Proiect proiectarea constructiva a unui model de incaltaminte pantof femei, sistem de confectie -il

PROIECTAREA CONSTRUCTIVA A UNUI MODEL DE INCALTAMINTE PANTOF FEMEI, SISTEM DE CONFECTIE -IL

CAPITOLUL I

DATE INITIALE NECESARE PROIECTARII CONSTRUCTIVE A PRODUSULUI. RESTRICTII.

Generalitatii

Prezentarea produsului

Incaltamintea reprezinta un obiect de uz personal folosit in scopul protejarii piciorului contra agentilor din mediul exterior, avand rol functional in timpul purtarii.

Pentru a atinge scopul pentru care este destinata, incaltamintea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa fie usor flexibila,

sa-si pastreze forma in procesul de confectionare,

sa asigure realizarea unui microclimat in interiorul ei, astfel incat purtatorul ei sa nu fie afectat de posibile anomalii functionale ale piciorului,

sa previna sau sa corecteze anomaliile structurale ale piciorului atunci cand este cazul.

Conditiile enumerate mai sus sunt satisfacute daca se face o alegere corecta a materialelor din care se confectioneaza produsul, daca acestea se asociaza eficient, precum si daca procesul tehnologic si sistemul de confectie sunt bine determinate.

Avand in vedere aceste lucruri, ansamblul superior v-a fii confectionat din materiale usoare, moi, cu proprietati elastice in acelasi timp, cu o plasticitate buna, care sa permita schimbarea formei si dimensiunilor fara deformatii. Interiorul incaltamintei va fi neted, fara cute sau imbinari ingropate in sectiune.

Ansamblul inferior va fi realizat urmarindu-se o repartizare cat mai eficienta a eforturilor pe suprafata talpii piciorului, talpa va trebui sa protejeze piciorul de denivelarile planului de sprijin si sa fi flexibila si antiderapanta.

Functiile incaltamintei

Incaltamintea reprezinta un obiect de uz personal, folosit in scopul protejarii piciorului contra agentiilor externi avand un important rol ortopedic in indeplinirea de catre derma piciorului a functiilor sale.

Principalele functii ale incaltamintei se grupeaza in :

Functia de aparare

Functia ortopedica

Functia anatomo-fiziologico-igienica

Functia informational estetica

Functia de aparare:

• Functia de aparare a piciorului fata de actiunile traumatice, zgarieturi, intepaturi, taieturi, lovituri. De asemenea datorita prezentei incaltamintei, piciorul sesizeaza in masura mult mai mica asperitatile solului, mersul fiind in acest fel mult usurat prin evitarea existentei punctelor de apasare maxima de suprafata plantara.
• Functia de aparare a piciorului contra agentilor atmosferici obisnuiti (praf, umezeala, frig sau caldura excesiva)  acestea putand interveni separat sau simultan.
• Functia de aparare a piciorului contra unor agenti speciali se refera la cazul in care omul lucreaza in conditii speciale, el fiind obligat sa foloseasca incaltaminte de protectie cu proprietati speciale, in functie de natura agentilor daunatori prezenti la locul de munca.

Functia ortopedica

Se refera la pastrarea structurii anatomice normale a piciorului in conditiile unor solicitari complexe atat statice cat si dinamice.

• Asigurarea unei repartitii cat mai echilibrate a presiunilor transmise prin picior pe suprafata de reazem. Incaltamintea indeplineste aceasta functie prin existenta in componenta sa a unui brant cu proprietati elasto-plastice, preformat spatial, care permite marirea suprafetei de contact dintre picior si planul de reazem, respectiv o repartitie a eforturilor pe o suprafata cat mai mare, atenuandu-se astfel presiunile locale mari inregistrate in cazul piciorului descult.
• Mentinerea bolti piciorului, atat in dinamica, dar mai ales in pozitia de sprijin ortostatic bilateral, eforturile repartizate pe picior solicita puternic elementele de schelet care formeaza bolta longitudinala interna a acestuia, datorita acestor solicitari exista pericolul cu consecintele negative asupra starii de sanatate a piciorului. Prezenta glencului in interior incaltamintei are rol de sustinere a boltii longitudinale a piciorului.
• Asigurarea echilibrului corpului in pozitie de sprijin ortostatic bilateral. Incaltamintea indeplineste aceasta functie prin prezenta in structura sa a tocului cu inaltimea de 30÷40mm la adulti si de 10÷15mm la copii, situatie in care prin pozitia relativa a oaselor piciorului in raport de oasele gambei, ajuta la pastrarea echilibrului corpului, solicitarea sistemului muscular este mult atenuata si se reduce la o stare de disconfort.
• Mentinerea in pozitie normala a articulatiei dintre gamba si picior datorita prezentei in structura incaltamintei a staifului rigid si   fixarea carambilor pe picior.

Functia anatomo - fiziologico - igienica

Se refera la comoditatea incaltamintei, corespondenta sa cu particularitatile anatomo-morfologice si psihofiziologice si este alcatuita din urmatoarele functii individuale

• Asigurarea comoditatii incaltamintei in statica si dinamica. Forma si dimensiunile interioare ale incaltamintei trebuie sa asigure libertate maxima de miscare muschilor activi, sa evite aparitia unor presiuni locale mari care ar putea perturba circulatia periferica sau ar putea afecta terminatiile nervoase, generand in timp imbolnavirea piciorului.
• Asigurarea confortului igienic. Partea superioara a incaltamintei trebuie sa fie confectionata din materiale elastice moi, partea interioara trebuie sa fie neteda, fara cute sau imbinari grosolane, care jeneaza piciorul si poate duce la imbolnavirea lui. Prin studii se afla parametrii optimi ai microclimatului interior al incaltamintei: temperatura 21- 34 ⁰C, umiditatea 60.

Pentru a servi scopului caruia ii este destinata, incaltamintea trebuie sa indeplineasca o serie de conditii obligatorii: sa fie comoda, usoara, destul de flexibila, sa nu permita infiltrarea umiditatii din mediul exterior, sa aiba rezistenta, sa fie impermeabila la apa, dar si permeabila la vapori de apa si aer, sa aiba un aspect placut si sa-si pastreze un timp indelungat forma obtinuta la confectionare, respectiv sa nu se deformeze prematur.

Functia informational - estetica

• Functia informationala ofera

- informatii asupra purtatorului (profesie, gust, grad de cultura ),

- informatii asupra produsului (destinatie, marime, largime, marca, mod de intretinere),

- informatii asupra producatorului.

• Functia estetica  raspunde necesitatii de satisfacere a cerintelor estetice a purtatorului. Incaltamintea alaturi de imbracaminte, reprezinta un mijloc de satisfacere a idealurilor esteice ale unei anumite perioade. Ca functii individuale se disting:

- echilibrul,

- unitatea si armonia compozitionala, privind gradul de performanta al produsului, incadrarea in linia modei (acuratetea executiei imbinarilor),

- nivelul de executie al produsului (plasarea ornamentelor si a culorilor).

Definirea produsului ( caracteristicile produsului )

Documentatia tehnica se refera la un articol de incaltaminte, al carui aspect de ansamblu s-a facut proiectarea constructiva:

felul incaltamintei : pantof decupat

destinatia: femei

numarul de marime: 24

largimea: 7

sistem de confectie: IL

materiale de baza: - pentru fete : box fata naturala

- pentru captuseli : mesina, spalt

lungimea copiei medii: 243 mm

gama de marimi: 22,5 - 26

talpa: MONOLIT

inaltimea tocului 100 mm

Produsul de incaltaminte se confectioneaza pe calapoade cu caracteristici dimensionale si toleranta conform STAS-29122-86, in gama de marimi si pontajul prezentat in tabel.

Articolul de incaltaminte se va executa in sistemul de confectie I.L. in varianta prezentata in sectiune.

fete

captuseala intermediara

captuseala exterioara

talpa

Alegerea materialelor de baza in corelatie cu produsul, precizarea principalelor caracteristici ale acestora

La alegerea materialului pentru un anumit tip de produs este necesar sa se faca o evaluare complexa a caracteristicilor materialelor in procesul de confectionare si de exploatare a produsului. Pornind de la aceste cerinte, alegerea materialelor necesare confectionarii unui produs (model) urmeaza a se desfasura in patru etape:

Prima etapa are ca obiectiv stabilirea caracteristicilor generale ale produsului, evidentierea particularitatilor constructive, prezentarea functiilor principale ale produsului in raport cu destinatia sa si conditiile de exploatare.

In a doua etapa urmeaza sa se stabileasca cerintele impuse materialului de catre produsul dat, sa se precizeze lista proprietatilor principale si criteriile economice de utilizare rationala a materialului.

In etapa a treia urmeaza stabilirea testelor suplimentare la care urmeaza a fi supuse materialele in functie de destinatie corecta si conditiile de exploatare ale produsului, alegerea propriu-zisa a materialelor care satisfac aceste cerinte.

In cadrul etapei a patra se elaboreaza recomandari privind modul de incadrare a reperelor tinand cont de proprietatile eficiente ale materialelor alese, propuneri privind utilizarea rationala a materialelor si se precizeaza tehnologii pe faze de fabricatie.

Captuselile au in produsul de incaltaminte atat rol functional cat si rol estetic. Captuseala contribuie la marirea izolatiei termice a produsului si are un rol foarte important in asigurarea evaporarii transpiratiei.

Straturile de intarire au rol de a rigidiza unele zone ale produsului in vederea conferirii si mentinerii formei acestuia, precum si de a asigura stabilitate dimensionala a unor linii de contur. Materialele de intarire trebuie sa prezinte masa redusa, elasticitate, stabilitate dimensionala ridicata si este necesar sa nu-si piarda proprietatile la primul contact cu apa. Rezolvarea problemelor legate de imbunatatirea calitatii produselor, reducerea consumurilor de materii prime si cresterea eficientei economice a productiei intreprinderilor de incaltaminte depinde in mare masura de cunoasterea si valorificarea deplina a materiilor prime folosite in constructia si executia produselor.

Pentru alegerea semifabricatelor care intra in componenta articolului de incaltaminte propus se vor lua in considerare normele inscrise in documentatia tehnica in vigoare, referitoare la semifabricatele permise a fi utilizate.

Experienta industriala a demonstrat ca alegerea corecta si stiintific fundamentata a materialelor pentru un produs de incaltaminte ( materiale de baza, captuseli, intarituri, auxiliare etc.) determina in mod hotarator calitatea produsului.

Materialele de baza pentru modelul propus se aleg in conformitate cu norma interna departamentala, in functie de restrictiile impuse mai sus dar luand in seama si pretul materiilor prime precum si costurile de prelucrare. Materialele folosite pentru ansamblul superior sunt prezentate in urmatorul tabel:

CAPITOLUL II

PROIECTAREA CONSTRUCTIVA A PRODUSULUI

Obtinerea desfasuratei medii conventionale a calapodului

Generalitati

La baza elaborarii constructiei incaltamintei sta copia suprafetei dorsale si respectiv a suprafetei plantare a calapodului.

Problema aflarii desfasuratei calapodului este foarte complexa. Deoarece calapodul nu este un corp geometric cu forma determinata, care sa permita utilizarea metodelor obisnuite de desfasurare, folosite in geometria descriptiva, aceasta ridica probleme dificile in desfasurarea suprafetei dorsale a calapodului.

Metoda obtinerii desfasuratei suprafetei dorsale a calapodului trebuie sa aiba o precizie ridicata pentru a conferi in final semifabricatului proiectat calitati superioare privind formarea spatiala.

Desfasurarea suprafetei dorsale a calapodului imbraca doua aspecte care afecteaza precizia:

● mularea cat mai fidela a unui material ajutator pe suprafata dorsala a calapodului,

● aplatizarea acestui material cu erori de deformare tangentiale cat mai mici.

In legatura cu particularitatile constructive ale semifabricatului, materialul ajutator utilizat, metoda de copiere, metoda de aplatizare, suprafata dorsala a calapodului poate fi desfasurata in intregime, obtinandu-se o copie unica de pe suprafata dorsala (metoda peliculei rigide), separarea in doua, realizand desfasurarea laterala, interioara si exterioara sau in mai multe zone in cazul constructiilor de tip spatial si desfasurarea separata a acestor zone cu pastrarea la lungime constanta a contururilor comune.

Actualmente s-au elaborat si introdus in productie cateva metode de obtinere a copiei suprafetei dorsale cu ajutorul carora se poate asigura construirea precisa a modelelor de fete de incaltaminte, caracterizate printr-o inalta calitate privind formarea semifabricatului pe calapod.

Cele mai cunoscute metode sunt :

● metoda de desfasurare a suprafetei dorsale a calapodului prin copiere cu hartie, carton subtire,

● metoda de desfasurare prin imbracarea calapodului cu material textil de tip-netesuta,

● metode de copiere cu ajutorul peliculei din material termoplastic,

● metoda desfasurarii cu tesatura impregnata cu o pelicula rigida,

● metoda de copiere cu fasii de hartie auto-adeziva,

Insemnarea calapodului

Dupa verificarea formei si a dimensiunilor calapodului pe suprafata dorsala a acestuia se traseaza o serie de linii de separare si a unor puncte de control. Suprafata dorsala este delimitata de suprafata platformei si de cea a talpii prin muchiile de separare vizibile pe calapod.

Suprafata dorsala a calapodului se delimiteaza in suprafata laterala interioara si respectiv exterioara prin trasarea in zona de calcai a liniei de separatie MN obtinuta prin unirea punctului extrem posterior al platformei M, cu punctul extrem posterior al talpii calapodului N, si o linie de separatie AB in zona anterioara, trasata prin unirea punctului extrem anterior al platformei A, cu punctul extrem anterior al talpii calapodului B.

Cele doua linii de separatie sunt rezultatul intersectiei calapodului cu un plan vertical axial longitudinal ce trece prin punctele de bombare maxima in zona de rist si de varf, in partea anterioara si punctul de bombare maxima la calcai in zona posterioara. Se marcheaza de asemenea, pe suprafetele laterale interioara si exterioara, in zona degetelor, punctele de bombare maxima D, respectiv E.

Cu ajutorul unei benzi flexibile (o fasie de hartie de 5 mm latime) se unesc cele doua puncte, trasandu-se pe suprafata dorsala a calapodului asa numita linie a degetelor ".

La intersectia liniei ED cu linia de separare AB se marcheaza pe calapod punctul C, acesta fiind punctul de control ce serveste la stabilirea orientativa a deschiderii caputei.

Copierea cu hartie auto-adeziva

Copierea cu hartie se realizeaza prin mularea si lipirea unor sabloane de hartie, pregatite anterior, pe suprafetele laterale ale calapodului.

Pentru obtinerea acestor sabloane se aseaza calapodul cu planul talpii intr-o pozitie aproximativ perpendiculara pe planul hartiei si cu creionul in pozitie verticala se contureaza profilul calapodului. Se indeparteaza calapodul iar la profilul obtinut se adauga o rezerva de 15-30 mm obtinandu-se astfel conturul sablonului pe hartie.

Pentru a se putea mula pe suprafata ce urmeaza a fi desfasurata se va proceda la taierea conturului sablonului pe directia normala la fel ca si intruna din variantele prezentate in figurile de mai sus.

In prima varianta din suprafata sablonului se indeparteaza fasii in forma de clini avand baza de 5 mm iar adancimea de 40-50 mm ramanand pe contur fasii cu latimea de 10 mm.

In a doua varianta pe suprafata sablonului O se traseaza o fasie centrala avand latimea de 10-12 mm unind zona de varf a sablonului cu mijlocul curburii posterioare. Directia acestei fasii coincide cu directia de maxima tensionare a fetelor in procesul formarii spatiale pe calapod. Apoi se procedeaza la despicarea suprafetei sablonului in fasii orientate dupa directia normala a conturului si avand latimea de cca.10 mm.

Sablonul pregatit in prima varianta se muleaza pe calapod prin lipire cu solutie de cauciuc natural, solutie care permite dezlipirea ulterioara fara deteriorarea lui, mularea facandu-se fara incretituri sau goluri, pentru a copia cat mai corect suprafata laterala a calapodului.

Sablonul pregatit in a doua varianta se va fixa pe suprafata laterala a calapodului, in lungul fasiei centrale cu elemente de prindere apoi fiecare fasie se aplica din aproape in aproape pe suprafata calapodului cu respectarea plasticitatii acestuia fara aparitia unor tensiuni suplimentare in fasii in zona de varf care ar putea conduce la pozitii anormale a varfului copiei.

Dupa mulare, pe sablon se traseaza cele patru linii de separare a suprafetei ce se desfasoara, linii marcate anterior pe calapod, respectiv linia de separare AM in zona anterioara, linia de separare MN in zona posterioara si liniile AM si BN corespunzatoare muchiilor calapodului. Se marcheaza de asemenea punctul C pe linia AM.

Copia realizata se dezlipeste de pe calapod, fara deformarea fasiilor, lipindu-se pe o foaie de hartie, dupa care se decupeaza conturul obtinut al desfasuratei suprafetei laterale a calapodului, mentionandu-se carei suprafete a calapodului apartine (exterioara sau interioara).

Obtinerea desfasuratei medii

Cele doua copii laterale nu sunt egale, dupa cum nici calapodul nu este simetric, el reprezentand copia fidela a piciorului. De aceea cele doua copii se vor suprapune obtinandu-se copia medie. Suprapunerea se realizeaza in punctul extrem posterior al copiilor si punctul de maxima curbura in regiunea superioara a varfului.

Intre cele doua copii se traseaza conturul mediu cu exceptia zonei inferioare a varfului si a caputei, unde se pastreaza ambele contururi, pentru a respecta asimetria piciorului pe aceasta portiune pronuntata, obligandu-se la confectionarea asimetrica a acestor piese, pentru a putea fi mulate pe calapod iar liniile mediane ale fetelor sa nu se deplaseze fata de linia mediana a calapodului.

Se realizeaza apoi din carton, sablonul copiei medii, astfel obtinandu-se pe el o serie de date specifice calapodului. Pentru aflarea lungimii copiei medii se va uni varful cu o treime inferioara a conturului posterior si se va masura aceasta distanta.

Proiectarea ansamblului superior

Trasarea retelei de constructie

In trasarea retelei de constructie pe desfasurata medie a calapodului, se tine seama de particularitatile anatomice ale piciorului subiectului pentru care a fost construita incaltamintea. Reperele componente ale produsului proiectat trebuie sa aiba urmatoarele proprietati :

reperele de fete obtinute prin detalierea desenului de baza construit, trebuie sa se muleze bine pe calapod dupa imbinare,

liniile de imbinare a reperelor de fete trebuie sa fie astfel plasate incat prin prezenta lor sa nu jeneze functionarea normala a piciorului,

reperele de fete trebuie sa corespunda dimensiunilor calapodului pe care se vor forma spatial, fara rezerve tehnologice mari,

proiectarea reperelor trebuie facuta luand in considerare deformarea sistemului de materiale, pentru a preveni denaturarea curburilor,

trebuie tinuta seama de grosimea reperelor intermediare (staif, bombeu) pentru prevenirea deplasarii liniilor fetei.

Pentru respectarea acestor principii este necesar ca pe o copie medie sa se traseze o serie de linii de baza, linii care reprezinta urmele verticale ale unor plane de profil ce sectioneaza piciorul considerat in pozitia orto-statica (prin punctele anatomice importante). Liniile de baza vor fi trasate pe desfasurata medie conventionala a calapodului in functie de anumiti coeficienti, calculati pe baza corelatiilor dintre parametri antropometrici ai piciorului si sectiunile ce definesc liniile de baza. Coeficientii pentru calculul pozitiilor liniilor de baza sunt:

Pe axa Oy se marcheaza segmentul 01 = H_t = 100 mm . Din punctul 1 se duce segmentul 1P = 0,62 L_cm = 0,62 x 243 = 150.66 mm, punctul P fiind situat pe axa Ox. Se plaseaza desfasurata medie conventionala cu punctul posteroinferior in punctul 1 si se roteste in partea anterioara astfel incat punctul P sa se afle situat la jumatatea intervalului intre cele doua contururi ale copiei in zona degetelor sau cu conturul inferior tangent la Ox in punctul P daca desfasurarea are un singur contur in zona degetelor. Asezand desfasurata medie conventionala in aceasta pozitie se traseaza conturul ei.

Se traseaza apoi sistemul de referinta x'O'y' astfel incat axa O'x' trece prin punctele 1 si P iar axa O'y' este perpendiculara pe axa O'y' si tangenta la punctul de bombare maxima a conturului posterior al desfasuratei. Din originea sistemului x'O'y' in lungul axei O'x' se masoara distanta x₁ pana in dreptul liniilor de baza si se traseaza aceasta perpendiculara pe O'x'.

Linia CP, reprezinta linia degetelor ce se traseaza unind punctul C situat la intersectia liniei de baza IV cu conturul la partea superioara a copiei medii, aceasta linie servind la trasarea conturului anterior al carambului precum si la trasarea conturului caputei la pantofii decoltati pentru femei. Pe linia CP se marcheaza punctul 2 situat la distanta 2 - P = CP/2 + 5 mm punctul 2 fiind orientativ in trasarea cheitei.

Linia ajutatoare 2 - 4 care va servi la construirea conturului superior al carambului se obtine unind punctul 2 cu punctul de maxima inaltime al carambilor 4 ( la pantofi).

Pozitia punctului 4 se determina masurand din punctul 1 inaltimea carambilor la spate:

1- 4 = 0,15 x N_m + 24 mm la, femei si adolescenti.

Linia C - 5, serveste orientativ la trasarea conturului carambului in zona ristului, se obtine unind punctul C cu punctul 5 situat la jumatatea segmentului marcat de liniile de baza II si III pe copia medie.

