxa pe valoarea adaugata; unele bunuri introduse in tara de calatori (in conditiile stabilite de lege); marfurile importate si comercializate in regim duty-free, precum si prin magazinele pentru servirea in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora; importul de bunuri catre fortele armate ale statelor straine membre NATO pentru uzul acestora sau a personalului civil insotitor; importul de bunuri primite in mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donatii destinate unor scopuri cu caracter religios, de aparare a sanatatii, artistic, sportiv etc.; importul de bunuri finantate din imprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine sau organisme internationale etc.
In legatura cu problemele fiscalitatii indirecte, a se vedea Dan Tudor Lazar, Adrian Mihai Inceu, op. cit., pp. 195 - 198.
A se vedea, in acest sens si: Ioan Gliga, op. cit., editia 1998, p. 144; Mircea Stefan Minea, op.cit., p. 119; Pierre Beltrame, LA FISCALITE EN FRANCE, Edit. Hachette, Paris, l998, p.18.
In principiu, bunurile (produsele) sau serviciile importate sunt supuse acelorasi taxe (impozite) ca si produsele indigene, iar cele destinate exportului sunt - cu unele exceptii - scutite de plata diferitelor taxe (a se vedea infra, Sectiunea a III-a, paragraful l0, referitor la taxele vamale).
Notiunea de "accize armonizate" a fost adoptata datorita faptului ca sunt incluse in aceasta categorie acele accize care de la 1 ianuarie 1993 sunt armonizate in interiorul Uniunii Europene (bauturile alcoolice, tutunul manufacturat si uleiurile minerale).
De exemplu in cazul cafelei verzi acciza este egala cu echivalentul in lei a 680 euro pe tona, iar pentru cafeaua solubila acciza este egala cu echivalentul in lei a 4 euro pe kilogram (art.208 alin.1 si 3 Cod fiscal).
Pentru articolele din cristal - de pilda - acciza se stabileste prin aplicarea cotei de 50% asupra valorii in vama a produsului importat ori asupra pretului de vanzare, atunci cand este vorba de bunuri produse in tara (art.208 alin.4 Cod fiscal).
O serie de produse precum: cele destinate exportului sau aflate in regimuri vamale suspensive, bunurile livrate la rezerva de stat si la rezerva de mobilizare sau dintre cele provenind din import - limitativ enumerate prin disp.art.210 Cod fiscal - sunt scutite de la plata accizelor.
A se vedea Philippe Bonafoux, Antoine Rodarie, LAMY FISCAL, TVA et taxes indirectes, Edit. "Lamy S.A.", Paris, 1990, p. 3; Raymond Muzellec, op.cit., p. 474; Ioan Gliga, op.cit., editia 1994, p. 208; Dan Drosu-Saguna, op.cit., editia 1997, vol. II, p. 253; Ioan Condor, op.cit., editia 1996, p. 269; Mircea Stefan Minea, op.cit., p. 112; Iulian Vacarel si altii, op.cit., p. 252.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |