Reprezentanta sau reprezentarea comerciala

Reprezentanta sau reprezentarea comerciala

Este operatie juridica prin care o persoana numita reprezentant incheie acte juridice cu tertii in numele si pe seama altei persoane numita "reprezentat', cu consecinta ca efectele actelor juridice incheiate - drepturi si obligatiuni - se produc dfrect in persoana repre­zentatului.

Reprezentarea, care constituie o derogare de la regula relativitatii contractelor este o forma anormala de contractare in care beneficiarul conventiei (reprezen­tatul) nu intervine la incheierea sa, ci insarcineaza o alta persoana (reprezen­tantul) sa manifeste vointa pentru sine, efectele actului juridic producandu-se in patrimoniul reprezentantului.

Prin reprezentare raportul juridic se leaga intre reprezentant si terta persoana si nu intre terta persoana si reprezentat.

Reprezentarea poate sa fie nascuta fie dintr-un raport de drept public, fie dintr-un raport de drept privat, in ce priveste dreptul public, reprezentarea poate sa fie nationala, judeteana, oraseneasca sau comunala, pe noi ne intereseaza reprezentarea in dreptul privat care poate fi conventionala si necesara sau legala. Reprezentanta necesara este reprezentanta ce izvoraste din lege, cum este cazul tutorelui sau curatorului. Reprezentarea poate rezulta din lege si cu ocazia contractului de societate, in cazul societatii in nume colectiv, daca nu a fost luata o dispozitie contrara, toti asociatii sunt prezumati ca reprezinta vointa comuna a celorlalti.

Reprezentarea voluntara este institutia juridica in virtutea careia o persoana imputerniceste pe o alta persoana sa incheie acte juridice pe numele si pe so­coteala sa.

Formele de reprezentare din dreptul civil nu au insa nimic comun, in afara unei asemanari de denumire, cu reprezentarea voluntara comerciala care are reguli specifice de drept comercial. Principalul efect al reprezentarii comerciale ar consta in "transportarea' actului incheiat de reprezentant in persoana repre­zentatului, desi acesta nu a luat parte la elaborarea sa. Reprezentarea se explica prin imputernicirea pe care beneficiarul vointei declarate - reprezentatul o acorda celui care presteaza vointa - reprezentantul. Reprezentantul, atat timp cat actioneaza in limitele puterilor care i-au fost conferite, nu se obliga el insusi, ci pe principalul sau, pe reprezentat.

Termenul de "reprezentanti' folosit de art. 401 Codul comercial nu priveste institutia reprezentarii, ci se refera la acei "prepusi' sau "agenti comerciali' fara reprezentare, deci fara semnatura.

Reprezentarea nu trebuie sa fie confundata cu mandatul sau cu comisionul, desi intre ele exista unele asemanari. Mandatul, asa cum este definit de art. 1532 C. civ. si art. 374 C. com., este o notiune distincta intrucat poate sa fie izvorul puterii de reprezentare dar este posibil ca mandatul sa existe fara sa fie insotit de puterea de reprezentare. Mandatul comercial are ca obiect "tratarea' de afaceri comerciale, pe seama si socoteala mandantului. Contractul de mandat evoca in primul rand existenta unei conventii intervenite intre man-dant si mandatar. Nu acelasi lucru se poate spune de reprezentarea comerciala, care nu este conditionata de un acord de vointa preexistent intre reprezentant si reprezentat. Mandatarul, conform art. 374 C. com., trateaza afacerile spre deosebire de reprezentant care are imputernicirea sa perfecteze operatia. Comisionarul primeste de la comitent imputernicirea sa incheie acte juridice cu tertii pe seama comitentului dar actele juridice sunt incheiate de comisionar in nume propriu, spre deosebire de reprezentant care incheie actele juridice in numele si pe seama reprezentantului, in raport de aceste particularitati se retin urmatoarele concluzii:

a). reprezentant poate fi numai persoana care are atat calitatea de a delibera, de a trata in numele reprezentatului, un act juridic, cat si de a incheia acel act juridic. Mandatarul nu poate, in conformitate cu disp. art. 374 C. com., decat sa "trateze' acte juridice.

b). mandatul este in principiu un act juridic fara reprezentare, in sensul ca pentru angajarea unor efecte ale actului pentru mandant trebuie sa aiba in acest scop o imputernicire speciala.

Prin urmare, ideea de reprezentare poate fi legata de aceea de mandat, fiindca pe cale conventionala, mandantul poate autoriza pe mandatar sa lucreze nu numai pe seama sa, ca in cazul comisionului, dar si in numele sau ca la repre­zentare. Reprezentarea, deci, insoteste mandatul dar este de natura si nu de esenta mandatului.

Reprezentantul este un colaborator juridic al reprezentatului care isi pune in serviciul acestuia aptitudinile sale volitive, libere si judicioase, iar nu un in­termediar, o persoana care ia o hotarare de la o alta persoana. Cooperarea are loc pe baza unei prezumtii. Daca reprezentantul considera ca incheierea unui act juridic ar fi utila pentru reprezentat, el il va incheia. Daca reprezentantul considera ca incheierea actului nu este utila sau ar fi contrara modului cum ar dori reprezentatul sa fie incheiat actul, el nu il va incheia. La baza reprezentarii exista astfel un act volitional care confera reprezentantului calitatea juridica de a voi pentru reprezentat.;

Reprezentarea presupune existenta a 3 conditii cumulative: a) sa existe un raport de reprezentare, autorizatie sau imputernicire; b) intentia de a repre­zenta; c) vointa valabila a reprezentantului.

a). Existenta imputernicirii, autorizarii sau a unui raport de reprezentare. Reprezentarea impune in primul rand existenta unui raport de reprezentare, a unei imputerniciri sau autorizari de a reprezenta (procura). Actionand in baza imputernicirii primite, reprezentantul incheie actele juridice pentru care a fost imputernicit.

Imputernicirea este un act unilateral care poate fi data inainte de incheierea actului juridic sau dupa aceea sub forma ratificarii actelor juridice incheiate de reprezentant in numele si pe seama reprezentatului, imputernicirea se poate grefa si pe un alt raport juridic, ca de exemplu, pe contractul de mandat sau pe contractul de antrepriza.

Reprezentarea poate fi generala (totala). Reprezentantul este imputernicit sa incheie toate actele juridice in numele reprezentatului, cu exceptia celor strict personale.

Reprezentarea poate fi speciala (partiala) cand reprezentantul este imputer­nicit sa incheie unul sau mai multe acte juridice determinate.

Reprezentantul, in toate cazurile, trebuie sa actioneze in limitele imputerni­cirii primite, in cuprinsul imputernicirii pot fi facute unele restrictii in repre­zentare si unele modalitati de exercitare. Restrictiile nu se identifica cu in­structiunile date de reprezentat, reprezentantului; instructiuni pe care tertii nu sunt obligati sa le respecte daca nu le-au fost aduse la cunostinta.

Raportul de reprezentare trebuie sa fie cunoscut de terti. O atare imprejurare poate rezulta fie dintr-o declaratie expresa a reprezentantului sau reprezentatului, fie din circumstante de natura a indica existenta raportului de reprezentare. Lipsa imputernicirii determina inopozabilitatea actului fata de reprezentat.

Practica judiciara a statuat ca reprezentarea aparenta este de natura sa pro­duca unele efecte, daca tertul este de buna credinta, iar reprezentantul nu a actionat in scop de frauda sau cu rea credinta.

b) Intentia de a reprezenta. Reprezentantul care incheie un act juridic cu un tert, in baza imputernicirii trebuie sa actioneze cu intentia de a-1 reprezenta pe cel de la care a primit imputernicirea. Mai mult, reprezentantul trebuie sa aduca la cunostinta tertului, calitatea lui de reprezentant. Daca reprezentantul nu a actionat cu intentia de a reprezenta si nu a facut cunoscut tertilor calitatea sa de reprezentant al altei persoane, el va deveni obligat personal fata de terti.

Intentia de a reprezenta poate fi expresa sau tacita, poate rezulta din decla­ratia expresa a reprezentantului sau_; din anumite fapte si circumstante ale in­cheierii actului.

c) Vointa valabila a reprezentantului. Reprezentantul, la incheierea actului pentru care a primit procura isi manifesta propria vointa pentru ca el este cel care incheie operatiunea juridica. Daca vointa lui a fost viciata, actul juridic este lovit de nulitate, in interesul reprezentatului, chiar daca imputernicirea este valabila.