Adoptarea rezervelor tehnologice

Stabilirea marimii rezervei de tragere, depinde de constructia semifabricatului, grosimea si deformabilitatea materialelor folosite, metoda de formare a semifabricatului, sistemul de confectie, grosimea reperelor intermediare. Rezerva de tragere se stabileste in cele mai caracteristice zone ale conturului inferior al copiei medii: in zona de varf; in lungime si latime; in zona degetelor; a glencului si in zona de calcai in functie de sistemul de confectie si de deformabilitatea semifabricatului.

Punctele obtinute se unesc printr-o curba continua avand aceeasi alura ca si conturul inferior al copiei.

In regiunea inferioara unde copia medie reprezinta de regula ambele contururi (interior si exterior) rezerva de tragere se traseaza la ambele contururi, mentinand astfel pe caputa aceeasi simetrie ca si pentru calapod, din considerente aratate anterior (de pastrare a liniei mediane a fetelor in pozitia medie normala in procesul de formare spatiala a fetelor prin tragere pe calapod).

Valorile se vor adopta diferentiat in functie de deformabilitatea materialelor (valori maxime pentru semifabricate din: bizon, box fata corectata, piei porcine cu fata acoperita valori medii pentru: box cu fata naturala; valori minime pentru: spalt, velur).

Astfel pentru sistemul I.L. pentru fete din piele box cu fata naturala adoptam urmatoarele rezerve :

zona punctului tocului 14 mm ;

zona mijlocul tocului 15 mm ;

regiunea glencului 16 mm ;

regiunea degetelor  14 mm ;

inceputul varfului 12 mm ;

mijlocul varfului   10 mm ;

punctul degetului    8 mm

Rezervele de pregatire a marginilor

Au valori diferite in functie de modul de prelucrare a marginilor vizibile.

Piese cu margine indoita - este un mod de prelucrare frecvent utilizat, aplicandu-se atat la repere din piei naturale cat si din inlocuitori. In acest caz se lasa o rezerva de 4mm, anterior indoirii, marginea fiind subtiata pe o latime dubla fata de rezerva pentru a evita ingrosarea marginii in urma indoirii.

Rezervele de imbinare a marginilor

Aceste rezerve au valori diferite in functie de tipurile de imbinari utilizate (modul de asociere al reperelor de imbinare, grosimea reperelor, numarul de cusaturi, prezenta perforatiilor, etc).

Imbinarea prin suprapunere - in acest caz reperul superior, cu marginea pregatira, se suprapune peste reperul inferior, a carui margine a fost subtiata anterior pentru a evita ingrosarea sectiunii semifabricatului in zona de suprapunere. Rezerva reperului inferior, in vederea imbinarii se calculeaza in functie de numarul de cusaturi, distanta intre margine si cusatura, distanta intre cusaturi, existenta perforatiilor si marimea lor. etc.

Se recomanda urmatoarele normative de calcul:

• distanta de la marginea prelucrata a reperului superior pana la prima cusatura 0,8 - 1mm,

• distanta dintre cusaturi apropiate in absenta perforatiilor 0,8 - 1,5 mm.
• distanta de la ultima cusatura la marginea reperului inferior la piei si inlocuitori de piele:

4 -5 mm.

Ultima distanta este necesara pentru a asigura prinderea reperului inferior in ultima cusatura, marginea acestuia nefiind vizibila in timpul coaserii avand volum redus ca si grosime prin subtiere.

Proiectarea subansamblului exterior

Diversitatea modelelor de pantofi poate fi conventional grupate in cateva tipuri constructive, diferentiate in functie de: modul de fixare pe picior, gradul de acoperire a piciorului, modul de imbinare a detaliilor de fete, modul de imbinare a detaliilor de captuseala, metoda de formare spatiala si sistemul de confectie.

Asa cum s-a mentionat anterior, la baza elaborari desenului de baza al fetelor sta desfasurata medie conventionala (copia medie) a calapodului. Realizarea unei constructii rationale este determinata de respectarea unor principii generale privind elaborarea linilor de constructie in dependenta cu:

• particularitatile anatomice ale piciorului mediu reprezentativ pentru aceasta grupa de purtatori;
• deformabilitatea sistemului de materiale in sensul prevenirii denaturari liniilor de contur in procesul formari spatiale;
• particularitatile  plastice ale calapodului (suplete sau plinatate in zona degetelor) in vederea adaptarii liniilor de constructie la plastica calapodului.

Proiectarea caramb-caputa

La inaltimea cu toc inalt marginea superioara se proiecteaza asimetric in regiunea boltii piciorului. Se recomanda ca latura interioara sa fie mai ridicata cu 10 ÷ 17 mm pentru a acoperi corespunzator adancitura naturala de pe suprafata interioara a piciorului, asimetria crescand odata cu inaltimea tocului.

La trasarea conturului posterior al pantofului, linia superioara a fetelor se micsoreaza cu 2÷5 mm (segmentul 44^´) fata de copia medie pentru a asigura tensionarea marginii superioare a semifabricatului in procesul formarii spatiale, consumarea capacitatii de deformare plastica a sistemului de materiale din care se structureaza si ca urmare, asigurarea unei bune aderente sa picior a incaltamintei in zona postero-laterala in timpul utilizarii ei.

Punctul 4 caracterizeaza pozitia inaltimii carambului la spate pentru acest sortiment. Conturul posterior va fi reprezentat sub forma unei curbe line ce trece prin punctul 4´ si continua conturul posterior al copiei medii prelungindu-se pana la intersectia cu linia rezervei de tragere.

fete

Proiectarea subansamblului intermediar

Proiectarea staifului

Staiful este reperul rigid, apartinand subansamblului intermediar, ce are rolul de a rigidiza si mentine forma spatiala a zonei de calcai a incaltamintei si totodata de a asigura un contact cat mai fidel intre incaltaminte si picior in perioada utilizarii acestuia.

Forma staifului depinde de destinatia incaltamintei, inaltimea tocului, particularitatile constructive ale ansamblului superior (fete, captuseli). Pentru a se asigura strangerea zonei de calcai a piciorului de catre incaltamintea de tip pantof este necesar ca marginea superioara a staifului rigid precum si a fetelor sa fie puternic tensionata. In acest sens la pantoful decupat este necesara ca marginea superioara a staifului, dupa formare, sa nu aiba posibilitatea de intindere libera la prelucrarea staifului (subtiere, preformare, formare-spatiala) realizandu-se deformari ale conturului superior al reperului si ca urmare proiectarea reperului plan se realizeaza in conditiile in care aripile staifului sunt inclinate in sus fata de orizontala.

Conturul inferior al staifului trebuie sa corespunda conturului inferior al sectiunii vertical- longitudinale a calapodului. Segmentul OB pana la sectiunea 0,41 Lp este aproape o linie dreapta de aceea conturul inferior al staifului in aceasta zona se traseaza sub forma de linie dreapta .

Din punctul B, conturul inferior al sectiunii vertical-longitudinale a calapodului isi modifica directia.

Lungimea aripilor staifului trebuie corelata de asemenea cu inaltimea tocului (cu atat mai mare cu cat inaltimea tocului h_t este mai mare) tocmai pentru a asigura stabilitate ridicata piciorului in incaltaminte.

Inaltimea staifului rigid se determina cu relatia OA = 0,15N_m + (8 ÷ 10 mm). Conturul superior al staifului se traseaza rotunjit tocmai pentru a asigura un contact cat mai fidel al staifului la picior. Rezerva de tragere la partea inferioara se adopta in functie de sistemul de confectie al produsului. Pentru sistemul de confectie I.L. - latimea rezervei adoptata este de 15 (mm).

Pe conturul inferior, staiful prezinta taieturi cu adancimea de 8 - 10 mm in vederea unei bune formari a rezervei de tragere a acestuia.

Proiectarea subansamblului interior

Captuselile, ca parte componenta a ansamblului superior indeplinesc functii importante atat in faza de confectionare, cat si in cea de utilizare a produsului:

• captuselile  exterioare diminueaza posibilitatea de rupere a fetelor in procesul formari spatiale prin preluarea partilor din efortul de intindere la care este supus semifabricatul,
• protejeaza suprafata dorsala a piciorului impotriva actiunii exercitate de catre cusaturile de imbinare a reperelor de fete,
• evita contactul direct al piciorului cu reperele rigide ale ansamblului superior (staif, bombeu),

• protejeaza fetele de actiunea directa a transpiratiei, prelungind astfel durata de utilizare a produsului,
• au rolul de a preveni deformarea fetelor in timpul exploatari produsului, asigurand pastrarea in timp a aspectului estetic al produsului.

Alegerea materialelor din care se confectioneaza reperele captuselii exterioare trebuie sa aiba in vedere solicitarile specifice diverselor zone ale semifabricatului atat in timpul confectionari, cat si la purtare.

In timpul purtarii produsului, ca urmare a usoarelor alunecari ale piciorului in incaltaminte, atat in sens longitudinal cat si in sens transversal, se produce o intensa uzura prin frecare a captuselilor exterioare in regiunea calcaiului, la limita superioara a carambului si in zona ristului, motiv pentru care reperele captuseli exterioare in aceste zone se confectioneaza numai din materiale textile care au o buna rezistenta dar care ofera piciorului un confort sporit. La baza elaborarii constructiei captuselilor exterioare sta conturul desenului de baza a fetelor fara rezervele de prelucrare a marginilor si de asamblare a reperelor. Conturul captuselilor exterioare se traseaza corespunzator particularitatilor constructive ale modelului de fete.

Captuseala exterioara se construieste dupa conturul modelului proiectat, fiind alcatuite din dintr-un singur reper din mesina iar staiful din spalt, tot dintr-un singur reper. Captuselile exterioare se vor fixa la partea superioara a carambilor de piele prin intermediul unei cusaturi. La proiectarea captuselilor, imbinarea dintre repere este de 5 mm, rezerva de finisare dupa coasere este de 2mm, iar rezerva de tragere este cu 2-3 mm mai mica decat fetele.

captuseli

Proiectare reperelor ansamblului inferior

In proiectarea ansamblului inferior s-a pornit de la desfasurata suprafetei plantare a calapodului cu ajutorul careia se traseaza conturul brantului.

Ansamblul inferior este format din subansambluri:

• subansamblul interior brant, intaritura de brat, acoperis de brant si glenc
• subansamblul intermediar: umplutura
• subansamblul exterior: talpa.

Obtinerea desfasuratei suprafetei plantare

Obtinerea desfasuratei suprafetei plantare, care reprezinta de fapt brantul se realizeaza prin copierea: cu material textil de tip netesut, materiale termoplastice, tesatura impregnata cu o pelicula rigida sau alte materiale flexibile precum benzi de hartie auto-adeziva.

Se imbraca suprafata plantara a calapodului cu fasii de hartie auto-adeziva mulate longitudinal utilizand aceeasi metoda ca si in cazul obtinerii copiei medii a calapodului.

Se marcheaza linia de separatie intre suprafata plantara si cea dorsala a calapodului si se decupeaza obtinandu-se conturul desfasuratei suprafetei plantare a calapodului sau brantului.

