Operatiunile si rolul bancilor de afaceri

Operatiunile si rolul bancilor de afaceri

Bancile de afaceri sunt banci de depozit specializate in operatiuni de finantare a investitiilor pe seama depozitelor pe termen lung si atragerea de capitaluri prin emisiunea de valori mobiliare.

Bancile de afaceri se constituie in epoca moderna ca modalitati de ameliorare a managementului bancar.

Bancile de afaceri ofera clientilor sprijin financiar direct prin participatii de capital (cumparari de actiuni) sau indirect prin preluarea datoriilor sub forma obligatara.

Bancile de afaceri indeplinesc rolul de consilieri in managementul financiar al firmelor incasand comisioane importante.

1. Tipuri de banci de afaceri

Modelul bancilor de afaceri s-a creat printr-un act care se numeste Glass stegall Act (1933) si delimiteaza investitiile de credit american in:

bancile comerciale - care sunt colectoare de depozite si distribuitoare de credite

banci de investitii - care intermediaza in domeniul atragerii capitalurilor, plasarii lor optime inclusiv prin administrarea pe cont propriu sau sindicalizarea emisiunilor de valori mobiliare.

Bancile de afaceri americane au ca principala caracteristica faptul ca nu detin si nu exercita controlul portofoliilor companiilor. Bancile de afaceri franceze, dimpotriva, detin importante  pachete ale portofoliilor companiilor, considerate, de aceea, frecvent, clienti captivi.

Societatile de portofoliu sunt o forma derivata in activitatea bancilor de afaceri, au o larga raspandire in tarile francofone si au o dubla functionalitate :

detinerile lor asigura o valorificare ridicata a capitalului prin dividende,

scopul lor este asigurarea controlului asupra companiilor prin pachetul de control care confera privilegii (desemnarea cifrei de afaceri, orientarea politicii de investitii).

Aceste societatii de portofoliu detin participatii incrucisate directe sau indirecte la anumite companii si invers.

In Franta distingem trei categorii de societatii de portofoliu :

A.   societati de portofoliu holding - sunt cotate bursier cu actiuni detinute sau contractate de bancile franceze a caror capitalizare ajungea in 1998 la 30 miliarde FRF (Grupul Warms, sueze, Lazard Frerer).

B.    Societati de portofoliu ale bancilor comerciale sunt filializate, dar sunt necotate bursier (societe General, Credite Lyonnais).

C.    Investitori si intermediari care detin actiuni la banci si invers.

2. Rolul bancilor de afaceri in realizarea de operatiuni, achizitii si fuziuni

Realizarea de operatiuni, achizitii si fuziuni este un fenomen caracteristic, predilect al concentrarii si centralizarii economiei. Frecventa acestui fenomen este data de urmatorii factori:

intensitatea transformarilor tehnico-stiintifice;

mutatiile rapide tehnologice;

schimbari rapide optiunile clientilor, in retelele de comert international.

Tendinta de regrupare internationala se manifesta  prin actiuni concurentiale bazate pe consimtamantul reciproc al partilor.

Deconspirarea secretului privind intentiile de fuziuni a condus in practica, in special in sua la ample cresteri ale cursurilor, antrenand castiguri mari, neasteptate pentru detinatorii de actiuni supuse vanzarii si pentru intermediarii "bine informati" .

3. Rascumpararea integrala pentru management (RIPM)

RIPM este o solutie financiara pentru privatizare care a aparut in Marea Britanie ( Leverage Management Buy Out). S-au angajat 330 de operatiuni totalizand 3 miliarde de GBL (lire sterline) si a fost instrumentul principal al politicii de deznationalizare promovate de guvernul Thacher .

Scopul acestor operatiuni este multiplu:

perfectionarea managementului,

cresterea nivelului managerial,

cresterea competitivitatii companiei.

In conditiile economiei de piata se realizeaza urmatoarele cauze tipice care genereaza decizia detinatorilor companiei de a recurge la operatiunea de vanzare in vederea RIPM:

Conformatia diversa si neconsonanta a companiilor, de regula societati pe actiuni, datorita angajarii in mai multe ramuri de activitate in scopul evitarii riscului si/sau pentru extinderea posibilitatilor de valorificare a capitalului social, conglomerat unde prin achizitii si fuziuni de actiuni ale unor companii juridic-independente se inregistreaza decizia renuntarii la tipuri de activitati indepartate ca ramura sau teritorial de liniile principale de dezvoltare. De aici nevoia de a vinde.

Substratul financiar este posibilitatea de a obtine resurse pentru intarirea pozitiei celorlalte companii sau accentuarii investitiilor pe noi directii.

Transmiterea companiilor individuale sau familiale care din cauze naturale, financiare sau fiscale nu pot fi preluate de mostenitorii legali si sunt deci supuse transferului de proprietari.

Unde companiile sunt slabite, au dificultati in administratie si decid sa vanda, lasand loc altora.

Companiile slabe bursier se revalorifica prin vanzare capatand o valoare economica reala. Companiile se atribuie curent managerului care cunoaste punctele forte si slabiciunile putand dezvolta afacerile deoarece o cunoaste cel mai bine. Din acest motiv prolifereaza RIPM in tarile dezvoltate.

Conditiile de efectuare ale RIPM:

Gradul inalt de indatorare (participare larga a creditului). Raportul dintre fonduri imprumutate si surse in sua este de 1 : 10. Se considera pozitia de acord bancar ca fiind vitala. Au aparut intermediari specifici societatilor financiare (societati de venture capital = capital de risc). Societatile de investitii specializate au un bun nivel de inginerie financiara in masura sa sprijine si sa controleze cadrele de conducere ce si-au asumat RIPM atat in momentul achizitiei cat si ulterior.

Succesul acestor operatii este legat de potentialul si dinamismul burselor de valori care pot crea cadente favorabile dezvoltarii pentru intreprinzatorii angajati in procesul de RIPM prin asigurarea lichiditatii capitalurilor investite.