Proiectarea brantului

Conturul exterior al brantului este identic cu al desfasuratei suprafetei talpii calapodului la marea majoritate a sistemelor de confectie. Se poate construi in baza dimensiunii si conformatiei hartii antropometrice a piciorului mediu respectiv pentru grupa de consumatori.

Proiectarea intarituri de brant

Se proiecteaza dupa conturul brantului in zona de calcai si zona glencului. Se construieste axa plantara si se marcheaza centrele articulatiilor metatarso-falangiene I si V la 10 ÷ 20 mm pentru a se evita rigidizarea brantului in aceasta zona si diminuarea prin aceasta a amplitudinii miscarilor de incovoiere.

Linia anterioara a intariturii poate fi dreapta sau usor curbat. In partea posterioara, intaritura de brant are acelasi contur cu cel al brantului.

Proiectarea glencului

Glencul este o lamela profilata din otel plasata intre brant si intaritura de brant dupa axa glenc calcai. Linia anterioara a glencului se plaseaza la 10÷12 mm in spatele liniei anterioare a intarituri de brant, iar linia posterioara se recomanda sa treaca de linia frontului tocului cu 18 ÷ 20 mm in cazul tocului jos.

Linia anterioara a glencului se plaseaza cu 10 - 12 mm in spatele liniei anterioare a intariturii de brant. Acelasi glenc se poate folosi pentru trei marimi succesive de incaltaminte.

Proiectarea acoperisului de brant

Acoperisul de brant se plaseaza in interiorul incaltamintei pe suprafata interioara a brantului si indeplineste multiple functiunii:

• protejeaza piciorul de leziuni din partea capetelor elementelor de prindere metalice si ale neregularitatii prezente pe suprafata brantului,
• imbunatateste proprietatile igienice ale incaltamintei,
• imbunatateste aspectul estetic interior al incaltamintei.

21

Se recomanda pentru majoritatea produselor sa se proiecteze un acoperis intreg de brant, uneori se poate realiza si acoperisul de brant in zona de calcai - glenc sau numai in zona calcai.

Pe considerente igienice si de prelungire a duratei de utilizare a incaltamintei este de preferat acoperisul intreg de brant.

Acoperisul de brant se proiecteaza plecand de la conturul brantului pe care trebuie sa-l acopere. El se proiecteaza cu 2 mm mai mic decat brantul, pe tot conturul brantului.

Proiectarea umpluturii

Se proiecteaza in functie e conturul brantului. Se contureaza rezerva de tragere pe calapod avand o latime de 15 mm. In interior, la cca 2 mm de rezerva se traseaza conturul umpluturii. Marginea umpluturii se traseaza dincolo de linia I -V cu 20 mm.

Indicatii privind marcare, ambalarea, depozitarea si transportul produselor de incaltaminte

Marcarea produselor de incaltaminte

Aceasta marcare se face in conformitate cu prescriptiile din S.T.A.S. 6741-1987.

Ansamblul superior se marcheaza cu urmatoarele specificatii:

a) marca de fabrica a intreprinderii producatoare,

b) marimea (lungimea, largimea),

c) numarul modelului,

d) data fabricatiei,

e) numarul de program si comision,

f) numarul standard de produs,

g) semnul organului de control tehnic al calitati (pe dreptul).

Specificatiile a,b,c,d,e,f, se inscriu in interiorul incaltamintei, pe partea superioara a captuselii exterioare a carambului pe fiecare bucata din pereche.

La incaltamintea la care nu este posibila marcare pe caramb, acesta se face pe o alta piesa din interior sau pe o panglica atasata astfel incat inscriptia sa fie vizibila si estetica. Specificatia g se inscrie pe o singura bucata din pereche.

La incaltamintea cu talpa din cauciuc sau din alte sortimente corespunzatoare care nu se pot poansona, marcare se face in interiorul incaltamintei pe acoperisul de brant sau talonet, trecandu-se doar specificatiile b, c, d. Inaltimea cifrelor pentru marcare incaltamintei trebuie sa fie 4 - 6 mm de aceeasi marime pentru fiecare specificatie.

Marcarea trebuie sa fie facuta vizibila, rezistenta si estetica conform mostrei omologate sau a intelegeri dintre parti.

Marcare ambalajelor individuale

Ambalaje individuale pot fi marcate diferentiat. Marcare ambalajelor individuale cuprinde specificatiile :

a) marca de fabrica a intreprinderii producatoare, 

b) denumirea produsului,

c) marimea,

d) numarul modelului,

e) felul materialelor de fete si culoare,

f) felul materialului de talpa,

g) pretul de vanzare cu amanuntul,  

h) clasa de calitate,

i) numarul standard de produs.

Pentru incaltamintea de copii, etichetele vor fi diferentiate prin culori in functie de marime astfel:

• pana la 140 mm-rosu,
• de la 145-165 mm-oranj
• de la 170-190 mm-verde,
• de la 195-205 mm-albastru,  
• de la 210-235 mm-violet.

Marcare ambalajelor colective si de transport

Ambalaje colective si de transport se marcheaza prin etichetare cu urmatoarele specificatii:

a) marca de fabrica a intreprinderii producatoare,

b) denumirea produsului,

c) felul materialelor de fete si culoare,

d) felul materialului de talpa,

e) numarul de perechi din fiecare marime,

f ) numarul modelului,

g) clasa de calitate.

Ambalarea

Fiecare pereche de incaltaminte se ambaleaza intr-o singura cutie de carton sau mucava. Cele doua bucati se invelesc in hartie fiind separate intre ele. Se foloseste hartie matase conform S.T.A.S. 3790-1980 pentru incaltamintea de lux, si hartie de uz general, conform S.T.A.S. 82-1980 la celelalte sortimente de incaltaminte. Fiecare pereche invelita se introduce intr-o cutie de carton, conform S.T.A.S 10475-1983.

Se pot ambala cate 10 perechi de incaltaminte de culori, sortimente, modele si marimii identice in ambalaje colective cu separator fagure. Sortimentele de incaltaminte care pot fi ambalate in acest fel, precum si numarul perechilor din cutie, se stabileste prin conventie intre parti. Cutiile, atat cele individuale cat si cele colective se stivuiesc pe paleti si sunt introduse in containere sau lazi, care trebuie sa fie curatate, uscate si in buna stare.

Cu acordul partilor, cutiile individuale legate in pachete cate cinci, in cruce, sau cele colective pot fi introduse direct in mijlocul de transport daca sunt asigurate masurile necesare pentru transportul corespunzator. La stabilirea tipului, dimensiunilor si folosirea ambalajelor trebuie respectate dispozitiile in vigoare privind producerea si circulatia ambalajelor.

Depozitare si transport

Depozitarea se face in incaperi uscate, aerisite, ferite de intemperii, cu temperatura cuprinsa intre (10-25⁰C) si umiditatea relativa a aerului φ = 65%, la distanta de cel putin un metru de orice sursa de caldura. Cutiile se depoziteaza pe rafturi, stelaje sau pe un gratar situat la 15 - 20 cm de podea, in stiva de 10 - 20 de cutii suprapuse. Distanta dintre stelaje, rafturi si pereti trebuie sa fie de 0,7 m.

Transportul incaltamintei se realizeaza cu diferite mijloace de transport pentru protejarea incaltamintei contra actiunii directe a intemperiilor. Pe pardoseala mijlocului de transport si deasupra ambalajelor se aseaza hartii pentru protectia ambalajelor.

Magaziile trebuie prevazute cu o ventilatie corespunzatoare, usor accesibile iar depozitarea se va face ordonat respectand normele P.S.I . in ceea ce priveste distanta culoarelor.

CAPITOLUL III

ELABORAREA MODELULUI DE ASEZARE TEORETICA

Normarea consumului de piei naturale pentru fete de incaltaminte

In afara de utilizarea corespunzatoare a zonelor topografice ale pielii, in procesul croirii trebuie acordata o mare atentie utilizarii economice a materialelor (65-70% din costul unei perechi de incaltaminte fiind determinat de costul materiilor prime).

Acest lucru trebuie sa atraga atentia asupra necesitatii reducerii consumului de materiale actionand in doua directii:

proiectare rationala a contururilor reperelor componente (contururi ce sa permita o asezare cat mai compacta pe suprafata materialului),

utilizarea rationala a materialului la croire, care depind de o serie de factori:

forma si dimensiunile materialelor;

raportul de marime intre repere si material;

varianta de asezare adoptata;

tehnologia de taiere;

calificarea muncitorului;

Marea majoritate a reperelor componente ale incaltamintei au contururi curbe care la asezarea reperelor pe suprafata materialului permit puncte de tangenta sau zone relativ mici de tangenta liniara.

Daca avem contururi cu forma regulata, asezarea unui astfel de contur de tipar se poate face prin tangenta pe intreg conturul fara a da nastere la pierderi de material.

Diversele categorii de deseuri sunt generate in principal de configuratia reperului, dimensiunea materialului, tehnologia de taiere si calitatea materialului.

Categorii de deseuri:

1. deseuri marginale - apar in zonele marginale ale produsului datorita necoincidentei conturului reperelor cu cel al pielii;

2. deseuri normale - apar la asezare reperelor identice ca forma si marime;

3. deseuri de tipar - apar la tipare de forme si marimi diferite;

4. deseuri prin punti - doua tipare vecine nu se pot aseza tangential ci distantate deoarece la croire apare o strivire a materialului de catre cutit.

Factorul de asezare se calculeaza dupa urmatoarea formula

F_a =   X 100 %

Unde:

A_set - suma ariilor reperelor setului

A_paralelogram - suma ariilor paralelogramelor ce includ reperele setului

Calculul factorului de asezare pentru reperele fete din piele

Calculul factorului de asezare pentru reperul caputa

Model de asezare teoretica:

Aria reperului: 2,93[dm²]

Perimetru reper: 12,06 [dm]

Aria paralelogramului: 8,59 [dm²]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 68,21 [%]

Calculul factorului de asezare pentru reperul decor

Model de asezare teoretica:

Aria reperului: 0,92[dm²]

Perimetru reper: 9,19 [dm]

Aria paralelogramului: 2,74 [dm²]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 67,15[%]

Calculul factorului de asezare pentru reperul inel bareta

Model de asezare teoretica:

Aria reperului: 0,11 [dm²]

Perimetru reper: 1,67 [dm]

Aria paralelogramului: 0,24[dm²]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 91,66 [%]

Calculul factorului de asezare pentru reperul bareta

Model de asezare teoretica:

Aria reperului: 0,43[dm²]

Perimetru reper: 6,39 [dm]

Aria paralelogramului: 0,97[dm²]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 88,66 [%]

Calculul indicelui de utilizare a materialului :

U = F_a - X 100 = 60,6 %

Unde:

F_a = factor de asezare

W =   = 35,77

Unde:

A - aria materialului   care are valoare constanta 35 sau 39.

m - este obtinut din relatia m = A_set / n =1,09

A_set - aria setului (perechi ) dm²

n - numarul reperelor din set

P_set - perimetrul setului

A_set - aria setului celor 2 repere din pereche

Calculul normei de consum se face dupa urmatoarea formula

N_c =   = 14,49dm²/pereche